Calatori suntem pe acest drum.
Calatorim in ganduri, calatorim pe strazi, calatorim cu fiecare pas al vietii noastre.
Calatorim in orizonturi indepartate, calatorim in tari indepartate,
Calatorim in timpul daruit de Tatal Ceresc.
Uneori uitam, fiind prinsi in calatoria lumeasca a acestui timp,
Sa calatorim in noi insine, sa ne descoperim porturile unde sa oprim
tacerile valurilor, gandirii, vointei, iubirii.., calatoria Iubirii Christice fiind in noi insine,
descoperind multitudinea culturilor existente in fiecare, simbolurile gesturilor noastre,
ale trairilor, ale vaporului oprit cu fiecare contact al suflului fiecarei fiinte.
Calatoria care ne-a dus in acest moment..Unde ? este timpul a fi plini de umilinta si deschisi fata de propria noastra fiinta, a ne contura si a ne modela toate intalnirile din trecut si aduse aici-acum in calatoria inimii Drumului alb si purtat de maretia Fortei care exista in Cel care salasluieste in Noi, Duhul Sfant, Cel care ne modeleaza si ne descopera in fiecare zi alte opriri ale vasului..Umplerea fiintei cu Slava si Marire, cu Cinste si Rugaciunea, cu Iertare si Devotiune, cu Umilinta si Abandon, cu Privire Senina spre toate opririle, toti Cei care au urcat in vasul inimii noastre, ne-au daruit fiecare in parte un drum uneori mai plin de seninatate, sa putem urma calatoria Iubirii Christice, in timpi aducatori de noi Lumi ancestrale, intr-o stare de Unificare cu Cel care ne-a daruit aceasta Calatorie Sfanta, Cel care ne-a imbratisat prin “calatori divini”, parintii nostrii, fratii, surorile, prietenii, strainii, Cei carora vor veni si vor pasii in vasul umplerii cu Iubire Sacra, iubire Inaltatoare, Vasul unde timpul sa devina Eternitate, Vasul unde privirea ochilor deveni-va Cerul, unde manille atinse se vor unifica in muzica Corului Ceresc, unde suflul fiecarei fiinte se va unifica in Inima Tatalui, locul de unde am plecat si unde ne vom intoarce, Vasul umplerii cu Cantarea Cantarilor, intr-un poem al Inchinarii si Smereniei!