Chemarea Sufletului atinge maretia Cerului

prin Adoratie fata de Dumnezeu.

In Tine se-asterne chemarea vocii Sfinte.

In Tine se-asterne Iubirea cea Sfanta.

In Tine te-asterni in Sine.

In Tine, toate ti se Inchina.

Priveste si cheama in Tine,

a Lui iubire Sfanta.

Imbratiseaza a ta chemare si umple-ti inima de Sine.

Atinge-ti INIMA si umple-te de Duh Sfant.

Pamant si Cer.
Mesteceni si vant.
Inaltul si PreaInaltul.
Cuprinse in Pacea inimii Eterne.
Locul unde rugaciunea inimii se Inalta catre Intreaga Planeta.
Locul unde pasarile ma asculta si razele Soarelui puternic imi patrund in fiinta.
Locul unde Sufletul se uneste si daruieste Lumina si Speranta in Miracole divine.

Cerul, stelele, Luna, soaptele si Harul Sa va mangaie fiintele.
Cine esti Tu? Minunata fiinta in aceasta Clipa Prezenta.

Spiritul Sfant sa curga peste Voi, in Voi si cu Voi!
Da-ti voie sa simti suava atingere Angelica a acestei Nopti.
Da-ti voie sa te Sfintesti.
Da-ti Voie Duhului Sfant sa fie in Tine si cu Tine.
Da-ti Voie sa crezi cu toata inima Ta in "Cel care care te-a creat dupa chipul si asemanarea sa" atat de Minunat si dumnezeiesc.

N A M A S T E

Cand pasesti in cautarea fiintei Tale, te adancesti si incepi sa descoperi, sa imbratisezi si sa accepti Lumina.

Cauti sa iubesti cu adevarat Creatorul care este in Tine si cu Tine.

Cand timpul se scurge si ramai autentic in a ta viata, in ale tale trairi si mister, in jurul tau incep sa apara noi energii, noi inceputuri si noi orizonturi.

Cand Tu cu tine esti insasi a ta traire, cand nu mai ai nevoie de confirmari, de aprecieri, atunci Pacea Lui e cu Tine.

Cand privesti mai mult in tine si descoperi frumusetea Celui care te-a creat,

Atunci seninatatea chipului si stralucirea ochilor ating Maretia inimii Tale cu a Lui.

Cand taci si renasti in Tine, atunci intreg Universul coboara in Tine.

Stelele te insotesc in calatoria acestui pamant, 

insa nu cu aceste brate,Esti imbratisat.

Esti mangaiat, insa cu alte mangaieri.

Esti atins, insa nu cu atingeri pamantene.

Esti cuprins in Stralucire si pasesti in Portile care se deschid

Pentru a-l Intampina pe Insusi Vishnu, alaturi de Krishna si cele 10 Mari Puteri Cosmice,

Alaturi de Lumina si Pacea Mantuitorului.

Arhangheli si Serafimi canta si deschid inima contopita in Tot.

Esti atins de perceptiile extrasenzoriale care se contopesc si intregesc stralucirea Universului.

Cauta si incanta-te zi de zi de ceea ce Esti, de ceea ce ai devenit si accepta cu multa iubire si recunostinta tot ce a venit inspre tine.

Canta Copacului cand esti in natura,

Canta-i Inimii unde Duhul sfant locuieste in Ea.

Canta Cerului, canta pasilor care te poarta zi de zi pe noi drumuri,

pe noi carari si noi directii.

Canta manilor care ating si imbratiseaza fiintele dragi tie.

Canta pielii matasoare care raspandeste miresme si parfumuri celeste.

Canta parului diin care Univerul tese simfonii celeste.

Canta culorilor care le imbratisezi zi de zi si parfumeaza-le cu esenta inimii Tale.

Canta trupului si sfinteste-l prin tot ceea ce Esti,

intr-o stare de recunostinta si gratitudine.

Canta copiilor, animalelor, canta Cantul inimii Tale

cuprinse de Dor si Pace.

Canta tacerii insasi si contopeste-te in stelele mirificului Nou Cer de Ianuarie.

Canta acestui Nou An Imnul inimii si chemarii Tale.

Canta si incanta prin Tot ceea ce ai!

Canta si fii o incantare autentica a Ta!

Fii tu, indiferent cati altii iti vor asculta cantul!

Invata sa te iubesti pe tine insuti (10 exercitii mentale)

Sursa tuturor problemelor este convingerea ca nu suntem suficient de buni si faptul ca nu ne iubim suficient de mult. Nu conteaza cat timp am perpetuat un crez gresit, pentru ca putem oricand sa-l schimbam. Momentul de putere este cel prezent. Singurul lucru cu care avem de a face in fiecare moment este un gand, iar un gand poate fi schimbat. Acum putem alege sa gandim diferit decat am facut-o pana in urma cu un minut.

Fara sa aiba importanta care anume este problema, experientele noastre de viata sunt doar efecte exterioare ale gandurilor noastre interioare. Pana si ura de sine este, de fapt, ura indreptata catre un gand pe care il ai despre tine. Daca gandesti „Sunt o persoana rea”, asta produce un sentiment in care te lasi prins. Daca nu ai avea gandul, nu ai avea nici sentimentul. Iar gandurile pot fi schimbate. Schimba-ti gandurile si sentimentele negative vor disparea

Din experienta ei de zeci de ani, Louise Hay ne impartaseste 10 exercitii extrem de puternice care ne vor ajuta sa ne iubim si sa ne acceptam pe noi insine. Toata lumea are nevoie sa se iubeasca mai mult pe sine insusi, pentru ca in felul acesta in inima lui nu mai este loc de suparare. Iubirea de sine incepe cu a nu ne mai critica pe noi insine pentru nimic, niciodata.

1-Exercitiu – Oglinda

Ia o oglinda si uita-te in ochii tai. Spune-ti cu voce tare numele si urmatoarea fraza:

„(NUME), TE IUBESC SI TE ACCEPT ASA CUM ESTI!”

Dupa ce ai facut asta, fii constient de reactia ta si de ce simti. Pentru foarte multi oameni acest exercitiu este foarte greu de realizat. Tu ce ai simtit? Calm, liniste, placere sau furie, plans inabusit, disconfort? Din exeperienta cu clientii ei, Louise Hay spune ca unii cand fac exercitiul in cabinetul ei sparg oglinda de pereti, altii se enerveaza, altii plang, sau vor sa fuga, unii isi urasc unele trasaturi ale fetei si nu pot pronunta cuvintele, altora li se pare prea caraghios si nu se vad facand asta, de parca ar fi un rol strain de acela pe care il joaca zilnic. Unora le ia cateva luni pana sa reuseasca sa se priveasca in oglinda, sa se accepte si sa se iubeasca pe ei insisi.

Ideea este simpla: acestea sunt cuvintele dupa care toti oamenii de pe pamantul asta tanjesc o viata intreaga. Vrem sa le auzim de la parinti si familie, de la partenera(ul) de viata, de la colegi si colaboratori. Sunt momente in viata in care am da orice sa fim incurajati si acceptati si sa ni se spuna asta.

DAR, daca noua ne vine greu, sau chiar imposibil sa ne spunem cuvintele acestea atat de simple si de firesti, cum putem astepta de la altii sa ni le spuna?

Pentru ca altii sa ne poata iubi, accepta si intelege, trebuie ca mai intai sa ne iubim noi insine si sa ne acceptam exact asa cum suntem. Perfectiunea este doar o idee. Cu totii suntem imperfecti. Esti bine. Nu trebuie sa ne fie frica sa ne privim in propriii nostri ochi.

2-Exercitiu – Mesaje negative

Ia o foaie de hartie si fa o lista cu toate lucrurile pe care parintii tai le-au spus ca ar fi in neregula cu tine. Acorda-ti 20-30 de minute si gandeste-te bine, aminteste-ti cat mai multe. Ce spuneau despre bani? Ce spuneau despre corpul tau? Ce spuneau despre relatiile personale? Ce spuneau despre talentul si creativitatea ta? Care erau lucrurile limitatoare sau negative pe care ti le spuneau? Daca poti, uita-te obiectiv la aceste lucruri, fa conexiuni si spune-ti: „Deci de aici vine cutare crez al meu.”

Continua exercitiul. Ia inca o foaie de hartie si scrie ce alte crezuri negative ai auzit inca din copilarie de la:

rude

prieteni

profesori

figuri autoritare

biserica

Nu te grabi si scrie tot ce iti amintesti. Lasa lista deschisa pentru ca poate in zilele urmatoare iti vei mai aminti si altele. Fii atent la emotiile pe care le ai in timp ce scrii.

Ceea ce ai scris pe aceste doua foi sunt gandurile care trebuie scoase din constiinta ta. Acestea sunt crezurile care te fac sa simti ca nu esti suficient de bun.

3-Exercitiu – Vreau sa ma schimb

Repeta de mai multe ori in fata oglinzii afirmatia:

„VREAU SA MA SCHIMB!”

Poti sa-ti atingi gatul cand spui asta si sa simti ca esti intr-un proces de schimbare. Observa cum te simti. Cand schimbarile apar in viata ta, poti sa le dai voie sa se intample. Lasa viata sa curga prin tine. Nu o frana. Ceea ce ai cerut de la viata vine producand anumite schimbari. Imbratiseaza-le. Chiar si unele din evenimentele care pe moment par negative, pot fi parte din ceea ce ai cerut, sau o etapa intermediara pentru ca ceea ce doresti sa se intample sa se poata produce. Chiar daca nu intelegi de ce se intampla anumite lucruri, poate ca mai tarziu totul se va lega. Ai incredere ca pana la urma lucrurile se vor aseza cum ai cerut. Relaxeaza-te si accepta schimbarea cu bucurie.

Fii constient de faptul ca acolo unde NU VREI SA SE PETREACA O SCHIMBARE este locul unde AI NEVOIE DE SCHIMBARE cel mai mult. Spune aceasta afirmatie cat mai des si schimbarile se vor produce poate mai devreme decat crezi. Daca eziti sau opui rezistenta sau pur si simplu nu vrei sa te schimbi, intreaba-te de ce. Ce crez vechi te tine pe loc? Te rog, nu te mustra, doar observa ce este. De unde vine oare acel crez?

Indiferent daca stii sau nu de unde vine, vei face ceva ca el sa dispara. Mergi din nou la oglinda si, uitandu-te adanc in ochii tai, spune-ti: „VREAU SA MA ELIBEREZ DE ORICE REZISTENTA!”

Lucrul cu oglinda este foarte puternic si eficient. Cand eram copii am primit majoritatea mesajelor negative de la adultii care se uitau direct in ochii nostri, poate amenintandu-ne cu degetul. Si pana in ziua de astazi, majoritatea dintre noi avem sa ne spunem ceva negativ – ori ne criticam pentru cum aratam, ori ne certam pentru alte lucruri.

Cel mai rapid mod de a avea rezultate cu folosirea afirmatiilor este sa te uiti in propriii tai ochi intr-o oglinda si sa faci o declaratie pozitiva despre tine insuti.

4-Exercitiu – Eliberarea de necesitate

Pentru fiecare obicei pe care il avem, pentru fiecare experienta de viata prin care trecem repetat, pentru fiecare tipar pe care il repetam, EXISTA IN NOI O NECESITATE PENTRU ACEASTA REPETITIE. Necesitatea corespunde unui crez pe care il avem. Daca nu ar fi existat acea necesitate, nu am fi avut acel tipar, nu am fi facut de repetate ori aceeasi greseala, sau nu am fi fost asa cum suntem.

Este ceva in interiorul nostru care are nevoie de grasime, sau de o relatie proasta, sau de tigari, sau de nereusite, de manie, de saracie, de abuz sau de orice altceva care constituie problema noastra. Pentru cei care aud pentru prima data de acest concept conform caruia ne cream singuri realitatea si suntem responsabili pentru binele si raul din viata noastra la un anumit nivel, ar putea fi revoltator. Daca acum te-ai infuriat, analizeaza te rog daca nu cumva te deranjeaza ideea pentru ca a atins in tine un punct sensibil. Poate ca erai oarecum constient ca asa stau lucrurile, dar nu voiai sa accepti. Revolta ta este semnul ca ar putea fi adevarate toate acestea in cazul tau. Este indicat sa sapi mai adanc si sa vezi ce nevoi alimentezi, fara sa-ti dai seama. Dar si de unde vin ele.

De cate ori nu am spus: „Nu voi mai face niciodata asta!”, pentru ca a doua zi sa mancam inca o prajitura, sa fumam inca o tigara, sa-i certam din nou pe cei dragi. Apoi insumam problema prin a ne simti vinovati: „Nu ai pic de vointa in tine! Nu poti fi disciplinat. Esti slab.” Aceasta se mai adauga la incarcatura de vinovatie pe care o purtam deja cu noi.

Ceea ce incercam sa eliminam este doar un simptom, un efect exterior si trebuie sa mergem la cauza: care este necesitatea care a creat repetitia? Dupa ce ai identificat care este necesitatea ta, fa o afirmatie de acest fel:

„DORESC SA MA ELIBEREZ DE NECESITATEA DE A NU MERITA NIMIC (sau ce necesitate ai tu). MERIT CELE MAI BUNE LUCRURI IN VIATA SI ACUM CU DRAGOSTE IMI DAU VOIE SA ACCEPT ASTA”.

Facand aceasta afirmatie, pe parcursul catorva zile, efectul exeterior va incepe sa dispara, adica ceea ce faci in mod repetat si iti doresti sa nu se mai intample (un obicei, o experienta, etc.) Cand vrem sa schimbam o conditie, putem sa spunem: „VREAU SA SCHIMB TIPARUL DIN MINE CARE CREEAZA ACEASTA CONDITIE!” In clipa cand faci aceasta afirmatie iesi din categoria victimelor, nu mai esti neajutorat si iti constientizezi propria putere. Tu spui de fapt: „Inteleg ca eu am creat aceasta idee veche si o las sa plece.”

Continua exercitiul cu un partener sau in fata unei oglinzi mari. Spune cu voce tare, simtind fiecare cuvant si privindu-te in ochi: „IMI DAU SEAMA ACUM CA EU AM CREAT ACEASTA CONDITIE SI DORESC SA MA ELIBEREZ DE TIPARUL DIN CONSTIINTA MEA CARE ESTE RESPONSABIL PENTRU ACEASTA CONDITIE!”

5-Exercitiu – Eliberare

In timp ce citesti, trage aer adanc in piept si cand expiri lasa sa iasa toata tensiunea din corpul tau. Lasa-ti scalpul, fruntea si fata sa se relaxeze. Capul nu trebuie sa stea tensionat ca sa poti citi. Lasa-ti spatele, bazinul si abdomenul sa se relaxeze. In timp ce-ti relaxezi picioarele si labele picioarelor, lasa-ti respiratia sa fie calma si usoara. Este vreo schimbare importanta in corpul tau? Observa cata tensiune tineai in tine.

Daca faci acest lucru cu corpul tau, atunci il faci si cu mintea ta. In aceasta pozitie relaxata si confortabila, spune-ti:

„VREAU SA MA ELIBEREZ. MA ELIBEREZ. LAS SA SE DUCA. MA ELIBEREZ DE TOATA TENSIUNEA. MA ELIBEREZ DE TOATA FRICA. MA ELIBEREZ DE TOATA MANIA. MA ELIBEREZ DE TOATA VINOVATIA. MA ELIBEREZ DE TOATA TRISTETEA. LAS SA SE DUCA TOATE LIMITARILE VECHI. LAS SA SE DUCA SI SUNT IMPACAT. SUNT IN PACE CU MINE INSUMI. SUNT IN PACE CU INSUSI PROCESUL VIETII. SUNT PROTEJAT SI OCROTIT.”

Treci prin acest exercitiu de 2-3 ori si simte usurinta de a te elibera. Repeta acest exercitiu de cate ori te simti coplesit de ganduri dificile.

Mania poate fi eliberata si batand cu pumnii patul sau pernele, lovind un sac de box, jucand tenis sau alergand.

Continua exercitiul. Curata trecutul din mintea ta si elibereaza-te de atasamentul emotional din trecut. Lasa amintirile sa fie doar amintiri.

Fa o lista cu toate lucrurile pe care vrei sa le lasi sa se duca. Cat de mult doresti sa le lasi sa plece? Observa-ti reactiile. Ce va trebui sa faci ca sa te eliberezi de aceste lucruri? Cat de tare vrei sa faci acest lucru? Care este nivelul impotrivirii tale?

6-Exercitiu – Ma aprob

„MA APROB!” Repeta asta de cateva sute de ori pe zi in urmatoarele saptamani. Fa din asta o mantra pe care sa o spui tot timpul. Spunand „Ma aprob”, o sa aduca la suprafata tot ce era in opozitie, ingropat in subconstientul tau. Cand un gand negativ apare la suprafata, cum ar fi: „Cum sa ma aprob cand sunt asa de gras?”, sau „Nu sunt bun de nimic”, sau orice alt gand negativ, este momentul sa-ti controlezi mintea: nu le da importanta acestor ganduri. Ele sunt doar cai sa te tii pe tine insuti ancorat in trecut.

Fiecarui astfel de gand, spune-i cu blandete:

„TE LAS SA TE DUCI. EU MA APROB PE MINE INSUMI.”

Doar gandind asta, pot aparea alte impotriviri: „pare caraghios”, „nu pare real”, „este o minciuna”, „suna cam aiurea”. Lasa-le pe toate sa treaca de tine. Sunt doar ganduri de impotrivire. Ele nu au nici o putere asupra ta, decat daca tu alegi sa le crezi. „MA APROB PE MINE INSUMI. MA APROB PE MINE INSUMI. MA APROB PE MINE INSUMI.” Cuvintele nu au nici o insemnatate decat cea pe care le-o dam noi. Noi alegem ce interpretare le dam. Sa alegem ganduri si cuvinte care sa ne vindece si sa ne ocroteasca.

7-Exercitiu – Eu merit

Uita-te in oglinda si spune de cateva ori:

„MERIT SA AM (…), MERIT SA FIU (…) SI ACUM ACCEPT. ”

Daca ai orice fel de emotii negative in corpul tau, atunci intoarce-te la afirmatia: „Ma eliberez de tiparul din mintea mea care creeaza impotrivire la propriul meu bine. Merit sa am (…), sa fiu (…).” Repeta aceasta afirmatie pana cand simti acceptare in toata fiinta ta, chiar daca va trebui sa repeti timp de cateva zile.

8-Exercitiu – Ma iubesc

Presupune ca iti spui deja „Ma aprob” de o luna si ai deja o baza puternica in iubirea si acceptarea de sine. Continua inca o luna.

Acum ia o foaie de hartie si scrie:

„MA IUBESC PE MINE INSUMI SI DE ACEEA…..”

Continua in cat mai multe feluri. Citeste-o zilnic si pe parcurs adauga noi idei. Cel mai mare beneficiu al acestui exercitiu este ca inveti ca e aproape imposibil sa te denigrezi atunci cand afirmi ca te iubesti.

9-Exercitiu – Cheama noul

Vizualizeaza-te avand sau facand sau fiind ceea ce iti doresti. Imagineaza-ti toate detaliile – miros, imagine, gust, atingere, sunet. Observa reactia celorlalti la noua ta stare. Accept-o si bucura-te de ea, indiferent de reactia altora.

10-Exercitiu – Vizualizarea copilului interior

Inregistreaza-te in timp ce citesti urmatorul text, apoi asculta-te pentru a putea face exercitiul.Incepe prin a te vizualiza pe tine ca fiind un copil de 5-6 ani. Uita-te adanc in ochii acestui copil. Vezi dupa ce tanjeste el si descopera ca este un singur lucru pe care il doreste de la tine: dragostea ta. Intinde bratele si imbratiseaza-l. Strange-l la piept cu dragoste si tandrete. Spune-i cat de mult il iubesti si cat de mult iti pasa de el. Admira tot ceea ce face acest copil si spune-i ca este normal sa faca greseli in timp ce invata. Promite-i ca vei fi intotdeauna alaturi de el, indiferent ce s-ar intampla. Acum lasa-l sa se faca din ce in ce mai mic, pana va fi de marimea potrivita sa incapa in inima ta. Pune-l acolo astfel incat de cate ori te uiti in jos sa ii vezi fata micuta si sa-i oferi toata dragostea ta.

Acum imagineaza-ti-o pe mama ta fiind un copil de 4-5 ani, speriata, cautand dragoste dar nestiind unde sa o gaseasca. Intinde-ti bratele si imbratiseaza aceasta fetita. Spune-i cat o iubesti si ca iti pasa de ea. Spune-i ca poate conta pe tine intotdeauna, indiferent ce s-ar intampla. Cand se linisteste si se simte ocrotita, las-o sa se faca micuta pana va fi de marimea potrivita sa incapa in inima ta. Pune-o si pe ea langa copilul interior. Lasa-i sa fie aproape si sa-si daruiasca multa dragoste.

Acum imagineaza-ti-l pe tatal tau ca fiind un copil de 3 ani speriat, plangand si cautand dragoste. Intinde-ti bratele si imbratiseaza-i trupul mic. Mangaie-l, calmeaza-l si lasa-l sa simta ce mult il iubesti. Lasa-l sa simta ca vei fi intotdeauna alaturi de el. Cand i s-au uscat lacrimile si simti pacea si dragostea in trupul lui mic, lasa-l sa devina mic de tot, pana incape si el in inima ta. Pune-l langa ceilalti doi copii ca impreuna sa isi ofere dragoste reciproc, iar tu sa ii poti iubi.

Acum este asa de multa dragoste in inima ta, ca ai putea vindeca intreaga planeta. Simte cum te cuprinde aceasta dragoste si te vindeca pe tine. Incearca sa simti caldura care incepe sa radieze in centrul inimii tale ca o moliciune, ca o mangaiere. Lasa acest sentiment sa schimbe felul in care gandesti si vorbesti despre tine insuti.

Mintea ta este o unealta si poti alege sa o folosesti in ce mod vrei tu. (Louise Hay)

INTERVIU CU MOOJI: TREZEȘTE-TE LA ADEVĂRUL CARE EȘTI

Site-ul LEVEKUNST, Arta vieții, l-a trimis pe Erling Jensen să îl întrebe cinci întrebări pe Sri Mooji.

Suntem privilegiați să prezentăm răspunsurile sale despre natura iluminării, a experiențelor, neliniștii, ignoranței și a garanțiilor.

1. Mooji, cum definești tu starea de iluminare?

În cuvinte simple, iluminarea înseamnă să te trezești la Adevărul absolut a ceea ce ești. Nu este o înțelegere intelectuală, teoretică sau mentală a Adevărului - nu este ceva ce putem dobândi. Este o recunoaștere sau descoperire a faptului că noi suntem însuși Adevărul și am fost asta dintotdeauna. Termenul iluminare înseamnă a aduce la lumină și astfel a înlătura ceea ce în mod aparent blochează Adevărul astfel încât noi ne întoarcem la recunoșterea naturală a adevăratei noastre naturi. Așa că atunci când folosim termenul iluminare, înseamnă într-adevăr reîntoarcerea la ființa noastră originară, la mintea noastră originară, la starea noastră naturală - cea care este deja permanent și atemporal aici.

Majoritatea oamenilor au o percepție falsă despre viață și despre ei înșiși, în primul rând pentru că cred într-o identitate limitată, aceea de a fi doar simple "persoane". Însă noi suntem mult mai mult decât ceea ce implică termenul "persoană". Noi suntem conștiința, care deși fără formă, se manifestă sub nenumărate forme, inclusiv ca această minte-corp din prezent, împreună cu toate condiționările, gândurile, emoțiile, conceptele și proiecțiile dobândite de aceasta. Cumva conștiința se identifică pentru o vreme cu corpul și cu condiționările care au apărut în corp, apoi crede că acest construct minte-corp este chiar ea. Aceasta se numește ignoranță, și ea dă naștere iluziilor deoarece aduce cu sine o noțiune foarte limitată a conștiinței, când de fapt conștiința este infinit mai mare decât orice construct. Astfel încât, recunoașterea greșelii și "trezirea" din această stare de limitare la starea noastră naturală, liberă, se numește iluminare.

2. Este în prezent toată lumea capabilă să aleagă calea înțelepciunii, dacă nu, de ce nu? Dacă da, de ce sunt totuși atât de puțini cei care o aleg?

E bine de clarificat că atunci când spunem "calea înțelepciunii" ne referim la calea spre adevărata cunoaștere de Sine, care înseamnă să știi cine ești cu adevărat. Acel lucru spre care duce calea înțelepciunii este ceea ce este deja în noi; este ființa noastră cea mai profundă - singura Realitate. Toți căutătorii autentici ai Adevărului trebuie să devină conștienți că noi suntem deja ceea ce căutăm în acest moment, că Adevărul este înăuntrul nostru ca singura Realitate indivizibilă. Aceasta este, după părerea mea, cea mai importantă căutare a omenirii: căutarea înțelegerii ultime care duce la sfârșitul întregii suferințe.

Mă întrebi, "Este în prezent toată lumea capabilă să aleagă calea înțelepciunii?" Aș spune nu toată lumea în același timp. Asta pentru că noi ne aflăm în diferite stadii de maturitate întru recunoașterea Sinelui nostru absolut. Deși în esență suntem deja compleți ca și conștiință, pare că am uitat acest lucru și că într-un fel am fost constrânși să trăim ca o imagine de sine, am putea spune, ca persoană. Simțământul de persoană este tot conștiință, dar este o formă foarte contractată și limitată a întregului. Atâta vreme cât conștiința rămâne puternic atașată și canalizată către viața imaginii sale ca persoană, nu va fi atrasă de calea directă a înțelepciunii care duce la recunoașterea de Sine. Va fi, pentru o vreme, mai atrasă de obiectele simțurilor și de manifestarea materială pentru că se ia pe sine ca fiind acest corp. De aici, tot ceea ce corpul are nevoie pentru a se susține, și ceea ce mintea vrea ca să se bucure sau să experimenteze prin corp va deveni motorul principal al motivației și punctul de atracție al atenției. La început, așa-zisa "persoană", fiind trecătoare prin natura sa, va fi în principal atrasă de bucuriile pasagere ale manifestării trecătoare. Aceasta este o zonă în care va încerca să manipuleze lumea fenomenală în speranța că ar putea obține aici o formă de stabilitate și de satisfacție.

Cu toate astea, de fiecare dată se va dovedi în cele din urmă a fi o zonă plină de frustrări din cauza faptului că toate lucrurile din lumea manifestată au o natură impermanentă. Pentru o vreme, acest impuls sau joc este de neevitat pentru toate ființele simțitoare, până când ajung la un anumit nivel de maturitate interioară de la care devin atrase de stări mai înalte de conștiință.

Întrebarea continuă: de ce sunt atât de puține ființe iluminate? Întotdeauna sunt mai multe decât am crede noi. Nu toate ființele iluminate sunt maeștri sau în vreun fel remarcabile în această lume. Dar totuși, de ce atât de puține ființe? Cumva expresia umană a conștiinței este foarte mult atrasă de caracterul fizic al universului și de simțământul său de existență personală sau materialitate. Simțurile sunt percepute ca fiind foarte puternice iar invitația de a urma plăcerile senzoriale va fi de asemenea foarte puternică. Mintea și capacitatea sa de a crea, de a inventa și de a imagina este de asemenea foarte puternică atunci când conștiința se imaginează ca și persoană. Dar atunci când conștiința începe să se trezească la Adevăr - care este infinit mai curpinzător decât modul de persoană - va începe să iubească acea stare autentică de a fi. Va experimenta o extindere, o aprofundare, o intensificare a potențialului său, și va fi din ce în ce mai mult împinsă să recunoască și să fuzioneze cu Adevărul absolut.

Nu este atât de important de înțeles de ce nu mulți oameni sunt iluminați, deși pot înțelege curiozitatea din spatele întrebării. Mai important este să înțelegem că iluminarea completă și autentică este atât de puternică încât atunci când aceste ființe se iluminează, lumina din ei este atât de puternică încât va deveni ca un far pentru foarte multe alte ființe. Acela care simte atracție pentru Adevăr va găsi acea lumină, și aceasta îl va ghida în interior, către sursă, înăuntru, până când va găsi acea lumină doar în el, sau cumva îi va ridica nivelul conștiinței până la cel mai înalt nivel. În prezența unei ființe iluminate, toate ființele beneficiază, chiar dacă la început simt rezistență sau fug de ea. Lumina îi va binecuvânta și îi va inspira și de asemenea va dezvălui tot ceea ce rămâne de scos la suprafață. Prezența unui înțelept lucrează mereu spre binele tuturor, dar în cazul căutătorilor adevărați, îi va ghida spre lumina interioară din ei înșiși.

3. Care este, din experiența ta, principala cauză a neliniștii interioare?

Neliniștea interioară va fi acolo pentru că în noi există o sămânță plantată adânc, un impuls de a căuta Adevărul. Sămânța divină, odată încolțită, ne aduce pace eternă, tăcere, liniște, bucurie și iubire, dar cel mai mare dar al său este acela de a ne trezi la Realitate. Cu toate acestea, câtă vreme funcționăm în modul de persoană, senzația de pace nu va fi constantă; va fi doar un vizitator deoarece este bazată pe recompensă în lumea fenomenală. Va părea că mereu este ceva care lipsește. Ființa umană va resimți nenumăratele posibilități și alegeri pe care le are în fața lui, dar indiferent ce va obține, nu va fi pe deplin satisfăcut. Satisfacția va veni în sfârșit atunci când se va trezi la Adevărul despre natura sa originară. Atâta vreme cât va trăi în înțelegerea greșită a naturii sale fundamentale, nu va simți bucuria deplină. Văzută în ansamblu, această neliniște este doar un fel de stimulent, o explorare, o încurajare în cele din urmă, de a merge mai adânc. Omul nu va fi capabil să aprecieze această neliniște până când nu va decoperi acel lucru care pune capăt acestei neliniști, iar aceasta se va întâmpla doar atunci când va descoperi Adevărul în interiorul său.

De multe ori ne dăm seama că stări pe care inițial persoana le trăiește ca fiind neplăcute îl ajută de fapt să își găsească adevărata natură. Dacă ar fi posibil să găsim pacea prin intermediul naturii noastre false, nu am fi niciodată capabili să descoperim adevărata noastră natură. Dar din fericire nu vom găsi o pace de durată în natura noastră falsă; pur și simplu nu merge așa. Veți găsi o pace pe moment, o bucurie pe moment, dar nu bucuria absolută sau ultimă, pentru că tot ceea ce se găsește în tărâmul minții și al persoanei este la cheremul dualității. Totul este temporar, totul este trecător. Nimic de aici nu este etern. Această viață a corpului-minte nu este permanentă, precum nici acest rol pe care îl jucăm în viața de zi cu zi nu este permanent. Cu toate astea, cât timp acest corp este cald încă, trebuie să profităm la maxim de această oportunitate extraordinară și să găsim acel lucru care nu se află în timp, care nu este trecător.

4. De ce tot dispare acel moment în care ne-am simțit naturali și liberi?

Bună întrebare! Deoarece chiar acela care este conștiința pură și eternă în adevărata lui natură crede că este o ființă umană care trăiește în timp și într-o stare impermanentă. Așa cum am spus și mai devreme, va avea momente din acea bucurie și pace profunde. Și e normal să mă întrebi: de ce doar momente? De ce tot dispare acel moment în care ne-am simțit naturali și liberi? Pentru că de fapt, deși omul este conștiința însăși, el se crede a fi o persoană, iar în acea stare personală, care este schimbătoare în mod inerent, el nu are capacitatea să stabilizeze nimic. Toate lucrurile de care el ține vor dispărea într-o zi. Pentru o vreme, bâjbâie prin întunericul ignoranței să vadă dacă va găsi ceva care să rămână și care să îi aducă satisfacție durabilă. Dar de unul singur nu poate face nici măcar asta. Este grația cea care manifestă aceste momente de ființare naturală, de lejeritate și libertate, pentru a încuraja ființa omului să caute ceea ce este permanent.

Un astfel de moment în care omul este natural și liber vine și îl sărută din interior, tocmai pentru a-l introduce cumva și a-i da o fărâmă din ființa infinită, pentru a-i stimula apetitul pentru Adevărul etern. Așa că e bine că vine doar pentru scurtă vreme. Trezește în el aspirația pentru o pace de durată pe care nu ar putea-o avea în timp ce se ține legat în acest nod al persoanei. Starea de persoană este o stare de mare neliniște, pentru ca nu este nici constantă, nici permanentă - chinuită de atâtea dorințe pe care nu le poate împlini, cu toate astea dorind ceva care să îl împlinească dar pe care nu-l găsește.

Din acest spațiu mai profund, din tărâmul divin, aceste energii, aceste daruri, aceste valuri de bucurie, de liniște profundă, vin să îi atingă inima iar el le recunoaște intuitiv. Are nevoie să fie atins de ele ca să-i aducă aminte de realitatea și de puterea pe care o au. Atunci când le simte, omul recunoște în mod natural: "Asta sunt eu, asta este adevărat." Dar dacă rămâne în natura sa carnală, nu va fi capabil să mențină o conexiune continuă cu aceste momente. Doar atunci când va căuta mai adânc în interiorul său - până în punctul în care va afla că el nu este doar această persoană, ci că este conștiința - va atinge starea de bucurie și libertate care durează.

5. Ce garanție avem că ignoranța nu se va reinstala după iluminare? Până la urmă. s-a mai întâmplat asta și înainte.

Nu avem nicio garanție de fapt. Și e foarte bine că nu avem, pentru că nu facem lucrurile cum trebuie când avem garanții. Dacă avem vreo garanție ne punem pe tânjeală; credem că nu avem nimic de făcut. Vă rog să mă ascultați: ce se întâmplă este că pe măsură ce descoperi Adevărul, atracția de a merge tot mai adânc crește în interiorul tău. Pe măsură ce te reîntorci tot mai mult către natura ta de origine, teama că ai putea pierde acest lucru va dispărea la momentul potrivit. Ai spus-o foarte frumos, ce garanție avem că ignoranța n-o să se reinstaleze din nou după iluminare? Chiar și când ni se spune că nu avem nicio garanție, ce alegere poți avea? Adevărul este cea mai înaltă alegere pe care o ai: trebuie să îl alegi și să îl protejezi.

Câteodată, fără prea mult efort, putem experimenta o stare a absenței egoului și putem simți bucurie întru totul, iar apoi simțim cum mintea se strecoară iar, și în scurt timp ne identificăm din nou cu ea. Dar dacă acum după anumite înțelegeri pe care le-ai avut, mintea se întoarce la o stare mai joasă în care ignoranța pare că a recâștigat o anumită putere, ignoranța nu îți mai poate înșela mintea complet. Asta se întâmplă pentru că de fapt tu ai experimentat starea ta naturală, și acum știi că ignoranța nu există în realitate. Iar grația îți oferă o susținere enormă pentru a te elibera de sub tirania iluzorie a minții psihologice. Așa cum spui și tu: "Până la urmă s-a mai întâmplat asta", și va continua să se întâmple. Dar tu ai gustat din acea bucurie mai presus de toate și astfel dorința profundă, chemarea și focul pentru libertate nu se vor stinge niciodată complet până când nu ești complet vindecat de această iluzie că ești o persoană.

Ce se întâmplă de multe ori este că pe măsura ce mintea re-devine activă, devine atât de dezagreabilă încât nu va mai fi ușor acceptată de către tine. În timp ce în starea veche o tolerai pentru perioade lungi de timp, acum devine intolerabilă. Înainte de trezire, nu făceai diferența. Acum că ai experimentat profunzimea ființei tale, apele superficiale ale personalității nu vor mai fi atractive pentru tine. Atenția este cea care ar putea să oscileze înăuntru și înafară pentru puțină vreme. Câteodată poți simți că se întoarce vreo ambiție lumească sau unele dorințe crescânde dar după scurtă vreme, te întorci în inimă și realizezi că doar Sinele merită urmat. Această derivă, această oscilație, poate continua pentru o vreme, dar în cele din urmă se va estompa și tu vei vedea că ești doar aici în mod natural și spontan în prezență ca prezența însăși. Este atât de frumos încât nu poate fi descris.

6. Te enervează vreodată că studenții nu ascultă, și nu practică nici măcar atunci când înțeleg?

[Râde blând] Un fel de enervare apare din când în când, dar nu e profundă pentru că înțeleg, mi-aduc aminte și știu că atâta vreme cât suntem cuprinși de această stare de iluzie, câtă vreme suntem chiar în mijlocul ei, apare ca fiind total adevărată. Orice stare cu care ești identificat va fi resimțită ca fiind total adevărată până când ieși din ea, sau, am putea spune, până o transcenzi. Pot vedea că suntem atât de identificați cu simțământul că suntem cineva personal, încât chiar dacă de cele mai multe ori această stare aduce cu sine confuzie, instabilitate și suferință, ca un reflex ciudat ținem cu dinții de un fel de loialitate, chiar dependență, față de această stare.

Orice enervare e superficială deși câteodată e nevoie să punctez ceva în mod foarte dur. Nu pentru că atunci când sunt dur lumea aude mai bine, dar cumva atunci când sunt foarte clar nu e loc de scăpare și scuze, și asta înseamnă că cel care ascultă se confruntă într-adevăr cu ceea ce trebuie să se confrunte. Uneori fără acea motivație, acel impuls, nu scuturăm apatia care se află înăuntrul programării corpului-minte. Pur și simplu suntem prea comfortabili cu asta.

Câteodată viața te pune de la sine într-o experiență intensă - îți pierzi jobul sau ai un accident sau cineva care îți este foarte apropiat moare. Acestea sunt experiențe foarte puternice care ne ajută să ne îndreptăm atenția către inimă, către înțelegerea mai profundă. Noi nu le cerem în mod voluntar. dar atunci când viața ni le trimite, dacă suntem deștepți vom spune "Da, mulțumesc pentru asta. Nu este o alegere pe care aș face-o dacă nu aș fi forțat, dar atunci când apa rece și limpede a recunoașterii adevărate se arată, sunt profund recunoscător pentru asta. Datorită acestei recunoașteri am șansa să îmi salvez viața." Așa că este foarte, foarte bine.

Pe măsura ce oamenii devin tot mai familiari cu ce le arăt eu, dacă simt că li s-a garantat un anumit spațiu de siguranță, vechile tipare ale minții au tendința să se întoarcă. Ca ființe umane e nevoie câteodată să trăim în alertă. Nu putem să stăm mereu bine și confortabil, pentru că astfel nu creștem, adormim pur și simplu. Câteodată e nevoie ca viața să te plesnească, să-ți dea un șut și să te împingă de la spate. Nu este ceea ce îi place minții, dar câteodată este ceea ce este necesar ca să ne trezim din somn.

Mulți oameni nu se pot trezi fără un ceas deșteptător - unii nu se pot trezi nici cu ceas deșteptător. Unii oameni, chiar dacă îi zdruncini și îi lovești, tot nu se trezesc. Trebuie să-i împingi jos din pat ca să se trezească. Așa că dacă trebuie să te trezești, viața va folosi una din aceste metode - cea care este mai potrivită și care funcționează - ca să te trezească. Nu vei spune niciodată "mulțumesc" în momentul în care ești împins jos din pat. Doar atunci când te trezești și vezi că ce s-a întâmplat te-a readus la viața adevărată, privind în urmă vei spune, "Mulțumesc că ai fost nemilos și nu ai fost prea de treabă, pentru că atunci când ești prea de treabă, eu continui să dorm."

Aceasta este uneori abordarea cea mai plină de iubire, pentru că atunci când suntem prea familiari cu cuvintele - chiar și cuvinte puternice care ne îndrumă spre o înțelegere adâncă și profundă - în secunda următoare ne întoarcem la aceleași nimicuri triviale. Așa că uneori trebuie să-mi pun ochelari de cal, să ma uit în ochii cuiva, ai "Eu"-lui, și să spun, "Trezește-te!" Câteodată nici abordarea asta nu merge - nu pot spune că există o tehnică standard. Aș zice mai degrabă că abordarea mea vine în mod spontan din străfundurile ființei mele. Așa este cel mai potrivit și merge mult mai adânc decât orice experiență trecătoare - merge direct la inima ta și te readuce la Viața eternă.

1. Rezolva toate confictele inainte sa pleci

Secretul nu consta in a nu avea conflicte, ci in a le rezolva pe cat de curand posibil.

Shukla relateaza povestea lui Shri Ram Sagar Mishr, un carturar sanscrit din vremea sa. Mishr era cel mai mare din cei 6 frati si era mai apropiat de cel mai tanar. Cu ani in urma, o cearta urata intre cei doi frati a dus la construirea unui zid care a despartit casa in doua.

In ultimele sale zile, Mishr a mers la pensiune cerand sa-i fie rezervata camera cu numarul 3. Era convins ca va muri in a 16-a zi de la venirea sa. In cea de-a 14-a a spus: „Rugati-l pe fratele meu instrainat de 40 de ani sa vina sa ma vada. Aceasta amaraciune imi apasa pe inima. Sunt nerabdator sa rezolv orice conflict.”

A fost trimisa o scrisoare. In cea de-a 16-a zi cand a sosit fratele mai tanar, Mishr l-a tinut de mana si l-a rugat sa darame zidul care impartea casa. Si-a rugat fratele sa il ierte. Amandoi fratii au plans si in mijlocul unei propozitii, Mishr a incetat sa mai vorbeasca. Fata lui a devenit calma. In secunda urmatoare, s-a dus.

Shukla a vazut aceasta poveste desfasurandu-se in multe forme de-a lungul anilor. „Oamenii cara atat de mult bagaj inutil de-a lungul intregii lor vieti doar pentru a vrea sa renunte la el la sfarsitul calatoriei lor. Secretul nu consta in a nu avea conflicte, ci in a le rezolva pe cat de curand posibil”, spune Shukla.

2. Simplitatea este adevarul vietii

A gasi multumire in mai putin este secretul pentru a avea mai mult.

„Oamenii inceteaza sa manance mancare pretentioasa cand stiu ca urmeaza sa plece. Ceea ce multi oameni inteleg in ultimele lor zile este ca ar fi trebuit sa traiasca o viata simpla. Este lucrul pe care il regreta cel mai mult”, spune Shukla.

O viata simpla, explica el, poate fi obtinuta cheltuind mai putin. Cheltuim mai mult ca sa acumulam mai mult si prin urmare cream mai multa nevoie. A gasi multumire in mai putin este secretul pentru a avea mai mult.

3. Filtreaza trasaturile rele ale oamenilor

Invata sa vezi binele din oameni si sa te concentrezi asupra partilor lor pozitive.

Shukla sustine ca fiecare persoana are nuante de bine si rau. Insa in loc sa respinga oamenii „rai” din prima, trebuie sa gasim trasaturile bune in ei. Faptul ca simtim amaraciune cand ne gandim la anumiti oameni vine din faptul ca ne concentram pe partile lor negative. Totusi, daca te concentrezi pe trasaturile lor bune, petreci acel timp cunoscandu-i mai bine sau poate chiar iubindu-i.

4. Fii dispus sa ceri ajutor de la ceilalti

Trebuie sa ii ajutam pe ceilalti, insa si mai important este sa cautam ajutorul atunci cand avem nevoie de el.

Sa stii si sa faci totul de unul singur te poate face sa te simti mai puternic insa te limiteaza din a absorbi ce au invatat ceilalti. Shukla crede ca trebuie sa ii ajutam pe ceilalti, insa si mai important, trebuie sa avem curajul sa cautam ajutor cand avem nevoie.

Fiecare persoana din lume stie mai multe decat noi intr-o anumita privinta. Si cunostintele lor ne pot ajuta doar daca suntem deschisi catre ele.

5. Gaseste frumusete in lucrurile simple

Opreste-te si apreciaza un sunet. Ca si cum nu l-ai mai auzit niciodata pana acum...

Mukti Bhavan canta Bhajan pline de suflet si cantece devotionale indiene de trei ori pe zi. „Anumiti oameni, spune el, se opresc si admira o nota sau un sunet al instrumentelor ca si cum nu l-ar fi auzit niciodata, chiar daca l-au auzit. Se opresc sa il aprecieze si gasesc frumusete in el”.

Insa acest lucru nu este valabil pentru toti, a adaugat aecsta. Oamenii care sunt prea critici sau prea mandri sunt cei carora le este greu sa gaseasca bucurie in lucrurile marunte deoarece mintile lor sunt preocupate cu lucruri „aparent” mai importante.

6. Acceptarea este eliberare.

Cand nu esti in negarea unei probleme, ai puterea de a-i gasi o solutie.

Majoritatea oamenilor se eschiveaza sa accepte lucrurile prin care trec. Aceasta negare constanta cauzeaza in ei emotii care sunt extrem de periculoase. Doar cand iti accepti situatia devii liber ca sa decizi ce sa faci in privinta ei. Fara acceptare, esti intotdeauna in spatiul gri.

Cand nu esti in negarea unei probleme, ai puterea de a gasi o solutie.

Indiferenta, evitarea si negarea unui anumit adevar, crede Shukla, cauzeaza anxietate: dezvolta frica acelui lucru intr-o persoana. Accepta in schimb situatia astfel incat sa fii liber sa gandesti ce vrei sa faci in privinta acestui lucru si cum. Acceptarea te va elibera si te va imputernici.

7. Acceptarea tuturor ca fiind egali iti face munca mai usoara

Ziua in care ii tratezi pe toti la fel este ziua in care respiri usurat...

Secretul dedicarii continue a lui Shukla si determinarea fata de jobul sau solicitant pot fi intelese prin aceasta lectie de viata. El admite ca viata ar fi fost dificila daca ar fi tratat oamenii care au venit la Mukti Bhavan diferit, tinand cont de casta lor, de crezurile lor, de culoarea pielii, de statutul social sau economic. Categorisirea duce la complicatii si ajungi sa nu mai fi de folos nimanui intru totul. „Ziua in care ii tratezi pe toti la fel este ziua in care respiri usurat si te ingrijorezi mai putin in legatura cu cine s-ar putea simti ofensat sau nu. Fa-ti treaba mai usoara”, ne sfatuieste el.

8. Daca/ cand iti gasesti scopul, fa ceva in privinta acestui lucru

Fa ceva pentru ceea ce conteaza cu adevarat pentru tine...

A-ti constientiza chemarea este minunat, insa numai doar daca faci ceva in aceasta privinta.

Multi oameni, spune Shukla, isi cunosc scopul, insa nu fac nimic pentru a-l realiza, pentru a-l face sa prinda viata. Suprimandu-ti chemarea este mai rau decat sa nu o ai din start. A avea o perspectiva a scopului tau te va ajuta sa masori timpul si efortul pe care trebuie sa i-l dedici. Actioneaza pentru ceea ce conteaza cu adevarat.

9. Obiceiurile devin valori

Cultiva obiceiurile bune pentru a fi capabil sa gazduiesti valori bune.

Shukla ne sfatuieste sa cultivam obiceiurile bune pentru a fi capabili sa gazduim valori bune. Si construirea de obiceiuri bune se intampla de-a lungul timpului, cu practica. „Este precum tonifierea unui muschi; trebuie sa muncesti intens pentru acest lucru in fiecare zi.”

Pana cand nu depui eforturi constante pentru a fi mai drept sau mai bun sau mai increzator sau mai onest sau mai plin de compasiune de fiecare data cand esti provocat, nu te poti astepta sa obtii aceasta calitate.

10. Alege ce vrei sa inveti

Alege sa inveti despre lucrurile care iti bucura cu adevarat inima si mintea.

In vastitatea cantitatii infinite de cunostinte care ne sunt disponibile este usor sa te pierzi si sa devii confuz. „Lectia cheie aici este sa fii atent in a alege ceea ce simti in adancul tau ca o sa fie de valoare pentru tine”, spune el. Oamenii pot impune subiecte si filozofii pentru tine pentru ca ii intereseaza. Si in timp ce trebuie sa le constientizezi sugestiile, cel mai intelept lucru pe care il poti face este sa cercetezi cu amanuntul ce anume iti bucura propria inima si minte.

Cu un zambet pe chipul sau, Shukla spune: „In ultimele zile ale vietii lor, multi oameni nu pot sa vorbeasca, sa mearga sau sa comunice cu ceilalti la fel de usor pe cum obisnuiau sa o faca altadata. Prin urmare se intorc inspre interiorul lor. Si incep sa isi aminteasca de lucrurile care le faceau inima sa cante odinioara, de lucrurile despre care au vrut sa afle mai multe de-a lungul vietii lor si care le imbogatesc zilele acum.”

11. Nu rupi legaturile cu oameni; rupi legaturile cu gandurile pe care le produc

Divortul este cu gandul si niciodata cu persoana...

Rareori te poti distanta de oamenii pe care i-ai iubit sau cu te-ai conectat intr-un anumit fel. Oricum, in orice relatie, de-a lungul drumului, anumite nepotriviri de ideologii fac ca oamenii sa inceteze sa mai comunice. Asta nu inseamna ca nu te mai asociezi cu persoana respectiva. Inseamna pur si simplu ca nu te mai asociezi cu un gand dominant pe care acea persoana il aducea cu ea si ca sa eviti mai mult conflict te indepartezi. Divortul, afirma Shukla, este cu gandul si niciodata cu persoana. A intelege acest lucru inseamna a te elibera de amaraciune si dorinta de razbunare.

12. 10% din ce castigi ar trebui pus deoparte pentru dharma

Nu te agata de tot ce ai, lasa o parte si pentru ceilalti...

Shukla nu defineste Dharma ca pe ceva religios sau spiritual. In schimb, el spune ca este asociata mai mult cu a face bine celorlalti si a se simti responsabil pentru asta. El ne sfatuieste sa dedicam 10% din veniturile noastre pentru a face fapte bune.

Multi oameni doneaza sau fac acte caritabile inspre sfarsitul vietii lor fiindca moartea nu este usoara pentru ei. In suferinta lor, incep sa empatizeze cu suferinta celorlalti. El spune ca cei care au compania persoanei iubite, binecuvantarile strainilor necunoscuti si bunavointa oamenilor in general ies din viata cu gratie si pace. Acest lucru este posibil cand nu te agati de tot ce ai si lasi o parte din ce ai pentru ceilalti.