In Noul An sa tintiti catre Cer, sa explorati Divinul din voi, sa va bucurati de ceea ce a sadit Creatorul in fiintele voastre, sa va ascultati intuitia interioara si sa parcurgeti Drumul Luminii, plini de speranta, incredere, umilinta, bunavointa, daruire, fericire, iubire neconditionata, tacere paradisiaca, mangaiere, Har si Pace de la Dumnezeu.

Multumesc fiintelor intalnite in acest An care se incheie, pentru Tot ceea ce Universul a trimis in viata mea.

Multumesc pentru slefuirea Sufletului si invatarea abandonului in fata Vointei Tatalui. 

Clipa de clipa drumul vostru sa fie Sageata iubirii inimii voastre catre Imparatia Lui.

Amin.

O persoana este libertate si frumusete deplina.
Frumusetea fiecarui om in parte consta tocmai in libertatea sa.
O pasare care zboara in inaltul cerului este minunata tocmai datorita libertatii sale.
Daca o inchizi intr-o colivie,ea nu va mai fi aceeasi pasare.Iubirea apare numai in totala libertate, niciodata in interiorul unei custi, unei colivii-fie ea din aur si incrustata cu cele mai pretioase diamante.
Fiinta umana inseamna libertate;constiinta nu este altceva decat libertate absoluta.
Ideile de posesiune si dorintele sunt cele care dau nastere fricii de a pierde persoana dorita.
Elimina gandul de posesiune si frica va disparea de la sine. Iar cand frica dispare, o mare parte din energia fiintei tale, energie care pana atunci se risipea in astfel de trairi, se va transforma in creativitate, va deveni dansul, sarbatoarea si incantarea ta. ~ OSHO 

CRIZA PSIHO-SPIRITUALA DE TRANSFORMARE. NODURI SI SEMNE

”Ce se petrece cu mine în ultimul timp? În ultimele luni, în ultimii ani? Ce se petrece cu viața mea? Ce este această tulburare stranie pe care o simt în interior, din ce în ce mai puternică, din ce în ce mai ciudată, ce este această tremurare a inimii mele, acest plâns care stă să izbucnească în fiece moment, această sensibilitate extremă, ca și cum tot ceea ce se petrece împrejurul meu ar trece prin mine însumi?
Ce este această frică lăuntrică ale cărei valuri le simt, ce este vântul acesta interior care-mi spulberă mintea, care mă împiedică să mă concentrez la ceea ce fac, ce sunt aceste cutremure interioare provocând crăpături adânci în ființa mea?
De ce pare că totul se prăbușeșete, iar lumea așa cum am cunoscut-o… de ce dispare? De ce prietenii mei și familia mea se uită ciudat la mine? De ce mă îndepărtez de aceia pe care știu bine că-i iubesc? Poate că am început s-o iau razna, poate că am nevoie de ….”

Recunoașteți aceste întrebări? Recunoașteți aceste stări greu de descris și încă mai greu de explicat?
Luați o mică pauză în vreme ce citiți acest rânduri, respirați adânc și priviți pentru o clipă în interiorul vostru, simțiți o clipă spațiul lăuntric și dacă acolo este o emoție nedefinită, o căldură, o strângere de inimă, o zvâcnire înlăcrimată, atunci să știți că nu, nu sunteți pe cale să vă pierdeți mințile, nu aveți nevoie nici de un psihiatru și nici de medicamente, nu aveți nevoie de nimic, decât de încredere în voi înșivă, în ceea ce se petrece acolo. Suntem mulți aceia care am trecut și trecem prin aceste stări neobișnuite de conștiință. Căci despre asta este vorba, despre o enormă transformare a Conștiinței care, din perspectiva minții, pare o ”criză”.
Da, este o criză, dar este o criză de transformare profundă a ceea ce suntem, este o criză spirituală. Devenim ceea ce suntem cu adevărat. Descoperim încetul cu încetul, uneori într-un mod dureros, adevăratele noastre dimensiuni și adevărata noastră natură. Trupul nostru, energia noastră, emoțiile noastre și mai ales mintea noastră sunt bulversate, căci ordinea pe care o cunoșteau dintotdeauna se destramă, structurile interioare pe care le-am întărit folosindu-le timp de mii de vieți, sunt acum în pragul disoluției. Iar această disoluție este un proces dificil, uneori înfricoșător – căci tot ceea ce nu cunoaștem reprezintă obiectul unei temeri. Dar disoluției interioare nu îi urmează haosul. Destructurării lăuntrice nu îi urmează nici moartea, nici nebunia, ci o nouă ordine pe care mintea nu o poate nici imagina, nici prevedea. Noile dimensiuni ale Ființei se nasc din această disoluție aparentă. Nu ceea ce suntem cu adevărat dispare, ci doar ceea ce am crezut că suntem. Identificările noastre, mecanismele noastre, personajele interioare pe care le-am jucat de atâtea ori, vocile, aspectele noastre pe care le-am trăit de-a lungul lungii noastre istorii, toate acestea se dau la o parte pentru a face loc Ființei care suntem cu adevărat.

Este un proces de Conștiință.
Aceia care ne cunoașteți, știți deja că ceea ce facem noi aici, pe Călătoria Inimii și în workshop-urile noastre și în întâlnirile noastre cu voi, se referă la stările de Conștiință extinsă. Lucrăm cu stările de Conștiință extinsă, împărtășim cu voi trăirile noastre și Călătoriile noastre, expansionând mereu mai mult Cunoașterea de Sine și Trăirea de Sine. Tot mai mulți dintre voi trăiesc în mod direct stări de Conștiință extinsă în mod spontan. Tot mai mulți dintre voi își îndreaptă atenția spre interior, acolo unde se petrec toate acestea. De multe ori, acesta este momentul în care, în mod sincronic, un prieten vă spune despre Călătoria Inimii și despre faptul că nu sunteți singuri în această călătorie sacră. Că mai sunt mulți aceia care trec prin toate acestea și că există mijloace simple de a deveni conștienți de procesele interioare.
Dragii noștri prieteni, aceia dintre voi care recunoașteți stările descrise mai sus, să știți cu toată siguranța că ceea ce se petrece cu voi în aceste vremuri, sunt semnele Marii Transformări care are loc la scara întregii Conștiințe. Este ceea ce ați citit de multe ori, este ceea ce v-ați dorit de multe ori, este ceea ce ați așteptat vreme de milenii, ceea ce ați căutat de-a lungul a multe vieți ale voastre și care iată, acum se petrece. Este procesul Trezirii interioare despre care vorbeau marii Maeștri, este sfîrșitul unui timp și începutul unui altui timp. Trăim împreună timpuri sacre, în care se naște o nouă Umanitate. Noi suntem actorii acestui proces extraordinar, iar dificultatea fizică, energetică, emoțională și mentală a acestui proces este echilibrată de privilegiul de a lua parte în mod direct la el. Nu suntem victimele acestor transformări ale Conștiinței universale, căci noi suntem această Conștiință. Nu suntem bieți muritori supuși meandrelor unei Divinități capricioase, ci suntem Divinitatea însăși care se trezește într-un trup uman, într-o nouă dimensiune a Conștiinței care nu a mai fost experimentată niciodată în întreaga Creație.
Rostul acestor râduri este mai curând unul utilitar și pragmatic.
Cum recunoaștem simptomele unei ”crize” de transformare psiho-spirituală?
Și, atunci când le recunoaștem, ce este de făcut?
Foarte mulți oameni care ajung la workshop-urile noastre, la întâlnirile cu noi și care citesc cărțile editate de noi, ne pun aceste întrebări.
Deasemenea foarte mulți dintre aceia care au nevoie de sprijin pentru a trece prin aceste transformări ne spun că timp îndelungat au crezut că e ceva în neregulă cu ei. Că au fost speriați de felul în care realitatea lor a început să se dizolve. Astfel că am hotărât să publicăm aici un fel de ghid pentru cei care trec prin ceea ce noi numim ”Criza de Transformare Psiho-Spirituală”.
Nu este un ghid exclusiv, dar cuprinde cele mai importante semne ale Transformării, care pot apărea pe diferite niveluri interioare, dar și în viața de zi cu zi. Aceste semne au fost recunoscute de noi de-a lungul timpului fiind relatate de cei cu care lucrăm în spații de Conștiință extinsă, dar și din experiența noastră personală.

Semne ale Crizei de Transformare Psiho-Spirituală
1. Nivelul fizic.
Accese de oboseală profundă, moliciune a corpului, aritmii ale respirației, aritmii cardiace, lipsa de forță în brațe, palme și picioare. Dureri lombare ce par să vină din interiorul corpului, senzații de arsură, temperatură ridicată ale unor zone ale corpului sau în ansamblu. Durere și arsură la nivelul osului sacral. Dureri în zona cefei, a umerilor, a coloanei vertebrale. Dureri ale mușchilor spatelui, cârcei, blocaje la nivelul fibrei musculare. Senzații de căldură/arsură la nivelul creștetului capului și al tălpilor, la nivel pelvian, la nivelul centrului pieptului. Tulburări temporare ale văzului și ale auzului. Uscăciune a pielii, senzații de arsură, descuamare a pielii la nivelul feței, urechilor, mâncărime a pielii oriunde pe corp. Dureri ”ciudate” de cap. Aceste semne nu apar toate în același timp și nici nu este obligatoriu să experimentăm toate aceste senzații la nivel fizic. Ele sunt semnele unor profunde transformări interioare la nivel celular și al ADN-ului. Sunt trecătoare.
Atitudinea potrivită față de aceste simptome fizice este aceea de observare, acceptare și însoțire blândă a acestora. Ne îmbrățișăm durerea având conștiința că sunt semnele transformării interioare, ale încorporării unor noi niveluri de Conștiință și energie.
În limbaj mistic este vorba despre nașterea Divinității Interioare, despre încolțirea Seminței Cristice.

2. Nivelul energetic.
Senzații ”bizare” în corp, ca și cum ar exista acolo, în interiorul corpului, distorsionări ale curgerii energiei. Furnicături, senzații de cald/rece, senzații de ”electricitate”, sensibilitate extremă a simțului pipăitului, senzația de ”spațiu interior”. Apare posibilitatea de a simți cu acuitate orice loc din interiorul corpului și o extremă sensibilitate la mediu. Stările interioare pot fi în rezonanță rapidă cu stările oamenilor din preajmă. Ființa se deschide din punct de vedere energetic. Unii dintre voi pot vedea fenomene energetice, campuri de lumină, aure. Sensibilitate extremă ale tuturor simțurilor, vedere, auz, miros, pipăit, gust, sau dimpotrivă, diminuări ale acestora. Atingerile devin de o extremă sensibilitate.
Atitudinea potrivită este cea de observare și explorare liniștită acestor fenomene.

 

3. Nivelul emoțional.
Emoțiile capătă proporții și intensități uneori extreme, oricare ar fi ele, de la tristețe la mânie, de la disperare și descurajare la entuziasmul cel mai viu și bucurie explozivă. Spațiul emoțional interior capătă profunzime și volum și se manifestă uneori fără să poată fi oprit și fără motive aparente. Tristețea poate merge uneori până la dimensiuni depresive. Înainte de a recurge la mijloace de suprimare ale acestor stări, amintiți-vă de faptul că ȘTIȚI ce se petrece. Intrați în stările emoționale cu curaj, devenind observatorii lor, în acceptare și observare și îmbrățișare a stării. Nivelul emoțional și cel energetic lucrează împreună cu cel fizic.
Este posibil ca semnele fizice, energetice și emoționale să apară împreună. Nu ”ținem” de aceste stări, nu le judecăm ca fiind bune sau rele, doar suntem conștienți de ele. Energiile trecutului pleacă. Uneori apar amintiri foarte intense ale unor împrejurări din această viață și din alte vieți, asocieri de imagini și persoane, sentimente puternice care au aparența unor descărăcări fulgerătoare. Ceva din Ființa noastră pleacă pentru a se întoarce la noi după o transformare profundă.
Uneori aceste emoții vor ieși sub forma plânsului – aparent fără motiv. Le lăsăm să iasă. Plânsul este o descărcare benefică. Pot apărea sentimente de însigurare, de părăsire, de abandon, de separare fară de sine și de ceilalți, de familie și de prieteni. Poate apărea intoleranța la anumite medii, la aglomerație, intoleranța la discuții nesfârșite, refuzul de a perpetua anumite obiceiuri și relații, nevoia de a fi singur și nevoia de interiorizare, de a coborâ înăuntru.De multe ori apare refuzul de a rămâne în sistem, nevoia puternică de a părăsi o conjunctură care acum devine apăsătoare, de a părăsi un job, un loc, un mediu care nu se mai potrivește cu realitatea noastră interioară.
Facem lucruile pe care le simțim necesare fără să ținem seama de părerile celorlalți. Dacă nu ne ascultăm vocile interioare apare suferința.
Pot apărea stări de anxietate până la frică existențială, sentimentul că lumea se sfârșește. Sentimentul de gol interior. Nu încercăm să înlăturăm aceste sentimente. Observați-le, îmbrățișați-le! Se vor dizolva. Când pare insuportabil, respirăm adânc pentru a ne centra și a ne regăsi echilibrul. Suntem ca un vas care încape în el o furtună, dar nu suntem însăși furtuna, odată ce o putem observa.
Poate apărea un ”dor” de nerostit, un sentiment de plecare, de părăsire, de inutilitate, un dor cosmic ce poate îmbrăca tendințe suicidare. Observați-le. Ne amintim că nu sunt decât semne ale unei profunde transformări interioare. Cu adevărat, un mare capitol din istoria noastră personală se termină în aceste timpuri. Dar numai pentru a face loc unui nou început. Ceea ce am crezut că suntem, se dizolvă pentru a face loc Ființei complete care suntem. Toată istoria vieților noastre a pregătit acest moment astral al Transformării. Ceva ”moare” în noi, identitățile noastre nenumărate, iluzia, dar în realitate este o transformare. Ceea ce suntem cu adevărat nu poate muri. Doar se transformă.

4. Nivelul mental
Accese de gândire compulsivă, repetitivă. Gândirea, rațiunea, pare a se comporta precum un computer defect, în buclă. Apar structuri mentale și serii de structuri care se repetă aparent la nesfârșit, însoțite de teamă, de grija de a nu ”o lua razna”. Apar gânduri care nu par gânduri străine, dar care nu sunt ale noastre. Și așa și este, căci procesul de transformare ne face să comunicăm cu ceilalți pe niveluri pe care nu le-am experimentat până acum. Sunt niveluri colective ale Conștiinței care conțin tipare colective de gândire. Suntem însă conștienți de natura acestor tipare și a acestor interferențe mentale. Gâdurile sunt forme de energie modulată după un anumit tipar și cu cât mai mulți oameni au modulat energia în același fel, cu atât tiparul este mai puternic. La fel cum putem simți emoțiile celorlalți, la fel putem interfera cu tiparele lor de gândire. Nu confundăm propriile noastre gânduri cu aceste tipare care, uneori ni se vor părea nocive. Pur și simplu ne retragem în spațiul liniștit și sacru al inimii noastre prin câteva respirații profunde – cei care ați participat la workshop-urile noastre ați învățat deja cât de ușor se face acest lucru – și ne decuplăm de la respectivul nivel energetic al gândirii, fără să-l negăm și fără să încercăm să luptăm împotriva lui. Îl integrăm și îl lăsăm să se dizolve. Deasemeni pot apărea structuri de gândire care ne-au aparținut cândva, în această viață sau în altele. Procedura este aceeași. Le observăm, le integrăm, le ”respirăm” în interior și le lăsăm să se dizolve.
Mecanismele de gândire sunt acelea care provoacă stările de frică. Antidotul fricii – ne reamintim mereu acest lucru – este iubirea. Noi nu suntem una cu gândurile noastre, de aceea le putem aborda așa cum dorim. Deci, le primim, le observăm, le integrăm, le permitem să se dizolve în acel spațiu sacru al inimii noastre.
Datorită tulburărilor la toate nivelurile, pot apărea stări de ”a fi pierdut”, de dezorientare, sentimente stranii de rătăcire, de pierdere, de amețeală, sentimentul de a nu înțelege ceea ce se petrece. Mintea – liniară, secvențială – nu poate administra stările foarte complexe ale Conștiinței noastre, care este multidimensională. De aceea poate apărea sentimentul de neputință, de neajutorare. Mintea noastră urmează să se integreze noilor dimensiuni ale Conștiinței noastre și să-și transforme natura. Fenomenele minții nu trebuie să ne sperie. Învățăm să abordăm realitatea în moduri mult mai complexe și mai complete.

 

5. Nivelul vieții personale
Bulversări puternice ale vieții personale pot apărea, sentimentul că totul se prăbușește împrejurul nostru: serviciul, relațiile cu ceilalți, viața de familie, prietenii. Pare că o lume se pregătește să dispară pentru a fac loc unui nou context. Acest lucru este adevărat. Vechea noastră viață se dizolvă pentru că noi înșine ne dizolvăm pentru a trece într-o nouă viață. Aceasta nu este o metaforă ci un adevăr foarte dur uneori. Mulți dintre noi ne vom schimba serviciul, familia, prietenii, orașul sau țara în care locuim. Cum s-ar spune, eliberăm vechea noastră personalitate și viață, pentru a păși într-o nouă dimensiune. Uneori vom simți noi înșine nevoia să schimbăm toate acestea, vom simți că nu ne mai potrivim cu cei pe care îi cunoșteam atât de bine, cu serviciul nostru, cu cei pe care-i iubim, și vom dori să plecăm cumva. Alteori vom descoperi îngroziți că serviciul ne este ”luat”, că familia se destramă, că, printr-o stranie magie cosmică, întreaga noastră realitate se reconfigurează, aparent împotriva voinței noastre, alimentându-ne frica existențială. Toate acestea fac parte din marea Transformare. Exteriorul urmează transformările interioare. Știind acest lucru, nu ne vom teme, ci vom întâmpina transformările observând din locul sacru și liniștit al inimii noastre. Nu vom rămâne fără serviciu, și nici singuri, doar că ne vom găsi adevărata noastră cale. Nu am venit în această viață ca să murim de foame și ca să suferim, ci ca să descoperim adevărata noastră menire de ființe Divine. Tranziția poate fi dureroasă, dar cu cât ne agățăm mai puțin de structurile vechi, cu atât mai ușoară va fi trecerea. Cuvântul cheie este Acceptare. Și Încredere în Ființa noastră profundă care orchestrează toate aceste transformări.
Mulți dintre prietenii noștri nu vor accepta aceste transformări, vor crede că înnebunim, că avem nevoie de ajutor, ne vor da sfaturi și ne vor certa pentru deciziile noastre, cerându-ne să ”revenim cu picioarele pe pământ”. Dar Transformarea interioară este o chestiune personală, pe care nu o putem traversa decât singuri, până în momentul în care îi vom găsi pe cei asemenea nouă, care trec prin aceleași transformări.
Uneori se manifestă un fel de apatie, de indiferență în orice fel de relație exterioară, un fel de lipsă a interesului, inclusiv pentru oameni pe care îi iubim, pentru obiceiuri vechi, pentru tot felul de lucruri despre care credeam că ne reprezintă. Acum putem descoperi că suntem mai mult decât ceea ce credeam că suntem. Învățăm încetul cu încetul să nu mai ascultăm vocile exterioare, ale nimănui, ci să fim atenți la vocea Maestrului Interior care se naște, să avem încredere în aceasta.

6. Trăirile interioare
Zbuciumul, neliniștea și nesiguranța din timpul zilei pot fi dublate de stări stranii petrecute în timpul nopții, ca și cum am fi cu picioarele în două lumi, aici și acolo, acum și oricând, percepând un timp liniar și în același timp o altă dimensiune temporală. Visele noastre pot deveni ciudate, agitate, pot conține elemente arhetipale, intensitatea acestor vise este mai mare ca niciodată, trăim sentimente amestecate. Cunoaștem cumva toate acestea, dar nu le înțelegem și minții noastre i se par absurde și de neînțeles. Secvențe de bătălii, urmăriri care se petrec în lumi ciudate, personaje care ne par cunoscute vin și pleacă în aceste vise. Putem trăi în vise secvențe puternice de moarte și renaștere. Sunt vindecătoare și transformatoare. Nu sunt decât descărcări ale unor conținuturi ale Conștiinței, care trec prin noi. Sunt părți din noi înșine care se mor pentru a deveni altceva. Somnul poate deveni neregulat, agitat, ne putem trezi obosiți și cu dureri în corp. Uneori nu vom putea dormi, uneori ne vom trezi la ore ciudate în crucea dimineții, înainte de răsăritul soarelui fără să mai putem adormi. Vom trăi toate acesta știind că sunt normale. Că nu sunt decât semne ale procesului prin care trecem.
Încetul cu încetul, bulversarea inițială se liniștește pe măsură ce recunoaștem procesul de transformare. Căpătăm încredere în noi înșine, simțurile noastre dilatate devin noile noastre mijloace perceptive, începem să căutăm soluțiile în interiorul nostru, să ne ascultăm, descoperim răspunsurile la întrebările noastre în noi înșine. Descoperim că pur și simplu știm. Este un ou nivel de comunicare cu noi înșine. Visele noastre capătă dimensiuni și profunzimi noi. Căpătăm coerență interioară, fluiditate și reușim din ce în ce mai des să stăm într-un spațiu interior liniștit. Capacitatea de observare și înțelegere a ceea ce se petrece crește. Cunoașterea nu mai apare ca rezultat al unor procese deductive, logice, secvențiale, ci survine brusc, complet, total, din interior.

Transformarea și Stările de Conștiință Extinsă
Nu există încă o știință care să se ocupe cu transformările spirituale, dar psihologia transpersonală cunoaște deja de mult timp (Stanislav Grof ) aceste crize transformatoare, iar diferitele tradiții spirituale, Creștinismul, Budismul etc cunosc deasemeni aceste transformări ale căror cronici pot fi găsite în biografiile sfinților și ale meștrilor. Aceste transformări interioare au fost, până acum, individuale. Dar în timpurile noastre se petrece o Transformare a Conștiinței în ansamblul său. Umanitatea însăși trece prin această transformare.
Trecem prin stări de Conștiință modificată. Toate semnele pe care le-am descris mai sus și care pot interveni în viața noastră de fiecare zi, sunt semne ale expansiunii Conștiinței. Sunt stări ”non-ordinare” de Conștiință, așa cum se numesc în psihologia transpersonală.
Experimentarea stărilor de conștiință extinsă poate fi de un ajutor imens în abordarea acestor procese de Transformare interioară. Dacă în viața de zi cu zi acest proces este unul lent și uneori chinuitor, în experiențele de conștiință extinsă totul se accelerează, înțelegerile care survin sunt mult mai rapide, iar integrarea ulterioară a acestor înțelesuri se face mult mai ușor. Tabloul Conștiinței în ansamblul său, a ceea ce suntem și ceea ce am fost, al transmutărilor lăuntrice, devine mult mai coerent. Etapele transformării devin mai clare, încrederea în această transformare se solidifică, încrederea în Sine și capacitatea Conștiinței noastre de a administra această transformare crește. Pe scurt, în stările de Conștiință extinsă procesul se accelerează și se clarifică. Eliberarea vechilor structuri cu care ne-am identificat, formale, energetice, emoționale și mentale devine mai rapidă și mai ușoară. Tensiunile inerente procesului vor fi mai puțin eliberate în viața de zi cu zi, și mai mult în cursul sesiunilor experimentale la care paticipăm. Dar, toate acestea sunt alt capitol al acestei povești extraordinare pe care o trăim împreună. Un capitol la care vom reveni în curând.
Sperând din toată inima ca aceste informații să vă fie de folos în Marea Transformare prin care trecem cu toții, vă învităm să ne scrieți, să ne puneți întrebările voastre, oricât ar fi de multe și de… ciudate. Suntem pe același drum, împreună. Prin tot ceea ce facem –  workshop-uri, cărți, discuții și întâlniri, asistența personala – ne asumăm Prezența alături de voi pe acest drum.
Subiectul Marii Transformări pare a fi întratât de important – sunt atât de mulți oameni care trec prin aceasta! – încât se pare că îl vom face subiectul principal de discuție și de dezbatere la următoarea noastră întâlnire cu voi.

https://fiituinsutimaa.wordpress.com

Mesajul de astazi al Inspiratiei Divine ..

Ingerii ne simt putin satui si lipsiti de speranta, poate ne afecteaza timpul mai rece si lipsa soarelui care sa ne energizeze.
Se simte o stare lasciva si putin lipsita de energie pozitiva astfel ingerii ne sfatuiesc sa privim cu optimism momentul pe care-l traim. 
Sa ne numaram binecuvantarile si realizarie si sa emanam in univers acel sentiment de om multumit si de multumire pentru ce am realizat, pentru invataturile pe care le-am primit si pentru tot ce se intampla momentan in viata noastra.
Daca este ceva negativ va trebui sa ne dam seama de lectia din spatele intamplarilor.
Ingerii ne mai spun ca daca ne pierdem vremea uitandu-ne in curtea vecinului e posibil sa pierdem din ochi drumul nostru si ghidarea ingerilor spre raspunsurile rugaciunilor noastre .
Nu va comparati cu nimeni, pentru ca toti suntem unici si avem trairi diferite insa fiti autentici cu voi si ramaneti focusati pe ceea ce doriti sa realizati precum si pe rezultatul de succes care va aparea.Inspiratia Divina

CUPLU SPIRITUAL vs. CUPLU PROFAN ~ Acharya Shiva Shankara

Tantra nu inseamna sexualitate ci a vedea sfintenia in tot ce te inconjoara.
Tantra nu inseamna desfranare ci un control desavarsit.
Tantra inseamna iubire si transcendere.
Tantra inseamna nondualitate si realizare instantanee a Unitatii.
Tantra inseamna curaj si intelepciune de a-ti accepta aparentele limite prezente si de a avansa neincetat catre nelimitare.
Tantra inseamna sa fii mereu tu insuti dar sa il pui intotdeauna pe Dumnezeu pe primul loc.


Tantra conferă iubirii sexuale transfiguratoare semnificaţia profundă a unei căi de autocunoaştere şi perfecţionare spirituală. Modelul ideal de cuplu pe care îl propune o cultură spune foarte multe despre nivelul de evoluţie spirituală al oamenilor care au creat-o. Din păcate, „cuplurile ideale” ale tradiţiei Occidentale sunt „modele” de relaţii tragice: Romeo şi Julieta, Tristan şi Isolda, sau modernul cuplu din Love Story. Aşa-zisa „mare iubire” este pentru occidental mai degrabă o pasiune romantică exaltată la maxim de ideea relaţiei imposibile. Ne putem întreba ce s-ar fi petrecut cu toate aceste cupluri în cazul în care destinul le-ar fi oferit un happy-end; nimic nu garantează că ele ar fi rămas etalonul „marii iubiri”. Spre deosebire de Occident, Orientul oferă numeroase exemple de cupluri perfecte. Întreaga religie hindusă şi în special tradiţia tantrică este bazată pe ideea că orice aspect cosmic este polarizat, de aceea este reprezentat printr-un cuplu polar opus – zeu-zeiţă – care întruchipează perfecţiunea pe nivelul respectiv. Vishnu-Lakshmi, Krishna-Radha, Brahma-Sarasvati, sunt doar câteva din sutele de cupluri divine care guvernează tradiţia tantrică, toate fiind, în ultimă instanţă, manifestări particulare ale cuplului divin Shiva-Shakti.
Relaţia de cuplu este pentru mulţi dintre noi unul dintre factorii care ne modelează cel mai intens destinul. Atunci când este armonioasă şi împlinitoare, ea poate deveni o continuă sursă de inspiraţie şi forţă interioară. Nu întâmplător se spune că în spatele unui mare bărbat se află de cele mai multe ori o mare femeie (sau mai exact o relaţie de cuplu excepţională). Dimpotrivă, o relaţie dizarmonioasă generează permanente tensiuni, frustrări, nemulţumiri, subminând forţa interioară a celor doi. Majoritatea oamenilor îşi doresc o relaţie de cuplu armonioasă, dar puţini realizează că relaţia pe care o au reflectă cel mai bine profunzimile sufletului lor. Prin urmare, cea mai bună metodă de a obţine o relaţie perfectă este să fii tu însuţi perfect. Dacă în relaţiile sociale pe care le avem reuşim în general să păstrăm o „mască” ce ne ascunde adevărata natură interioară, în relaţia de cuplu, mai devreme sau mai târziu, celălalt ajunge să ne cunoască în mod profund, dincolo de ceea ce am vrea să părem. Omul contemporan, asaltat de nenumăraţi stimuli şi de atâtea probleme care îşi aşteaptă rezolvarea, nu mai are răbdarea şi nici forţa afectivă necesară pentru a se deschide profund către celălalt şi a savura miracolul iubirii. În plus, el presupune în mod total eronat că într-o relaţie de cuplu nu este nimic de învăţat şi că poţi avea „relaţia perfectă” fără să faci nimic special pentru aceasta. O astfel de supoziţie este la fel de greşită ca şi aceea că poţi fi un mare pianist fără să fi studiat niciodată această artă.

Tehnicile tantrice referitoare la amorul sacru transfigurator aduc o cu totul altă perspectivă asupra relaţiei de cuplu care este privită ca fiind profund spirituală, ascendentă, menită să conducă pe o cale rapidă fiinţa umană la comuniunea cu Dumnezeu Tatăl. Relaţia de cuplu este manifestarea la nivel uman a unei armonii macrocosmice între polarii opuşi: yang şi yin, masculin şi feminin, plus şi minus. Atunci când atinge perfecţiunea, cuplul uman devine el însuşi o expresie a cuplului divin SHIVA-SHAKTI. Tocmai de aceea, în tantrism (ca şi în taoism), iubirea în cuplu constituie o cale spirituală extrem de complexă. Totodată ea este privită ca o adevărată artă care necesită o pregătire temeinică de natură fizică, psihică, mentală şi spirituală prin intermediul căreia adeptul poate deveni cu adevărat „iubitul perfect” (sau „iubita perfectă”).
Există diferenţe majore între o relaţie de cuplu profană şi o astfel de relaţie spirituală în care sunt folosite şi tehnicile tantrice vizând continenţa sexuală. Într-un cuplu profan de cele mai multe ori cei doi nu au idealuri comune ci, eventual, interese comune. Această lipsă de ideal face ca relaţia să fie ternă, fără strălucire, şi predispusă la o viziune meschină. Un cuplu spiritual se bazează în primul rând pe un ideal comun, divin. Într-o primă fază el ţine de aspiraţia de transformare, de autodepăşire, de amplificare a calităţilor divine. Atunci când cuplul este suficient de matur acest ideal se referă la revelarea plenară a prezenţei divine în fiinţa iubită sub forma Sinelui Nemuritor ATMAN.

În plan mental un cuplu profan ajunge deseori la divergenţe de opinii. Fiecare are punctul său de vedere, pe care îl consideră singurul corect aşa încât face tot posibilul să schimbe mentalitatea fiinţei iubite modelând-o după propriile sale convingeri. În cazul unui cuplu spiritual fiecare realizează că orice opinie referitoare la diferitele conjuncturi este doar un „adevăr personal” care nu trebuie impus celuilalt. Adevărul Suprem poate fi cunoscut doar de către acela care a atins stare de desavarsire spirituala. A învăţa să înţelegi că fiecare poate avea dreptate chiar şi atunci când cei doi au aparent puncte de vedere opuse generează o comuniune profundă, care de păşeşte nivelul mentalului inferior.
În plan afectiv în relaţia de cuplu profană există deseori ideea că este mai bine să fii iubit decât să iubeşti. Fiecare din cei doi este preocupat să „obţină” mai multă iubire deoarece aceasta îi asigură un anumit confort psihic. Într-un cuplu spiritual fiecare este conştient că numai o deplină reciprocitate în iubire poate asigura armonia şi fericirea. „A dărui” şi „a primi” devine astfel un joc sublim în care fiecare urmăreşte să ofere mai mult iar în felul acest se deschide sufleteşte şi poate primi mai mult.
La nivel sexual cuplurile profane sunt foarte dezavantajate de lipsa unor informaţii de bază care să le ajute să aibă o relaţie erotică profund satisfăcătoare. Lipsa continenţei face ca un act sexual obişnuit să dureze în medie sub un sfert de oră, în condiţiile în care o femeie are nevoie de aproximativ 45 de minute pentru a atinge orgasmul. Nu este de mirare că statisticile arată că 70% din femei nu ating niciodată această stare. Un cuplu spiritual iniţiat în procedeele tantrice referitoare la continenţa amoroasă are la dispoziţie nenumărate modalităţi de trezire, amplificare şi control a energiei sexuale. Astfel cei doi ajung să trăiască de fiecare dată când fac dragoste numeroase stări de orgasm şi de fericire copleşitoare. Graţie fenomenelor de transmutare şi sublimare generate atunci, energia creatoare este transformată astfel în energii psihice şi mentale din ce în ce mai rafinate.
O relaţie armonioasă şi spirituală de cuplu trebuie să se desfăşoare implicând global patru nivele ale fiinţei şi anume: planul erotic, planul afectiv, planul mental şi planul spiritual. Vom prezenta succint în cele în ce constă armonia de cuplu pe fiecare din aceste planuri: Armonia la nivel erotic se află, într-un anumit fel la baza întregii relaţii de cuplu. La acest nivel se manifestă concretizarea celei mai adânci aspiraţii de totalitate, de împlinire, care face ca cele două fiinţe să se apropie una de cealaltă. Acesta este planul infinitelor potenţialităţi, aici se găseşte sămânţa misterioasei flori a evoluţiei spirituale. Armonia deplină în acest plan nu poate apare decât atunci când, eliminând orice prejudecată sau inhibiţie corelată cu acest nivel, cei doi ajung să-l cunoască integral, având un control perfect asupra lui şi asupra energiilor care-l guvernează. Aici transfigurarea este cheia fundamentală care-i va conduce spre aceste realizări, ea fiind acea forţă magică ce poate transforma în mod real banalul în frunuseţe orbitoare, impuritatea în strălucire luminoasă, limitarea în infinit.
Forţa de transformare concretă pe care o are transfigurarea autentică provine totdeauna din sublimarea energiilor din plan erotic în planurile superioare ale fiinţei. Armonia la nivel afectiv aduce cu ea căldură sufletească, duioşie nesfârşită, blândeţe şi tandreţe, puritatea inimii. Ea face ca sufletul omului să se deschidă brusc spre lumina şi dragostea Divinului. De aici vine deschiderea spre celălalt şi capacitatea de empatie perfectă cu trăirile sale cele mai profunde. Sensibilitatea afectivă a celor doi face ca ei să ştie să preţuiască valorile umane şi să descopere împreună surse de nesfârşită bucurie. Armonia la nivel mental implică înţelegerea mutuală a celor doi. Din aces plan vine forţa angrenării împreună în orice acţiune, forţa de transformare atât interioară cât şi a lumii exterioare.Cei doi vor trăi sensul adevărat al afirmaţiei că „a iubi nu înseamnă a ne privi unul pe celălalt ci a privi împreună în aceeaşi direcţie”. Cuplul îşi va putea ghida viaţa prin intuirea sensului ascuns al tuturor lucrurilor şi situaţiilor. Armonia în plan spiritual provine din aspiraţia comună a celor doi de a folosi relaţia lor de cuplu ca pe o trambulină care să-i propulseze în evoluţia spirituală.
Înţelegând profund că scopul existenţei este atingerea stării de desăvârşire spirituală cei doi trăiesc permanent o stare de dăruire faţă de Dumnezeu şi faţă de principiile spirituale autentice. Această stare de armonie poate fi amplificată prin practica sprituală realizată împreună, constând în diferite tehnici spirituale realizate la unison, meditaţii, amor cu continenţa sexuala si transfigurare. De asemenea cei doi trebuie să-şi dezvolte puterea de a vedea în fiinţa iubită esenţa spirituală divină de dincolo de formă şi transformări. Această putere de transfigurare divină este evidenţiată deseori în textele tantrice care sunt concepute uneori ca dialoguri între cele două pricipii fundamentale cosmice Supremul masculin, SHIVA, şi eternul feminin, SHAKTI (sau DEVI). Într-un asemenea dialog DEVI spune: „ O, SHIVA, tu care eşti Sinele meu, acordă-mi graţia de a te iubi din toată inima mea”.
O asemenea transfigurare trebuie să stea la baza tuturor acţiunilor celor doi iubiţi şi ea trebuie să vibreze în orice gest, cuvânt sau gând. Atunci nu va mai putea exista distanţă care să-i separe, timp care să se scurgă între ei, suferinţă care să-i întunece. Iubirea lor se aseamănă cu iubirea a două stele, liberă fiecare în acelaşi spaţiu nesfârşit şi totuşi unite prin lumina ce radiază ca o punte între ele. Aceasta este modalitatea eliberatoare de a înţelege iubirea, este iubirea care-i luminează şi îi face pe oameni să devină zei.

……………………………………………………………………………………………
Avertisment
”Cu cât cazi de mai de sus, cu atât te lovesti mai tare”.
Tantra nu este potrivită pentru persoane care nu doresc transformarea spirituală și care fac diverse compromisuri de conștiință. Este nevoie de responsabilitate și iubire pentru a păși în câmpul fascinant al transformării și realizării spirituale tantrice. Una din căile de cădere ale practicanților tantrici este aceea de a folosi abilitățile dezvoltate pentru a realiza magie neagră. Aceasta va atrage acumularea unei karma negativă dificilă și dureroasă și ar fi un mod prostesc de a acționa. Farmecul personal și iubirea care se trezesc în inima ființelor de sex opus pentru un sau o tantrika trebuie tratate cu înțelepciune și responsabilitate.
În nici un caz nu trebuie să acționăm astfel încât să generăm suferință sau să profităm în diverse feluri de astfel de situații.
Dacă un (sau o) tantrika practică și metode care includ fuziunea amoroasă cu persoane de sex opus, atunci, pentru a nu cădea spiritual, este necesar să fie îndeplinite ”Cele 5 condiții ale Iubirii Perfecte”:
- să fie o acțiune în acord cu voința divină și consacrată lui Dumnezeu
- să fie realizată cu continență sexuala perfectă
- să fie realizată cu iubire
- să fie realizată cu transfigurare
- să pornească din Inimă, să se desfășoare în Inimă și să își petreacă aparentul sfârșit exterior în Inimă.
Dacă acestea sunt îndeplinite, apropierea dintre bărbat și femeie nu va genera nici un fel de cădere spirituală, ci va amplifica enorm evoluția spirituală a celor doi.
Tantra NU este doar continenta sexuala perfectă, dar fara ea este impostura si devine o cale periculoasă de cădere accelerată.
Tantra este arta transfigurarii vietii si a recunoasterii prezentei divine in tot ceea ce este lumea si in tot ceeea ce suntem.
Tantra NU este o metoda sexuala, iar principiile spirituale ale apropierii fata de persoanele de sex opus sunt doar o mica parte din Tantra.
Tantra NU este magie neagra. Tantra NU poate fi practicată de cei care nu au inalte calități spirituale, morale si etice.
Tantra NU poate fi practicata fara îndrumarea unui maestru competent.
Daca nu aveti un maestru competent NU INCERCATI SA PRACTICATI TANTRA.
Daca nu ati atins un nivel autentic de maiestrie in Tantra, nu scrieti, nu vorbiti, nu dati sfaturi, nu apreciati si nu criticati Tantra.
În afara de Tantra, există multe alte căi spirituale care pot fi abordate, NU NECESITA CONDITII ATAT DE STRICTE SI SUNT EXCELENTE – de exemplu, crestinismul practic autentic, yoga, disciplinele taoiste, chi kung, tao . Va avertizam ca, așa cum aurul are multe variante de falsificare, in afara de Tantra autentica, ce este foarte rara, exista numeroase lucrari, cursuri si grupari intitulate „de tantra” ce sunt superficiale si nu onoreaza acest exceptional curent spiritual. Exista, de asemenea, asa-numita ”tantra demonică”, care este o oroare pentru ceea ce inseamna binele, frumusetea, iubirea si spiritualitatea. Va sugeram, in primul rand, sa va feriti cu putere de a gresi astfel. Acharya Shiva Shankara
 
sursa: tantrika.ro

Mintea ta este ca o gradina
si gandurile tale sunt semintele.

Poti creste flori sau poti creste buruieni.
Alegerea iti apartine
si viata iti va reflecta fidel
ceea ce ai depozitat in minte.

..Plăcerea este fiziologică, fericirea este psihologică.

Fericirea e ceva mai bună, ceva mai rafinată, ceva mai nobilă ..dar nu diferă prea mult de plăcere.
Se poate spune că plăcerea este un gen inferior de fericire și fericirea e un gen superior de plăcere – două fețe ale aceleiași monede.
Plăcerea e puțin mai primitivă, mai animalică; fericirea e puțin mai cultivată, puțin mai umană – dar este același joc jucat în lumea minții.
Nu ești atât de preocupat de senzațiile fiziologice, te preocupă mult mai mult senzațiile psihologice. 
Dar plăcerea și fericirea nu diferă fundamental.
 
..Bucuria este spirituală.

Ea este diferită, total diferită de plăcere sau fericire. Nu are nicio legătură cu exteriorul, cu celălalt; este un fenomen intern. Bucuria nu depinde de împrejurări; este a ta. Nu este o excitare produsă de lucruri; este o stare de pace, de tăcere – o stare meditativă. Este spirituală.

Dar Buddha nu a vorbit nici despre bucurie, pentru că există totuși un lucru care transcende bucuria. El îl numește extaz. Extazul e total. Nu e nici fiziologic, nici psihologic, nici spiritual. El nu cunoaște divizare, este indivizibil. Este total într-un sens și transcendental în alt sens. …

Extazul înseamnă că ai ajuns chiar în miezul ființei tale.
El aparține adâncimii esențiale a ființei tale, unde nici chiar eul nu mai există, unde numai tăcerea domnește; tu ai dispărut. În bucurie exiști puțintel, în extaz nu.
Eul s-a dizolvat; este o stare de neființă.

Buddha o numește nirvana.
Nirvana înseamnă că ai încetat să mai fii; ești doar o pustietate infinită, asemenea cerului. 
Iar în momentul în care ești acel infinit te umpli de stele, și începe o viață cu totul nouă. Renaști. ~ OSHO ”Bucuria – Fericirea care vine din interior”

DIALOG INTRE SUFLETE ..CUPLURILE REALE, ADEVARATE SURSE DE SPIRITUALITATE

Lipsa maturitatii afective in relatii face ca acestea sã fie, de cele mai multe ori, de scurta durata sau lipsite de factorul spiritual transformator.
A-l iubi pe cel de langa tine inseamna a aduce mereu Divinitatea in sufletul lui, dar asta presupune a avea mai intai Divinitatea in sufletul tau.
Aceasta este o adevarata relatie de cuplu ..
Lipsa maturitatii afective in relatii face ca acestea sã fie, de cele mai multe ori, de scurta durata sau lipsite de factorul spiritual transformator.

Este o relatie profund sufleteasca in care sexualitatea este doar o modalitate de a te apropia mai mult de esenta ta interioara, de a iubi mai mult, nu doar o simpla angrenare eroticã.
Maturizarea afectiva inseamnã o relatie intre suflete si spirite, nu doar intre corpuri, caci ceea ce cautam in celalalt(a) este sufletul si spiritul, nu doar corpul.
Iubirea adevarata inseamna inainte de toate transformare interioara, adica depasirea egoismului, amplificarea starii de daruire si asumare constientã.
In momentul in care exista iubire adevarata, intr-o relatie exista si implicare, si incredere, si daruire si tot ceea ce este divin.
Insa cand nu exista iubire adevarata nu exista nici implicare afectiva, nici daruire – ci doar un simulacru.
In acest tip de relationare se invoca asa zisa detasare, care de fapt este o lipsa de daruire.
In momentul in care esti intr-o relatie cu cineva iti pasa de acea persoana, de binele sau si nu o lasi atunci cand se afla in dificultate.
Astfel se poate vedea daruirea neconditionata fata de cel de langa tine si iubirea adevarata care este dincolo de orice ‘aranjament’.
Daca esti prezent in relatie doar cu corpul nu poti sa-l simti – iar asta nu e iubire;
dar cand iubesti cu sufletul, il simti pe cel de langa tine si deoarece ii vrei binele, il ajuti si il sustii.
Un dialog intre suflete este o comunicare intre doua fiinte care au atins un anumit nivel de elevare interioara si care cauta sa se desavarseasca prin intelegere si prin deconditionarea de anumite blocaje mentale ce tin de trecut.
Pe masura ce se vor dezvolta individualitati puternice si constiente se vor forma si cupluri reale, cupluri care sa fie adevãrate surse de spiritualitate.

 

 https://fiituinsutimaa.wordpress.com

"Cînd mergem pe drumul visat, lăsăm tristeţea în urmă.
— Trebuie să plecăm mereu?
— Trebuie să ştim cand se încheie o etapă din viaţa noastră. Dacă te încăpăţanezi să rămai mai mult decat e necesar, pierzi bucuria de a trăi şi sensul vieţii. Şi rişti să fii bătut de Dumnezeu.
— E aspru Dumnezeu.
— Numai cu cei aleşi." Paulo Coelho (Al cincilea munte)

)

TREZIREA FEMEII SALBATICE ~ ADELA HARU
"Cand femeia salbatica se trezeste intr-o femeie,
Inima i se infierbanta, in ochi are scantei si o explozie vulcanica tasneste dinauntrul ei.
Ma refer aici la trezirea din somnul iluziilor in care aceasta lume ne-a cuprins. Ni s-a spus de mici ce e bine si ce e rau pentru o domnisoara, cum ar trebui si cum nu ar trebui sa ne comportam. Ne-a fost negat dreptul la a ne expriama sa fim cum suntem pe motiv ca suntem obraznice si dreptul de a ne cunoaste si explora sexualitatea pe motiv ca asa ceva este indecent si “nu se cade”. Dar ceea ce e reprimat nu moare niciodata…cautand mereu noi forme de a iesi la suprafata.
Desi in fiecare femeie zac toate arhetipurile de femeie, putine sunt femeile care isi dau voie sa manifeste cel putin doua arhetipuri. Majoritatea jucam rolul de femeie “cuminte” de multi ani, pentru ca societatea ne-a invatat ca altfel nu vom fi acceptate sau iubite. Felul in care ne comportam spune cat de mult din ceea ce suntem manifestam cu adevarat in viata de zi cu zi.
Putine sunt femeile care au curajul de se arata asa cum sunt, in ciuda prejudecatilor, de a-si expune vulnerabilitatea si forta interioara, de a fi libere in autenticitatealor.
Astfel de femei au o inima salbatica si sunt imposibil de stapanit, caci femeia salbatica nu are stapan si nu cunoaste supunerea.
Aceasta femeie si-a facut din trupul ei un spatiu sacru prin care divinul sa se poata manifesta, caci stie ca pamantul si cerul se intalnesc in trupul ei. Ea pastreaza misterul din adancurile fiintei sale, stiind ca doar barbatul ce are curajul sa-I patrunda in suflet se va putea bucura cu adevarat de dulceata tamaduitoare a inimii ei.
Femeia salbatica adora sa se bucure de libertatea de a fi…si atat. De aceea, ea nu poate trai in cusca atasamentelor si daca simte ca cineva ii restrange libertatea de fi ea insasi, se va indeparta.
Se simte atat de bine in corpul ei incat nu are nevoie de validare, nu prea o gasesti la shopping sau la saloanele de infrumusetare si nu are nicio problema sa iasa din casa fara machiaj. Ea stie ca adevarata frumusete radiaza din ea insasi si ca intr-o lume atat de superficiala, nu oricine are ochi sa o vada.
Ai sanse sa o gasesti in natura, colindand padurile, imprietenindu-se cu animalele, ocrotind orice forma de viata si admirand la nesfarsit diversitatea formelor naturii. Iti va spune ca poate simti ceea ce Mama Pamant ne transmite si ca ceea ce stie se bazeaza pe intuitie, o tainica comuniune pe care nu o poti deslusi cu logica.
Aceasta femeie e plina de viata si poti citi asta in ochii ei.Uneori, privirea ei este atat de intensa, incat daca o privesti in ochi iti dau lacrimile, caci ochii ei se uita la cine esti, nu la cine cred altii ca esti.
Legatura ei cu lumea spirituala e vindecatoare si plina de mister. Numai ea stie cum reuseste sa invoce fortele universului sa se manifeste prin ea si sa vindece ca un balsam sufletele ranite. Este blanda, dar va starni furtuna daca cineva ataca ceea ce ea iubeste.
Acestea sunt doar cateva trasaturi din arhetipul femeii salbatice."

Un bărbat care te face să râzi, care te ia în brațe în momente grele și care are grijă de tine este o destinație spre fericire

 

 

Perfecțiunea este o calitate plictisitoare. O adiere de vânt ce vine și pleacă. Dacă perfecțiunea ar fi putere, bani și frumusete, bărbații de mult timp ar sta în rând să și le cumpere. Așa, cei slabi își dau haina pentru un mușchi în plus iar cei adevărați gândesc puțin și acționează.

Ce înseamnă să fii bărbat adevărat? Să fii puternic? Frumos? Seducător sau tandru? 1000 de femei nu vor putea răspunde la fel și totuși undeva în adâncul lor vor ști că un bărbat adevărat știe să fie alături. 
Să susțină și să ajute. El este bărbatul de la care ai ce învăța și pentru care cuvintele înseamnă mai mult decât fraze. Întâi de toate el este om de încredere. De la un astfel de bărbat nu îți este frică să ceri și lui nu îți este frică să i te oferi. El te face să râzi și să te simți bine și tot lângă acest bărbat ai trece orice furtună. Dacă la finalul a tot ce reprezintă un bărbat ai trage linie și ai vrea să gasești un echivalent, ai ști de încredere, admirație și mândrie. Pentru că în astfel de bărbat ai avea încredere, l-ai admira pentru ceea ce este și ai fi mândră de realizările sale. Și ai aprecia felul în care știe să te iubească. Ce înseamnă să fii bărbat adevărat? Nu există o definiție clară, pentru că într-un final îți dai seama că fiecare femeie își are bărbatul ei adevărat. Cel mai adevărat. 
Un bărbat care iubește și respectă ceea ce tu iubești, căruia îi place să te aibă alături nu din obligație ci din admirație…acest bărbat e omul tău și jumătatea ta. 
O relație trebuie să te ajute să evoluezi, să percepi lumea în realități frumoase, să găsești motivație în gândul de a te afla lângă cineva și a lua din fiecare moment alături de omul drag un exemplu și o stare de bine. 

Femeile se descurcă și fără bărbați. S-au învățat să fie independente, rebele și gata să-și asigure singure un viitor. Bărbatul în viața unei femei este un răspuns: un răspuns la gândul că femeia alături de un bărbat nu vrea să fie independentă, rebelă sau să-și bată capul pentru ce va fi mâine. Un bărbat adevărat va ști asta și va fi la înălțime. Bărbații care arăta cu degetul la alți bărbați nu vor ști ce sa facă cu femeia lor. Se vor teme de decizii și vor lua viața ca o provocare cu final prestabilit. Femeia la rândul ei nu este un sentiment de unică folosință. Și nici un gând cu jumătăți de măsură. O iubești – o iubești pentru totdeauna. O vrei alături – atunci o vrei mereu. Și acum și după 50, când ridurile pe față își vor spune cuvântul. 
Daca el te face să râzi, îți este alături în feluri și feluri de momente, te ascultă și îți mai spune cuvinte potrivite, îți recunoaște personalitatea de femeie, ai dat de omul potrivit. Uneori unui astfel de bărbat îi spui simplu: omul tău! Femeile nu iubesc eroi sau frumoși. Ele iubesc pe cei care au grija de ele.

Îi vei oferi tot ce ai și mai mult decât atât. La întrebarea: “ce vei obține în schimb?” vei avea un răspuns sigur. Trebuie să prețuiești pe cel care te iubește. Și te iubește nu atunci când ești machiată, îmbrăcată frumos și cu o mie de brățări pe tine, dar mereu. Bărbatul care te iubește cu adevărat va face posibilul și imposibilul pentru fericirea ta. 
Întâlnește-te nu cu băieți de bani gata, ci cu bărbați cu perspectivă, care au înțelepciune pe ochi, sens în cuvinte și respect față de femeie în gesturi.

 http://devorbacutine.eu

Splendoarea grădinilor şi cântul priveghetorii în zori, printre flori am devenit nemuritori, tu şi eu...Rumi

Cu fiecare respiraţie sădesc seminţele devoţiunii. Sunt un fermier al inimii. Rumi

Există o cale de la inima ta la mine
Şi inima mea o cunoaşte
Pentru că este curată şi pură ca apa.
Când apa este liniştită ca o oglindă
Poate să reflecte luna. Rumi

"Imbratisarea este calea inimii. De aceea, iubirea este cea mai mare terapie posibila. Lumea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iubirea. Intr-o lume plina de iubire, terapia nu ar fi necesara deloc; iubirea ar fi mai mult decat suficienta.Osho