„ Credeți în iubire și în puterea acesteia de a schimba vieți. 
Credeți în voi și în forța interioară care vă ghidează pașii în viață. Credeți în inocență, în adevăr, în lucrurile făcute complet, în bunătate. 
Credeți în fiecare vis și faceți tot ce vă stă în putință pentru a-l duce la îndeplinire. 
Credeți în maturitatea și înțelepciunea fiecare vârste și împingeți-vă dincolo de limitele auto impuse.
Credeți în a doua șansă așa cum credeți în ziua de mâine și nu vă despărțiți de persoanele dragi fără un cuvânt bun.
Credeți în gesturile mărunte izvorâte din inimă și în puterea omului de a se schimba în ceva mai bun.
Credeți în miracole, în lucrurile pozitive, în visuri și în Dumnezeu mai mult decât oricând, fiindcă doar acestea ne dau puterea de a continua zi de zi să fim mai buni, mai răbdători, mai generoși, mai oameni.
Credeți în faptul că timpul vindecă răni și ușurează minți încărcate de gânduri negative. Și credeți că puteți face orice doriți atâta timp cât aveți ajutor divin și aveți suficientă iubire și încredere pentru a-i permite să lucreze în beneficiul vostru.
Credeți în ziua de astăzi și în tot ceea ce ea poate să vă ofere și nu vă fie teamă nici o secundă de necunoscut.
Credeți în faptele care vorbesc în locul vostru, la gândurile care vă hrănesc spiritul și mintea, la zâmbetele care vă luminează sufletele și ziua și căutați să fiți fericiți cu ceea ce aveți. ”

Îndepărtează-te :

- de lucruri și de oameni care îți vor absoarbe energia pozitivă
- de emoții și sentimente distructive
- de iluzii care niciodată nu vor fi vise
- de gânduri care te vor îndepărta de frumos
- de cuvinte care vor jigni
- de amintiri care îți vor trezi trăiri neplăcute
- de ochi reci și pustii care nu te vor vedea așa cum ești în realitate
- de suflete care te vor chinui, tulbura, folosi și arunca fără nici o remușcare
- de inimi reci și pline de amărăciune care nu vor face decât să trezească în interiorul tău suspiciuni și teamă
- de ploaia pe care nu o simți, de lacrimile care te ating, de trecutul care te ajunge
- de propriile-ți temeri și neliniști, care nu fac altceva decât să te tragă înapoi
- de răutate, pizmă, înșelăciune și minciuni, pentru ca acestea să nu te poată atinge
- de cei de la care nu ai ce învăța, de cei care nu cunosc adevărul, de cei care nu sunt interesați decât de bogăția pământeană
- de tristețe și melancolie, de singurătate și negativism, de lumea incoloră și inodoră care te înconjoară

Fugi departe și lasă-le undeva în urma ta, fără remușcări sau păreri de rău, fiindcă ele nu sunt decât paraziți care se hrănesc cu fericire. Îndreaptă-ți inima și pașii către oamenii care merită sentimentele și gândurile tale frumoase, deschide larg ochii și cuprinde cu sufletul întreg miracolul din jurul tău, întinde-ți brațele către orizontul senin , colorat în nuanțe magice de albastru cristalin și eliberează-ți inima de povara temerilor și a regretelor.

Esențial în viață este să fii cu capul pe umeri. Orice ai face, oriunde te-ai afla este necesar să ai în minte un scop precis și o gândire pozitivă. Și niciodată să nu abandonezi sau să cedezi din pricina temerilor. Uneori, uităm că suntem puternici și că nu există limită peste care să nu trecem. Alteori, uităm să fim umili și depășim astfel barierele socio-umane. Momentul prezent este cel care contează, orice s-ar spune, dar și trecutul are importanța lui în maturizarea noastră. Experiențele au rolul lor în definirea noastră ca oameni, ne marchează, ne schimbă , ne transformă total sau parțial. Alegerile sunt cele care ne reprezintă. Greșelile sunt cele care fac diferența. Teama nu ar trebui să fie prezentă în acțiunile noastre. Visele sunt cele care contează, cele care te fac să te înalți, să crești, să te dezvolți. Iubirea și aprecierea dau culoare universului în care trăim. Respectul, bunăvoința, calitatea gândurilor și sentimentelor, sensibilitatea și măreția fac diferența între semeni. Greutățile prin care trecem, crizele pe care le traversăm, obstacolele pe care le depășim ne întăresc și ne fac mai puternici decât credem. Nu permite problemelor sau gândurilor negative să te afecteze. Treci testul timpului cu fruntea sus, cu fața zâmbitoare, cu inima ușoară.

Numai tu poţi creşte şi inflori după propria ta voie ..

Te-am aşezat în mijlocul lumii ca să poţi privi mai uşor în jurul tău, 
să vezi tot, să pătrunzi tot. 

Te-am creat ca pe o fiinţă nici cerească nici pământească 
nici muritoare nici nemuritoare, 

ca să fii tu însuţi liberul tău plăsmuitor şi biruitorul tău.

Tu poţi să te înalţi până la a te naşte ca o fiinţă divină. 

Restul vietăţilor primesc când vin pe lume ceea ce le trebuie, 

spiritele înalte sunt de la început sau imediat 
după aceea ceea ce ar trebui să fie.

Numai tu poţi creşte şi inflori după propria ta voie. 
Tu singur porţi în tine sâmburele unei vieţi universale.

Trebuie să râzi cu inima şi cu ochii ..

Întreb dacă omul din toate epocile a dat întotdeauna mai mult 
importanta aparentei şi nu esenţei, şi de ce.

Omului îi este frică să se cunoască. 

Preferă să fie comediantul propriei vieţi, mai degrabă 
decât să privească realitatea în faţă. 

Este mai simplu să te admiri într-o oglindă şi să uiţi să priveşti o floare, 
frumuseţea unui apus, zâmbetul unui prieten.

Este mai simplu să vorbeşti decât să păstrezi tăcerea, să meditezi. 

Trebuie să fii interesat să îi asculţi pe ceilalţi decât să te faci ascultat, 

să îi iubeşti pe ceilalţi decât 
să te preocupi de cât te iubesc ei pe tine, să ai plăcerea lucrurilor simple, 

să trăieşti momentul, eternul prezent.

Trebuie să râzi cu inima şi cu ochii, nu doar cu buzele. 

Sufletul nostru trebuie să se deschidă şi să îmbrăţişeze întreaga umanitate. 

Secretul fericirii noastre constă în a îmbrăţişa bucuria altora, 

iar acela al păcii interioare în a muncii cu ceilalţi, niciodată împotriva lor.

http://oaripadeinger.wordpress.com

RECUNOŞTINŢA, MARELE MULTIPLICATOR

"Atunci când ne simţim recunoscători pentru tot ceea ce avem, deopotrivă pentru lucrurile măreţe şi pentru cele minore din viaţa noastră, Universul ne oferă din ce în ce mai multe motive de recunoştinţă. Astfel, dacă ne simţim recunoscători pentru banii pe care îi avem, oricât de mică ar fi suma, vom primi mai mulţi bani. Dacă ne simţim recunoscători pentru o relaţie, fie ea chiar şi imperfectă, relaţia noastră se va îmbunătăţii. Dacă ne simţim recunoscători pentru slujba pe care o avem, chiar dacă nu este slujba la care am visat, viaţa ne va oferi din ce în ce mai multe oportunităţi de a avansa în carieră sau chiar de a ne schimba locul de muncă. Pe scurt, recunoştinţa este marele multiplicator al vieţii!

„Dacă singura rugăciune pe care o rosteşti toată viaţa este un simplu mulţumesc, este suficient.” – Eckhart

Recunoştinţa începe întotdeauna cu aceste două cuvinte simple: (îţi)mulţumesc, dar ele trebuie rostite din toată inima. Cu cât le vom rosti mai des, dar mai ales cu cât le vom trăi mai intens, cu atât mai multă iubire vom emana.

Există trei modalităţi de a folosi puterea recunoştinţei pentru a ne transformă viaţa, şi toate trei reprezintă acte de iubire:

1. Să fim recunoscători pentru tot ce am primit în viaţa noastră (în trecut);

2. Să fim recunoscători pentru tot ceea ce primim în viaţă, acum (prezent);

3. Să fim recunoscători pentru tot ce ne dorim în viaţa noastră ca şi cum am fi primit deja (viitor).

Dacă nu ne simţim recunoscători pentru lucrurile pe care le-am primit în trecut sau de care ne bucurăm în momentul prezent, înseamnă că suntem incapabili să emanăm iubire, invers, dacă oferim mulţumiri pentru lucrurile frumoase pe care le-am primit şi pe care continuăm să le primim, recunoştinţa noastră are capacitatea de multiplica aceste lucruri! Să fim recunoscători inclusiv pentru lucrurile pe care ni le dorim, ca şi cum le-am fi primit deja, iar legea atracţiei va avea grijă – întotdeauna –să le primim.

http://www.iubiresilumina.com

Rugăciune umilincioasă către Sfânta Treime

Rugăciune umilincioasă către Sfânta Treime

13IUN

Dumnezeule Cel întru unimea firii cu trei Lumini, Cel ce dintru nefiinţă întru fiinţare toate le-ai adus, şi cu bună rânduială şi cu măsură pe acestea le-ai împodobit, şi cu lumina soarelui le-ai strălucit, şi ne-ai zidit pe noi după chipul Tău şi după asemănare; Însuţi, Prea-bunule Dumnezeule, străluceşte ochii noştri! Auzurile curăţeşte-le, celelalte simţiri întăreşte-le. Risipeşte toată ceaţa neînvăţăturii. Luminează mintea noastră cu binevoirile Tale. Povăţuieşte-ne pre noi cu razele Dumnezeieştii Tale insuflări spre desluşirea adevărului şi a minciunii, spre primirea celor bune, spre fugirea de cele rele, spre depărtarea de cele vătămătoare, spre alegerea celor folositoare. Că fără de Dumnezeiasca Ta luminare, cu adevărat orbi fiind, nu putem să desluşim nici întru socoteli adevărul, nici întru fapte binele, nici întru bunătăţi folosul; ci cu prefacerile lucrurilor amăgindu-ne, cu milioane de greşale greşim.

Ridică mintea către înţelegerea celor de nevoie, iară limba spre vorbirea celor de trebuinţă. Domoleşte pornirile patimilor cele ce tulbură mintea noastră. Înfrânează mânia şi prigonirea cea de la dânsa încetează-o, iar pomenirea de rău surpă-o, prefăcându-le pe dânsele întru râvnă Dumnezeiască şi în căldură cinstitoare de Dumnezeu a credinţei, şi în blândeţe şi nepomenire de rău. Potoleşte pofta şi iubirea de materie cea dintru dânsa şi iubirea de câştigare opreşte-o, schimbându-le pe ele în grijire de fapta bună şi în dragoste către aproapele, în dorire de creştinească sporire şi creştere şi în poftire de veşnicele bunătăţi. Doamne, cu măsura faptelor bune, împodobeşte-le pe cele ale noastre. Împuterniceşte cu bărbăţie şi cu vîrtute neputinţa noastră. Stinge zburdările trupului şi, de toată desfrânarea şi înverşunarea, izbăveşte-ne pre noi, întreaga înţelepciune şi cucernicie dăruindu-ne nouă. Dă-ne nouă cumpăna dreptăţii, ceea ce împarte fiecăruia dreptul lui. Întăreşte priceperea noastră întru întemeierea celor ce drept se judecă.

Păzeşte-ne pre noi, Doamne, de bântuială, de vătămare năprasnică şi de cădere; de clevetirea celor răi, de urgia tiranilor, de ispitele diavoleşti şi de toată mâhniciunea fereşte-ne pre noi ca, urmând poruncilor Tale, drumul vieţii acesteia de acum cu plăcere de Dumnezeu să-l săvârşim, iar talantul cel dat nouă curat să-l păzim. Şi, pentru îndurările Tale cele nemărginite şi milostivirile Tale nemăsurate, vrednici să ne facem Dumnezeiescului Tău Dar şi fericirii Tale celei de-a pururea, lăudându-Te neîncetat, pe Tine, Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt, pe Unul Dumnezeul nostru, căruia Ţi Se cuvine slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin!

http://theologhia.wordpress.com

Acceptarea imprevizibilului 

"Uneori, lucrurile nu ies aşa cum ne dorim sau cum ne-am aştepta noi să iasă, şi acest lucru este în regulă. Este poate timpul să acceptăm imprevizibilul în viaţa noastră şi să facem pace cu el, în loc să ne răzvrătim că lucrurile nu ies în modul în care ne-am propus noi să iasă.

Dacă în loc să ne răzvrătim, ne-am oferi timpul şi spaţiul de a ne reîntoarce în adâncul inimilor noastre şi am rămâne acolo atâta timp cât este necesar, vom descoperi că nu este nicio problemă cu faptul că toate s-au petrecut aşa cum s-au petrecut. Din contră, vom dobândi o mai mare claritate şi încredere că lucrurile sunt exact aşa cum trebuie să fie. Fiecare om implicat într-un anumit lucru, direct sau indirect, are ceva de preluat din experienţa respectivă. Nu ştim niciodată ce lecţii este necesar să îşi preia fiecare. Ceea ce ştim este că nimic nu e întâmplător şi niciun lucru nu se petrece degeaba exact aşa cum se petrece. Dacă noi nu putem înţelege rostul acestuia, nu înseamnă că nu există unul în spatele tururor aparenţelor.
Întotdeauna va exista un mesaj preţios pentru fiecare în orice experienţă de viaţă. Unii îl văd, alţii nu. Pentru unii poate fi foarte subtil, iar pentru alţii să apară într-un mod absolut revelator.

http://www.iubiresilumina.com/

Necunoscutul vieţii 

"Viaţa este un mister, tocmai pentru a ne oferi cea mai splendidă ocazie să ne cunoaştem cu adevărat. Pentru că în necunoscut, avem oportunitatea să simţim ce înseamnă să ne deschidem inima, să avem încredere, să descoperim părţi din noi pe care altfel nu le-am putea descoperi, să învăţăm smerenia, curajul, renunţarea, tocmai pentru că prin ele ni se oferă nişte poduri spre adâncul fiinţei noastre, poduri ce pot conduce la nenumărate şi preţioase conştientizări şi revelaţii.

Trăind anumite experienţe, putem avea de multe ori impresia de involuţie, putem simţi că ne îndepărtăm de noi, că totul parcă ar fi împotriva noastră. Însă, şi acele experienţe, exact aşa cum ni se dezvăluie ele, au rostul lor perfect potrivit în viaţa noastră. Nu este nicidecum o involuţie. Este doar o experienţă perfect potrivită pentru momentul de acum, ce ne poate oferi mediul şi conştientizările pe care altfel nu am fi avut ocazia să le avem.

Cred că ne-ar ajuta mult o trăire flexibilă în faţa vieţii, o trăire curgătoare, precum apa, primind tot ceea ce vine către noi cu inima deschisă, fără temeri şi fără proiecţii nefondate despre viitor.

Cu adevărat, nu ştim nimic din ceea ce va urma să se petreacă, dar acest lucru nu trebuie să ne sperie, ci din contră, să ne deschidă, să ne înveţe din nou spontaneitatea, curajul, curiozitatea şi bucuria pură, de copil.

De ce mi se întâmplă doar mie? 

"Greutățile, supărările, lucrurile urâte ne încearcă pe toți în aceeași măsură. 

Problema nu constă în asta ci în modul în care le percepi, în modul în care decizi să le rezolvi. Le lași să te acapareze și îți plângi de milă? Sau te forțezi să găsești o soluție ca să cazi în picioare? Răspunsul se află la tine, în tine. Depinde foarte mult cât de puternic ești, cât de matur și înțelept gândești. Nu trebuie căutat izvorul acestor nedreptăți care ne apasă din ce în ce mai mult, în fiecare zi, ci izvorul de unde ne tragem puterea și forța de a sta drepți și curajoși înaintea izbucnirilor vieții. Cea mai mai mare greșeală pe care o putem face este aceea că nu credem destul de mult în noi, deși ne-am dovedit aproape mereu că suntem mai puternici decât am fi crezut. Puterea noastră interioară are mai multe..."