" Târziu de tot Te-am iubit, O, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, şi eu acolo, în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine; m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta." (Sfântul Augustin)

Cred in frumusete si daruire.
Cred in bunatate si smerenie.
Cred in rabdare si devotiune.
Cred in cautarea si gasirea de raspunsuri divin inspirate.
Cred in misterul clipei divine.
Cred in dorul iubirii chiristice.
Cred in imbratisarea Mainii Tatalui Ceresc.
Cred in pacea privirii indreptate catre Cer.
Cred in Vocea Lui, rasunand in inima.
Cred in luminozitatea razelor de Soare,
care imi umplu sufletul de fericire.
Cred in joc si bucurie.
Cred ca fiece clipa Dumnezeu vorbeste direct inimii.

Iubesc ceea ce Dumnezeu a sadit in mine.
Cred in tine, Iubite Tata si-Ti multumesc pentru ca simt si cred!

Ce poate fi mai minunat decat
sa fii intr-u totul in inima Tatalui Ceresc.
Sa-i simti prezenta fiece clipa,
sa simti cum vibreaza in fiinta ta,
sa simti cum te atinge cand ti-e greu.
Sa simti cum iti vorbeste cand nu stii cui sa-i vorbesti.
Sa te asculte, cand cei din jur poate nu au timp pentru tine.
Sa-I simti misterul cu care te inconjoara.
Sa-I simti prezenta in scurgerea cuvintelor in fata unui calculator.
Sa-I simti imbratisarea, frumusetea cu care ne-a creat,
pe fiecare in parte, dupa perfectiunea Sa.
Ce Har sa fim copii Cerului si ai Pamantului.
Ce dar sa sarutam noaptea si sa le cantam Ingerilor!
Ce clipa plina de sensibilitate, mi-a cuprins fiinta.
Ce dor de Tine, Iubite Tata,
De al timpului cuprins in beatitudinea Universului,
imi vorbeste aici si acum.

Ating noaptea cu a ta privire.
Cuprind tacerea cu a ta iubire.
Zbor in mine, cu gandul la Tine.
Ascult in mine, soapta cupinderii Cerului-nstelat.
Minunea noptii, imi asterne in Suflet,
contopirea cu inima Tatalui Ceresc!
Dorul de stelele marii,
ma poarta in rostirea Glasului Sfant!
Esti aici, cu mine, in stelele-nemuririi vesnice!
Cuprinzi in mine clipa-prezenta in versuri scrisa.
Ma plec plina de umilinta, de iubire, de dor,
in fata Maretiei Celui care Toate le-a creat.
Ii multumesc Lui pentru manifestarea delicata,
plina de mangaiere, de finete, de puritate,
de contopire cu Ceea ce este,
noaptea cuprinsa, simtita,
imbratisata de prezenta Duhului Sfant!