luni, 8 martie 2010

Rugaciune

Rugaciunea mentala nu este - dupa parerea mea - decât o relatie de prietenie, în cadrul careia te afli adesea fata în fata cu Dumnezeu, de Care stii ca esti iubit. (Tereza de Avila)

Rugaciunea ne arata ca umilinta înalta, iar nu coboara pe om. (Petre |utea)

Cine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu? (pr. Arsenie Papacioc)

Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatati decât ceri tu. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este mijlocul prin care se revarsa în sufletul nostru lumina. (Vladimir Lossky)

Unindu-se moral în rugaciunea adevarata cu Dumnezeu, omul nu se uneste cu El doar pe sine însusi, ci îi uneste cu El si pe ceilalti; el devine un inel de legatura între Dumnezeu si creatie, între lumea divina si cea naturala. Predându-se liber lui Dumnezeu, vointa omeneasca nu este mistuita de El, ci este asociata ei si devine o forta noua, divino-umana, în stare sa faca lucrarea lui Dumnezeu în lumea oamenilor. Prin aceasta, rugaciunea adevarata, ca o legatura moral-harica cu Dumnezeu, se deosebeste de toate celelalte relatii umane cu Divinitatea. (Vladimir Soloviov)

Nu este de ajuns sa posedam arta rugaciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugaciune întrupata. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugaciune, caci fiecare act, fiecare gest, chiar si un surâs, trebuie sa devina un imn de adorare, o ofranda, o rugaciune. Trebuie sa oferim nu ceea ce avem, ci ceea ce suntem. (Paul Evdokimov)

Daca câtiva oameni se roaga, daca intra în starea de rugaciune si în mod aparent nefolositoare, ei transforma universul prin simpla lor prezenta, prin însasi existenta lor. (Olivier Clement)

Folosul rugaciunii sta în împlinirea scopului ei, adica iertarea pacatelor si mântuirea sufletului, indiferent daca o facem cu gura, prin cuvânt, cu mintea sau cu inima. (pr.Paisie Olaru)

Din adâncuri strigat-am catre Tine, Doamne! (Sfânta Scriptura)

Trebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos noua. (Dicton patristic)

Rugaciunea este singura ce ne poate înalta la cunosterea lui Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Rugaciunea constituie o înaltare a intelectului catre Dumnezeu; ea este o conversatie a intelectului cu Domnul. (Evagrie din Pont)

Rugaciunea este începutul cunostintei nemateriale si simple. (Evagrie din Pont)

Rugaciunea este alungarea întristarii si a descurajarii,(...)rodul bucuriei si al multumirii. (Evagrie din Pont)

Rugându-te, sa nu dai vreun chip lui Dumnezeu, în tine, nici sa nu îngadui mintii tale sa se modeleze dupa vreo forma, ci apropie-te în chip material ce Cel nematerial si vei întelege. (Evagrie din Pont )

Daca, rugându-te, ai ajuns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai ajuns la adevarata rugaciune. (Sfântul Nil Sinaitul)

Înainte de a-ti ridica mâinile catre cer, trebuie sa-ti ridici sufletul si, înainte de a-ti ridica ochii, ridica-ti gândul la Dumnezeu. (Origen)

Sufletul omului este un altar. (Origen)

Nu se poate ca Dumnezeu sa nu asculte rugile omului, daca omul asculta poruncile Domnului. (Avva Isaia)

Rugaciunea ta ramâne neauzita, când o acopera strigatul celui napastuit de tine. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ceea ce este respiratia pentru viata trupeasca, aceea este si rugaciunea pentru viata sufleteasca. (Isichie Sinaitul)

Rugaciunea este bucurie sfânta, ce atrage spre sine mintea(...)revarsând bucuria duhovnicesca si în trup. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Când tu vorbesti în ascuns cu tine însuti, cuvintele tale sunt cercetate în cer. De aceea si raspunsurile îti vin de acolo. (Sfântul Vasile Cel Mare)

Rugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a îndurarii lui Dumnezeu. (Toma d'Aquino)

Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine. (Fericitul Augustin)

Inima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni, pentru pasari, pentru demoni si pentru toata zidirea. (Sfântul Isaac Sirul)

Nici fecioare, nici femei maritate, nici monah, nici mirean, ci o hotarâre dreapta cauta Dumnezeu. Si, primind-o ca pe însasi fapta, trimite aceluia Duhul Sfânt pentru a lucra împreuna cu el, pentru a îndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mântuiasca. (Sfântul Macarie)

Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara ajutorul lui Dumnezeu, nu avem puterea sa învingem ispitele.(...)Rugaciunea este lucrul cel mai simplu si, în acelasi timp, cel mai dificil. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, când cu faptele Îi aratam doar nemultumire? (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Rugaciunea este o stare de permanenta recunostinta. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

A-I multumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I multumi însa când este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sa multumim în toate si pentru toate! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul care-I multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce se sileste sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sau, acela se sileste si sa iubeasca. (Teofilact)

A descrie frumusetea omului înseamna a cânta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. În om este cuprinsa minunea: în gândire, atâta inteligenta; în inima, atâta iubire; în viata, atâta vointa. (pr. Agatanghel Gutu)

Cel care se roaga este cu adevarat teolog. (Evagrie din Pont)

Slava lui Dumnezeu este omul. (Sfântul Irineu)

Unde se termina rugaciunea, începe pacatul. (Sfântul Efrem Sirul)

Fratele Laurentiu era mai mult unit cu Dumnezeu în cadrul activitatilor sale obisnuite, decât în timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - sa ne imaginam ca timpul dedicat rugaciunii ar fi altfel decât restul zilei. (pr. Kallistos Ware)

Rugaciunea este prezenta lui Dumnezeu în toti si în toate. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Rugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare, rugaciunea este puterea sustinatoare a lumii, împacarea cu Dumnezeu (...) . (Sfântul Ioan Scararul)

Linistea este neîntrerupta închinare lui Dumnezeu si statornicie în fata Lui. (Sfântul Ioan Scararul)

Cerul este, adesea, mai aproape de noi atunci când ne aplecam, decât atunci când ne îndreptam în sus. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Numai Dumnezeu, cu nesfârsirea Lui, poate tine sufletul absorbit în contemplarea Lui, adica în liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul.
(pr. Dumitru Staniloae)

Rugaciunea îl elibereaza pe om, îl degaja de natura exterioara si de sine însusi. În acest fel, ea tine sufletul deschis catre Dumnezeu ca Persoana. Cel ce nu se roaga ramâne rob, închis în mecanismul complex al naturii exterioare si al înclinatiilor patimilor sale, care îl domina pe om mai mult decât o face natura. Rugaciunea asigura libertatea(...).( pr.Dumitru Staniloae)

Nimic nu mi se pare mai atragator decât dialogul secret al sufletului cu el însusi si cu Dumnezeu. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Aceasta este rugaciunea adevarata: a tacea si a asculta vocea fara cuvinte a lui Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde în lucrarea lui Dumnezeu. (pr.Kallistos Ware)

Doamne, fa din mine o unealta a Pacii Tale! (Francisc din Assisi)

Lucrul cel mai important în rugaciune este de a sta în fata lui Dumnezeu cu mintea coborâta în inima. (Sfântul Teofan Zavorâtul)

Tu erai înlauntrul meu, dar vai, eu însumi eram înafara mea. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este unitatea de masura a dragostei. (Fericitul Augustin)

Rugaciunea este o iarba de vindecare si de folos, dar, daca nu stim unde se cade s-o punem, nu vindeca boala noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Rugaciunea este lucrarea credintei, aratarea celor nadajduite, iubirea realizata, miscarea îngereasca, puterea celor fara trupuri, descoperirea inimii, nadejdea mântuirii, semnul sfintirii, devenirea sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împacarii, pecetea lui Hristos, steaua de dimineata a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tacerii, pecetea lacasului îngeresc. (Sfântul Grigorie Sinaitul)

Mântuirea si rugaciunea nu stau în vorbe. (Sfânta Scriptura)

Rugati-va neîncetat! (Sfânta Scriptura)

Rai

Tare ma tem sa nu ramânem numai cu raiul acesta de aici si sa-l pierdem pe celalalt, din pricina lenevirii noastre. (pr. Paisie Olarul)

Daca primele semne ale fericirii viitoare ne umplu inima de atâta blandete, de atâta bucurie, ce sa mai spunem de fericirea care îi asteapta în Împaratia Cerurilor pe toti cei care plâng pe Pamânt? (Sfântul Serafim de Sarov)

Cele ce ochiul n-a vazut, nici urechea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au urcat, acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce Îl iubesc pe Dânsul. (Sfânta Scriptura)

O, raiule al lui Dumnezeu! Noi putem sa te câstigam, dar nu putem sa te întelegem. (Un calugar)

Oricine încearca sa descrie lumea cealalta prin cuvinte este, cu adevarat, un mincinos; si nu pentru ca uraste adevarul, ci prin nepotrivirea descrierii. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Ma duc sa va gatesc un loc, ca unde voi fi Eu si voi sa fiti. (Sfânta Scriptura)

Natura

Lumea este mormântul Domnului. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va îndeparta de lume. (Sfântul Isaac Sirul)

Prietenia lumii este vrajmasie cu Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Nu iubiti lumea cu lucrurile ei ! Cine iubeste lumea, nu are în el dragostea Domnului. (Sfânta Scriptura)

Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om. (pr.Dumitru Staniloae)

Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi însine. (pr.Dumitru Staniloae)

Omul nu este mântuit de trupul sau, ci în trupul sau. Nu este mântuit de lumea materiala, ci împreuna cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al creatiei, mântuirea sa presupune împacarea si transfigurarea întregii creatii.
(pr. Kallistos Ware)

Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decalajul dintre progresul stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramâna aplecat asupra lui însusi, închis în imanenta unei lumi care se vrea autonoma, ci numai în unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire, Care este Dumnezeu. (pr.Dumitru Popescu)

Umanitatea si creatia sunt inseparabile în iconomia lui Dumnezeu. (pr. Ion Bria)

Creatia întreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de câte ori doresc, pot sa citesc în cele facute de Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Folosirea gresita a gândurilor duce la întrebuintarea gresita a lucrurilor. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu te întreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate lucrurile ne-au fost încredintate noua si noi acestora. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)-Încredere,pilda

Toate îsi au împlinirea în Hristos. (Fericitul Augustin)

Timp

Timpul înseamna pentru Dumnezeu durata asteptarii între bataia Sa la poarta si fapta noastra de a deschide. (pr.Dumitru Staniloae)

Exista trei timpuri : prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul viitorului. (Fericitul Augustin)

Fara Tine, Doamne, nu sunt nimic în aceasta lume. Prin urmare, fara Tine, ce-as putea fi în vesnicie?! (Fericitul Augustin)

În viata sfintilor nu exista mâine. (Tereza de Avila)

Celor ce iubesc cu adevarat, viata întreaga li se pare o zi. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Frumos

Sufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el însusi frumos. (Plotin)

Un lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci îl iubim tocmai pentru ca este frumos si bun. (Toma d'Aquino)

Daca cele create sunt atât de frumoase, cu atât mai frumos va fi Creatorul lor. (Fericitul Augustin)

Frumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Numai frumosul este bun. (Clement Alexandrinul)

Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun. (Clement Alexandrinul)

Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se împodobeasca cu cugetul sau. (Clement Alexandrinul)

Doar prin suflet se arata atât fumusetea, cât si urâtenia. (Clement Alexandrinul)

Moarte

Ce este moartea, daca nu mormântul pacatelor? (Sfântul Ambrozie)

Se tem de moarte cei ce nu cred în înviere. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Moartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii. (N. A. Berdiaev)

Moartea adevarata este înlauntru, în inima si este ascunsa. Omul cel dinlauntru moare. Cine a trecut din moarte la viata, în cele ascunse, acela traieste în veci si nu mai moare. (Sfântul Macarie)

Din moment de nu stim vremea si locul în care ne asteapta moartea, o vom astepta noi în orice vreme si în orice loc. (Fericitul Augustin)

Daca te temi de moarte, înca nu te-ai împreunat în dragoste cu Hristos. (Teognost)

Pentru drepti nu exista moarte, ci doar o trecere în viata vesnica. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Cei care Îl vor îngroapa prin smerenie pe Hristos în sufletul lor, Îl vor vedea si înviind prin slava. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Aducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. (...) Frica de moarte este o însusire a firii, intrata în ea prin neascultare. Iar tremurarea în fata mortii este semnul pacatelor nepocaite. (Sfântul Ioan Scararul)

Plata pacatului este moartea. (Sfânta Scriptura)

Viata

În aceasta lume trebuie sa traim în asa fel, încât sa fim cu sufletul în cer, iar cu trupul în mormânt. (Francisc de Sales)

Viata pamânteasca îi este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (...) Viata de aici este doar o scoala în pregatirea noastra pentru viata vesnica. (Nicodim Patriarhul României)

Mai întâi, trebuie sa cunosti bine ispitele, greutatile si obligatiile vietii, fiindca fiecare drum are crucea lui, încercarile si bucuriile lui. (pr.Paisie Olaru)

Adeseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt femei si femei care sunt barbati, întelepti nebuni si oameni fara de carte întelepti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Îi laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi. (Tertullian)

Faptele savârsite de oameni sunt de trei feluri : conform firii, mai prejos de fire si mai presus de fire. (...) Fireasca este pacea, împotriva firii este dusmania si, mai presus de fire, este iertarea si binele dezinteresat. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Cele mai divine si mai înalte dintre lucrurile vazute si întelese sunt numai niste simboluri. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

O, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare...! (Fericitul Augustin)

Virtute

Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa si pe cel întelept pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mijloace ale virtutii doar pentru cei care le întrebuinteaza bine, fiindca fericirea nu sta în ele însele. (Sfântul Vasile cel Mare)

În cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si ostenelilor duhovnicesti este dragostea. (pr.Alexander Schmemann)

Virtutea depinde de noi. (Sfântul Vasile cel Mare)

Daca virtutii îi iei libertatea, i-ai luat esenta. (Origen)

Virtutea izvoraste din dragoste, iar dragostea din virtute. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Multi chemati, putini alesi. (Sfânta Scriptura)

Smerenie

Ferice de om, atunci când asculta. ( Nicodim Patriarhul României)

Trebuie sa tii capul plecat, pentru ca, în felul acesta, în suflet coboara smerenia si evlavia. Astfel învatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, ca mai buni decât noi, ca pe prietenii nostri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu. ( Avva Pamvo)

Smerenia covârseste pacatele noastre si ne ridica, iar mândria ne apasa sufletele spre pamânt si ne coboara. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca vrei sa te folosesti de întâietate, cedeaz-o mereu altora ! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Adevarata smerenie contine toate celelalte virtuti. ( Dicton patristic)

Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie. ( Sfântul Tihon)

Umilinta în blanuri scumpe este mai buna decât mândria într-o haina calugareasca. (Bernard de Clairvaux)

Dumnezeu nu ne-a spus:Învatati de la Mine cum au fost facute cerul si pamântul, cum au fost create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se înviaza mortii!; dar ne-a spus: Învatati de la Mine, caci sunt blând si smerit cu inima! O smerenie profunda este mai temeinica decât o înaltare trufasa. (Fericitul Augustin)

Smerenia nu înseamna ca un pacatos sa se socotesca pe sine cu adevarat pacatos, ci smerenie este când cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se considere pacatos si nemeritos. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iertare

A ierta este, în esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparând în consecinta ca înca o proba a prezentei suflului divin în faptura. ( pr. Nicolae Steinhardt)

Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti. (...) Dar, acela care se împaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela îsi face rau singur. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atâta pe el, pe cât te jignesti pe tine însuti. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

A tine minte raul înseamna a fi biruit de rau. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Împaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se împace cu tine. (Sfântul Serafim din Sarov)

Iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe toti, în Hristos. (Sfânta Scriptura)

Rabdare

Patimile nu se sting decât cu cumpatarea. (...) Cel cumpatat stie ca prin cumpatare vine întelepciunea si cu ajutorul ei vine smerenia. (Avva Dorotei)

Ascultarea este mormânt al vointei si înviere a smereniei. (Sfântul Ioan Scararul)

Unde nu este rabdare, nu este nici iubire. (Sfântul Grigorie Dialogul)

Blandete

Blândetea este sprijinul rabdarii, usa iubirii.(...)Prin blândete, sufletul se apropie de simplitate, care este idealul fiintei spirituale. (pr.Dumitru Staniloae)

Raspunde cu blândete si rabdare si, înaintea patimilor, rabda cu placere si smerenie Domnului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Ajutor

Nu trebuie sa ne îngrijim de ale noastre, ci de ale altora. (Sfântul Ambrozie)

Multi oameni minunati, (...) care s-au trudit sa-i întoarca pe cei rataciti, au cazut în patimi si s-au omorât pe ei însisi sufleteste. (...) Ei nu s-au îngrijit de sufletele lor, ci au intrat în marea acestei lumi pentru a vindeca sufletele altora, în timp ce, ei însisi erau bolnavi. (Sfântul Isaac Sirul)

Socoteste milostenia nu ca o cheltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un câstig, caci tu, prin ea, dobândesti mai mult decât ai dat. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti ? Gânditi-va ca este mai bine sa dam ajutor celor ce nu-l merita, decât sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Împarte cu cel flamând pâinea ta. (Sfânta Scriptura)

Cu ajutorul lui Dumnezeu se reface chipul lui Dumnezeu în om. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Harul este esenta adevarului. (Sfântul Macarie)

Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin har. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Admiratie

A transmmite celorlalti rodul contemplatiei este un lucru mai maret decât contemplatia însasi. (Toma d'Aquino)

Contemplatia este cea mai intensa viata. (P.Constantinescu)

Sa ne cinstim unii pe altii pentru a învata sa-L cinstim pe Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

O, daca omul L-ar cinsti pe Dumnezeu, asa cum Dumnezeu îl cinsteste pe om! (Sfântul Tihon)

Intelepciune

Grâul este foarte mic în comparatie cu paiul. (Fericitul Augustin)

Ceea ce este lumina pentru cei ce vad si pentru cele vazute, aceea este Dumnezeu pentru cei ce cugeta si pentru cele cugetate. (Talasie Libianul)

Unde este întelepciunea lui Dumnezeu nu mai este nevoie de întelepciunea oamenilor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Este nu neputinta sa dobândim întelepciunea fara sa traim într-un mod întelept. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Este o rusine pentru omenire ca exista unii ce gândesc mai nechibzuit decât un vierme; viermele îsi pregateste moartea construindu-si un sicriu de matase, nu sa sa dispara în el, ci sa învie într-o aeriana viata de fluture. (Origen)

Omul întelept este credincios. (Sfânta Scriptura)

Înalta-te mai mult prin viata decât prin gândire. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

În Hristos sunt ascunse toate comorile întelepciunii si ale stiintei. (Sfânta Scriptura)

Smerita cugetare este rugaciune neîntrerupta. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cel ce s-a nascut întelept, poarta bogatia de el. (Sfânta Scriptura)

Întelepciunea este izvor de viata. (Sfânta Scriptura)

Comunicare

Limba scrisorii nu trebuie sa fie lipsita cu totul de podoaba, dar nici strivita de ornamentatie. (Isidor Pelusiotul)

Orice cuvânt poate fi contrazis de alt cuvânt. Dar fapta cine poate sa o contrazica? (pr.Serafim)

A sti sa taci este o virtute mai mare decât a sti sa vorbesti. (Sfântul Ambrozie)

Când poti spune ceva folositor, fa-o atunci! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu este nevoie de cuvinte multe. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cuvintele sunt cararile faptelor. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet. (Fericitul Augustin)

Sa vorbim cautând nu sa fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Vorbirea este instrumentul acestei lumi prezente. Linistea este misterul lumii ce va veni. (Sfântul Isaac Sirul)

Adevar

Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu. (Christos Yannaras)

Am avut revelatia ca înafara de Dumnezeu nu exista adevar. (Petre |utea)

Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele acestui adevar integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrâng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin stiintific, întoarsa spre realitatea universala data, obiectiva. (N. A. Berdiaev)

Adevarul este bine a se cauta întru toate. (pr.Ilie Cleopa)

Consimtamântul general fara adevar, o eroare veche. (Sfântul Ciprian)

Atâta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, câta siguranta îi dau blândetea, smerenia si dragostea. (Sfântul Marcu Ascetul)

Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut înca. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Când noi însinr nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii ? (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cautarea fara patima duce la adevar. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Credinta este începutul vietii, iar dragostea sfârsitul ei. Între ele - adevarul. (Sfântul Ignatie al Antiohiei)

Sunt unii (...) care învata totdeauna, dar nu pot ajunge niciodata la deplina cunoastere a adevarului. (Sfânta Scriptura)

Adevarul îl împinge pe om sa caute adevarul. (Sfântul Macarie)

Om desavârsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care Îl iubeste pe Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Fara smerenie, adevarul e orb. (Ilie Edictul)

Fructul esential al sufletului este adevarul. (Sfântul Vasile cel Mare)

...Dumnezeu, Mântuitorul nostru, doreste ca toti oamenii sa se mântuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. (Sfânta Scriptura)

Cautati adevarul si adevarul va va elibera. (Sfânta Scriptura)

Cunoastere

Au ochi si nu vad. (Sfânta Scriptura)

Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai întru atâta cât i S-a revelat Dumnezeu. (A.Comorosan)

Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu. (Sfântul Irineu)

La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gândi. (Christos Yannaras)

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)

Fratilor, câta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar când am început a însira palavre, îndata v-ati trezit ... (Everghetinos)

Când gândirea nu se mai împrastie printre cele din afara si nu se mai împrastie în lume, prin simturi, ea se întoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pâna la contemplarea lui Dumnezeu. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cea mai mare dintre învataturi este sa te cunosti pe tine însuti; daca cineva se cunoaste pe sine, Îl va cunoste si pe Dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. (Sfântul Isaac Sirul)

A-L întelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Uita de tine si cunoaste-ti sinele! (Cuviosul Varsanufie)

Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

(Cunoasterea lui Dumnezeu înseamna patrunderea în - n.n.) întunericul supraluminos al Dumnezeirii. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

În contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul (...), iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie (...) face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile. (Sfântul Grigorie Palama)

Din dragoste izvoraste cunoasterea. (Talasie Libianul)

Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita în chip natural în noi. (Sfântul Ioan Damaschin)

Adevarata cunoastere poarta în ea pecetea dragostei. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cunoastere însemna a te uita pe tine, gândindu-te la Dumnezeu. (Diadoh al Foticeii)

Sa cunoasteti dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoastere. (Sfânta Scriptura)

Sacrificiu

Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu, decât ridicându-se prin jertfa. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Cine vrea sa împartaseasca slava lui Iisus, trebuie sa-I împartaseasca si viata. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Toate socotesc jertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu existentei noastre. (pr. Constantin Galeriu)

Jertfa, în substanta ei spirituala, este iubire.(...)Jertfa e si constiinta;este cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. (...) Jertfa e, de asemenea, libertate. (...) Jertfa, ca deschidere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, este, în esenta, expresia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. (pr. Constantin Galeriu)

Rastignirea este prima înaltare! (pr.Dumitru Staniloae)

Daca, în lume, este mai întâi viata si apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea si apoi viata. (Fericitul Augustin)

Eu sunt Pâinea vietii, care S-a pogorât din cer. Daca manânca cineva pâinea aceasta, va trai în veac. Si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viata lumii. (Sfânta Scriptura)

Cine îsi va pierde sufletul pentru Mine, acela îl va afla. (Sfânta Scriptura)

Fericire

Inima omului este facuta pentru un bine nemarginit. (Alfons de Liguori)

Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta. (Alfons de Liguori)

E o mare virtute sa stii sa lupti împotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire. (Fericitul Augustin)

Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Fericit este acela care nu gândeste rau. (Sfântul Vasile cel Mare)

Cât despre mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Daca stai cu tarie în credinta, esti fericit. (Sfântul Chiril al Ierusalimului)

Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, decât noi însine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva decât noi însine, dupa harul lui Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Fericiti cei saraci cu duhul,(umili - n.n.)ca a lor este Împaratia cerurilor.

Fericiti cei ce plâng, ca aceia se vor mângâia.

Fericiti cei blânzi, ca aceia vor mosteni pamântul.

Fericiti cei ce flamânzesc si înseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura.

Fericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui.

Fericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.

Fericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.

Fericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este Împaratia cerurilor.

Fericiti veti fi voi, când va vor ocarâ si va vor prigoni si vor zice tot cuvântul rau împotriva voastra, mintind din pricina Mea. (Sfânta Scriptura)

Bucurie

Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi în inima noastra; mai degraba, doreste ca, din iubire pentru El, sa avem mereu bucurie în suflet. (Sfântul Ioan Scararul)

Chiar si aici, Pastele a fost maret, sfânt, duhovnicesc si de neuitat. (...) A fost binecuvântat de linistea stelelor si de suferintele noastre; inimile noastre bateau pline de bucurie. (Scrisoare dintr-un lagar sovietic)

Nu lasa întristarii sufletul tau si nu te chinui cu prea multa purtare de grija; veselia inimii da viata omului si voiosia lui îi prelungeste zilele. (Sfânta Scriptura)

Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea adevarata sufletul omului. (Sfântul Vasile cel Mare)

Bucuria este o necesitate de prim ordin a vietii omenesti. Ea este pentru om ceea ce este lumina pentru planta, (...) este un ajutor nepretuit al sanatatii sufletesti si trupesti. (pr. Filaret Costea)

Înlauntrul nostru trebuie sa fie pururea Înviere. (Inocentiu Arhiepiscopul Odesei)

Pe cel ce se bucura în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cel ce iubeste, mereu se bucura. (Teofilact)
Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este în Ceruri! (Sfânta Scriptura)

Frica Numelui Tau varsa bucurie în sufletul meu. (Sfânta Scriptura)

Bucurati-va! (Sfânta Scriptura)

Dragoste

Unde este iubire, acolo este Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Nu în unirea trupurilor sta necuratia, ci în cugetele si în intentia oamenilor. Sfântul Ioan Gura de Aur)

Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mult supunerea decât sa ne temem de nesupunere. (Francisc de Sales)

Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci. (Toma d'Aquino)

Iubirea e tare pentru ca poate merge pâna la moarte. (pr.Dumitru Staniloae)

A-i iubi pe vrajmasi înseamna a-L imita pe Dumnezeu. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dragostea schimba însasi natura lucrurilor. În mâna dragostei, toate devin bune. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

33 A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmasi este un lucru al harului. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Saracia sau bogatia nu pot învinge dragostea, dar dragostea poate învinge si saracia si bogatia. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Cea dintâi si cea mai mare datorie a noastra este sa pastram între noi legatura dragostei. (Nicodim Patriarhul României)

Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata în iubire, de la obârsia ei divina. (pr.Constantin Galeriu)

Iubirea duce la cunoastere. (...) Dupa cum amintirea focului nu-ti încalzeste trupul, tot astfel credinta fara dragoste nu-ti va încalzi sufletul. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Revelatia ne învata ca Dumnezeu este dragoste. Existenta îsi are începutul, de asemenea, în dragoste ca dar al lui Dumnezeu. Rascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o dragoste atât de mare, încât a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rascumpararii trebuie sa reveleze în cele din urma si in noi lui Dumnezeu, aceasta realitate fundamentala, pentru a putea spune : omul este dragoste. (pr.Constantin Galeriu)

Acolo unde ia sfârsit creatura, începe fiinta lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu pretinde, în mod expres, este sa iesi din tine însusi, în masura în care esti creatura, si sa-L lasi pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu în tine. (Eckhart)

Tinta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti. (Francisc de Sales)

Doua iubiri au zidit doua cetati : iubirea de sine, mergând pâna la dispretul fata de Dumnezeu - cetate terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergând pâna la dispretul de sine - cetate celesta. Una este glorificata în sine însusi, cealalta în Domnul Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Dragostea îl preface pe cel ce iubeste în chipul celui iubit : daca-L iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dintâi lucrare a iubirii : de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit. (Fericitul Augustin)

Lumea este o tesatura de sentimente, puse în miscare de diferite vointe.(...)Cum ar fi lumea daca toti ar iubi? (pr. Al. Constantinescu)

Iubirea de Dumnezeu este extatica, facându-ne sa iesim din noi însine. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Iubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a Lui, cerc etern, care îsi are originea în bine si se întoarce în bine. (Sfântul Dionosie Areopagitul)

Unicul adevar este iubirea. (...) Iubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste. Iubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura Creatorului. Iubirea explica lucrul mâinilor Sale. ( pr.Theoklitos)

Dragostea, radacina si izvorul binelui. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Comuniunea în dragoste, pe pamânt, este reflexul vietii paradisiace. (pr. Ioan Coman)

Dragostea frateasca este hrana duhovniceasca. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Când l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu L-ai vazut. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Nu exista cunoastere mistica fara iubire. (Sfântul Ioan al Crucii)

Când am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu. (Sfântul Isaac Sirul)

Dragostea duce la fericire. (Fericitul Augustin)

Dragostea este adevarata slujba pentru Dumnezeu. (Sfântul Ciprian)

Dragostea este raiul. (Sfântul Cadoc)

Întrucât este iubire, Dumnezeirea se misca; iar întrucât este iubita, misca spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, când oamenii iubesc putin, asa cum nu este putin, când oamenii iubesc mult. (Sfântul Vasile cel Mare)

Numai cine îsi iubeste aproapele, Îl iubeste pe Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Mantuire

Lumea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Totul este facut spre binele nostru, pentru mântuirea noastra. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Sfintirea si transfigurarea omului în Hristos, prin Duhul Sfant, constituie cheia de bolta a spiritualitatii rasaritene. (pr.Dumitru Popescu)

Lucrarea mântuitoare asupra întregii umanitati nu este decât o prelungire a lucrarii mântuitoare a lui Hristos asupra firii Lui omenesti. (Dicton patristic)

Îndumnezeirea este desavârsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca în alt chip el nu poate ajunge la desavârsire si deplina spiritualizare. (pr.Dumitru Staniloae)

Primul om era chemat, dupa Sfântul Maxim Marturisitorul, (...) sa reuneasca Raiul cu restul pamântului, adica purtând totdeauna în el însusi Raiul, într-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamântul în Rai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunând pamântul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda în lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a duhurilor îngeresti, ca sa reuneasca în el însusi lumea inteligibila si lumea sensibila. În sfârsit, neavând în afara lui decât numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului decât sâ se daruiasca în întregime Lui, într-un elan de dragoste, redându-I universul întreg unit în fiinta omeneasca. Atunci Dumnezeu Însusi S-ar fi dat la rândul Sau omului, care ar fi avut în virtutea acestui dar, adica prin har, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea Sa. În felul acesta, s-ar fi îndeplinit îndumnezeirea omului si a întregii lumi create. Aceasta sarcina prescrisa omului nefiind împlinita de Adam, o putem întrezari prin lucrarea lui Hristos, al doilea Adam. (Vladimir Lossky)

Sa devenim dumnezei din pricina lui Hristos, asa cum El S-a facut om din pricina noastra. (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Dumnezeu ne permite sa fim fata în fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba chiar se întrupeaza în ei, astfel ca, la rândul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet în El. (Sfântul Grigorie Palama)

În veacurile fara sfârsit, noi ne vom odihni în Dumnezeu si Dumnezeu se va odihni în noi. (Sfântul Macarie)

În acest chip vietuind (dupa legile Sfintilor Parinti - n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai în dreptate si vom câstiga Împaratia cerurilor. (Sfântul Teodor Studitul)

Facând cele placute lui Dumnezeu, mai întâi ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mântuirea tuturor oamenilor mai mult decât pe a noastra. (Sfântul Teodor Studitul)

Viata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am câstigat pe aproapele meu, L-am câstigat pe Dumnezeu. (Sfântul Antonie cel Mare)

Mântuirea este numai lucrarea harului. (Fericitul Augustin)

A imita pe Hristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie bina. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mântui numai cu noi. (Fericitul Augustin)

Mântuirea este, în acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Mai mult ne ajuta Dumnezeu în mântuire decât ne strica diavolul în pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare decât ura diavolului. (Origen)

Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L cauta, Îl gasesc doar în masura împlinirii lor. ( Fericitul Augustin)

Începutul si sfârsitul mântuirii este dragostea. (Sfântul Antonie cel Mare)

Esti desavârsit atunci când, în locul tau, îl preferi pe aproapele. (Avva Iacov)

A fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Dumnezeu S-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. (Sfântul Ioan de Kronstadt)

Menire

Încerc sa obtin ca divinul care se afla în noi sa se ridice pâna la divinul Care exista în Univers. (Plotin)

Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc înseamna a da înapoi. (Bernard de Clairvaux)

Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci în atare de a ajunge fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu. (Sfântul Teofil al Antiohiei)

Pentru Tine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pâna când nu se odihneste în Tine. (Fericitul Augustin)

Isihastul este cel care aspira sa circumscrie Imaterialul înlauntrul trupului. (Sfântul Ioan Scararul)

Slava spre care e chemat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu cât devine mai mult om. (pr. Dumitru Staniloae)

Cauta-L pretutindeni pe Cel ce este pretutindeni. (Sfântul Ioan Damaschin)

În catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor, este chemat sa lucreze ca preot al întregii sale vieti, sa transforme umanul într-o ofranda si un imn de slava. (Paul Evdokimov)

Vedem ca celor ce navigheaza pe mare nu li se spune izbaviti pentru ca au parcurs atâtea si atâtea mile, ci doar când au ajuns în port si calca pe pamânt. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Binele nu-l gasim în cele trecatoare, ci suntem chemati sa ne împartasim din bunurile cele vesnice si adevarate. (Sfântul Vasile cel Mare)

Ce sunt toate lucrurile vietii în comparatie cu linistea inimii? (Francisc de Sales)

Acolo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Orice om de rând, care L-a aflat pe Dumnezeu, Îl poate arata prin felul lui de viata, marturisindu-L în toate. (Tertullian)

Fiti mica reflexie a unei mari Lumini! (Sfântul Grigorie de Nazianz)

Suflet

Împaratia lui Dumnezeu este înlauntrul vostru. (Sfânta Scriptura)

Pentru omul care se roaga în sufletul lui, lumea întreaga este o biserica. (Silvan de la Muntele Athos )

Vreti sa aflati valoarea sufletului ? Ascultati în ce a constat rascumpararea lui: sângele si moartea unicului Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

În orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu. (Origen)

Sufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea. (Plotin)

Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sfântul numeste sufletul constiinta. (...) Sufletul e ca un izvor:din izvor, cu cât se ia apa mai multa, cu atât da la iveala apa mai curata. Sfântul numeste sufletul constiinta. (Cuviosul Agaton)

În sufletul uman este o transformare minunata pe care Dumnezeu Însusi o lucreaza. (Harent)

Sufletul traieste vesnic si nu poate muri, caci este suflare din suflarea lui Dumnezeu, (...) iar la Judecata de Apoi, sufletul iarasi se va uni cu trupul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Când veti curata sufletele voastre, atunci vor straluci si se vor împartasi de prezenta lui Dumnezeu si de dumnezeiasca si cereasca Sa stralucire. Atunci, sufletele vor fi ca niste oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiasca si vor putea primi si ele stralucire. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Lumea toata este de mai putin pret decât un suflet (...). Ce nesfârsita valoare are sufletul omenesc! (Nicodim Patriarhul României)

Sufletul si Hristos, doar acestea doua,sa te intereseze! Lumea toata sa cada, pe acestea doua,nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta. (Sfântul Cosma Etolul)

Fii împacat cu sufletul tau si, atunci, cerul si pamântul se vor împaca cu tine. (Sfântul Isaac Sirul)

Scara ce duce în Împaratie este ascunsa în sufletul tau. (Sfântul Isaac Sirul)

Sufletul curat, daca va privi în el însusi, Îl va vedea, ca într-o oglinda, pe Dumnezeu. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea lui Dumnezeu. (Sfântul Macarie)

Daca ajungem lânga Dumnezeu, suntem în cer. Sa ne facem sufletul cer! (Sfântul Ioan Gura de Aur)

A însetat sufletul meu dupa Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Ce-i va folosi omului daca va câstiga lumea întreaga, iar sufletul sau îl va pierde? (Sfânta Scriptura)

Femeia

Eva are totdeauna naravul ei: seduce. (Sfântul Tihon)

Cel ce-si iubeste femeia, o va supune prin iubire. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, decât femeia de lânga el.(Sfântul Ioan Gura de Aur)

Femeia credincioasa mântuieste pe barbatul necredincios. (Sfânta Scriptura)

Omul

Omul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce nu poate fi cuprinsa în întregime în lumea naturala a necesitatii, transcendându-se ca fiinta empiric data si manifestând o libertate care nu poate fi dedusa din aceasta lume. (N. A. Berdiaev)

Omul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gândirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a infinitului. Insatisfactia omului în fata finitului, aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale divinului în om, sunt marturia omului în ceea ce priveste existenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. (N. A. Berdiaev)

Omul este un infinit în virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este infinit în sine. Devine infinit în legatura cu Dumnezeu. (pr.Dumitru Staniloae)

În viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de legatura între lume si Dumnezeu. Menirea lui a fost aceea de a se înalta cu lumea spre Dumnezeu, ca sa participe la eternitatea Creatorului , ca sa nu moara. (pr. Dumitru Popescu)

Omul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapâneasca pamântul, dar cu doua conditii. Sa nu uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapân vine de la Dumnezeu si nu poate exista fara Dumnezeu. (...) Atât prin creatie, cât si prin mântuire, omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu si de creatie. (pr. Dumitru Popescu)

Întelege ca înlauntrul tau exista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele. (Origen)

Omul : o corabie mica : dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare si rautate, carari bolnave si prapastii fara fund. Dar sunt, de asemenea, si Dumnezeu si îngerii, viata si Împaratia, lumina si Apostolii, cetatile ceresti si comorile de har : acolo sunt toate. (Sfântul Macarie)

Omul este singurul ratacit din creatie. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Omul este microtheos prin har. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Dumnezeu vrea întotdeauna sa Se întrupeze în om, în cei care sunt demni de asta. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa chipul fiintei Sale. (Sfânta Scriptura)

Chipul slavei Tale sunt, desi port urmele pacatului. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Omul dinafara nu este decât o oglinda a celui dinlauntru. (Sfântul Macarie)

Cel mai mare dusman al omului este el însusi. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Nu omul cel vechi este om, ci omul cel nou. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este un altar. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Omul este mai pretios decât cerul. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Sunt om prin fire si Dumnezeu prin har; prin dragostea Domnului. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

Acesta e Omul! (Inscriptia de pe Sfânta Cruce)

Sfanta Cruce

Mântuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a sfârsit îmbratisându-ne. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Crucea este poarta tainelor. (Sfântul Isaac Sirul)

Crucea are multe întelesuri (...) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se întinde peste toate, iar adâncime, taina nepatrunsa de nimic din cele existente. (Sfântul Dionisie Areopagitul)

Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, (...) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând al suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. (pr.Nicolae Steinhardt)

Crucea, (...) mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori. (Acatistul Sfintei Cruci)

Orice fapta buna este o cruce. (Sfântul Marcu Ascetul)

Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea în paradis. (pr.Dumitru Staniloae)

Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune în dubla - paradoxala, perpendiculara, fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. (pr. Nicolae Steinhardt)

Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de taina care constituie fondul însusi, inima revelatiei crestine - Taina Crucii. ( pr. Alexander Schmemann)

Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate. (Sfântul Isaac Sirul)

Crucea, (...) izvor de tamaduire, (...) usa Tainelor, (...) arma pacii, (...) veselia sufletului meu. (Acatistul Sfintei Cruci)

În acest semn, vei învinge! (Constantin cel Mare a vazut pe cer o cruce cu aceasta inscriptie)

Sfanta Treime

Fiul si Sfântul Duh sunt cele doua mâini ale Tatalui. (Sfântul Irineu)

Teologia dinainte de Niceea, a vazut în Tatal, izvorul existentei, în Fiul, rationalitatea, sensul care structureaza si rânduieste totul, iar în Sfântul Duh, dinamismul care face ca întreaga creatie sa tinda spre plenitudine. (Olivier Clement)

Când începi sa numeri Treimea, parasesti adevarul. (Fericitul Augustin)

Noi gasim în propria noastra constiinta marturii atat de stralucitoare despre existenta unitatii în trei ipostaze (eu, tu, noi), încât aceasta dogma devine o necesitate pentru gândire si punctul de plecare al oricarei metafizici. Dogma Sfintei Treimi nu este numai o formula doctrinara, ci o experienta crestina vie. (Serghei Bulgakov)

În Sfânta Treime exista o comuniune si o distinctie care depasesc posibilitatile cuvântului si întelegerii,(...)o paradoxala diversitate în unitate si o unitate în diversitate. (Sfântul Grigorie de Nyssa)

Persoana se exprima în renuntarea de a exista pentru ea însasi. (...) Persoanele Sfintei Treimi nu Se afirma pe Ele Însele, ci una pe alta. (Vladimir Lossky)

Totul este savârsit de la Tatal, prin Fiul, în Duhul Sfânt. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

Treimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o Treime de Persoane Care Se iubesc, Care-si extind iubirea Lor peste noi si în noi, în Hristos Care patimeste pentru noi, Care este întreg iubire pentru noi. Hristos ne cheama de asemenea sa înaintam cu ajutorul Sau spre o umanitate asemenea umanitatii Sale : o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i înnobileze, ca sa faca bucurie Tatalui ceresc, dându-I bucuria de a vedea ca înaintam prin iubirea dintre noi spre iubirea fata de El. (pr. Dumitru Staniloae)

Sfânta Treime este structura supremei iubiri, izvorul vietii si al rationalitatii, (...) culminatia smereniei si a jertfei iubirii. (pr.Dumitru Staniloae)

Iubirea dintre cele Trei Persoane dumnezeiesti este singura explicatie pentru actul crearii. (pr.Dumitru Staniloae)

Sfânta Treime este suprema taina a existentei. (pr. Dumitru Staniloae)

Nadejdea mea este Tatal,
Scaparea mea este Fiul,
Acoperamântul meu este Sfântul Duh.
Treime Sfânta, slava Tie! (Sfântul Ioanichie)

Sfantul Duh

Sfântul Duh împlineste vointa comuna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal si transmis de Fiul. (Sfântul Simeon Noul Teolog)

În Pogorârea Duhului Sfânt este întrega Treime Care vine spre noi, îsi face lacasul în noi. (Paul Evdokimov)

Duhul Sfânt se identifica în chip tainic cu persoanele umane (...). În El,vointa lui Dumnezeu nu mai este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratându-Se chiar în persoana noastra, atâta vreme cât vointa noastra omeneasca ramâne în acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea, dobândind harul (...).Aceasta este calea îndumnezeirii ajungând la Împaratia lui Dumnezeu adusa în inimi de catre Sfântul Duh înca din aceasta viata de acum, caci Sfântul Duh este asezata peste Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca împreuna cu El în veacul ce va sa fie. Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta,Care nu-Si are chipul într-un alt ipostas, Se va arata în persoanele îndumnezeite:caci multimea sfintilor va fi chipul Sau. (Vladimir Lossky)

Duhul Sfânt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au învrednicit de ratiune. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistând prin sine, ci unele în altele. (pr.Dumitru Popescu)

Sfântul Duh desavârseste plenitudinea unitatii în diversitate si a diversitatii în unitate. (Olivier Clement)

Iisus ne-a descoperit adevarul, iar Duhul ne calauzeste la el. (Patriarhul Fotie)

El le calauzeste pasii celor slabi, îi face mai buni pe cei ce se straduiesc si îi lumineaza pe cei care se purifica. (Sfântul Vasile cel Mare)

De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre în Împaratia lui Dumnezeu. (Sfânta Scriptura)

Iisus Hristos

Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni Dumnezeu. (Sfântul Irineu)

Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât de mult îl iubeste Dumnezeu. (Fericitul Augustin)

Misterul Întruparii Cuvântului poarta în sine semnificatia întregii creatii sensibile si inteligibile. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa înveti de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. (Sfântul Clement Alexandrinul)

Sfanta Treime nu este prezenta doar în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare în tot ce face El. (pr.Dumitru Staniloae)

În Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu era în Hristos, împacând lumea cu Sine. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

De Tatal ne apropiem prin Fiul. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecând propria noastra neascultare (...) si devine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu exista mântuire. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus ne-a împacat, prin Sine, cu Tatal si între noi. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

În Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii spre El. (pr. Ion Bria)

Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat si, prin aceasta, a început recapitularea noastra în Sine. (Sfântul Irineu)

N-ar fi fost mântuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa. ( Origen)

La Iisus poti privi, fara sa încetezi sa-i privesti si pe ceilalti. (Cresbron)

Ceea ce Si-a asumat Hristos, aceea a si vindecat. (firea umana - n.n.) (Dicton patristic)

Facâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Iisus Hristos, Temlul Cuvântului. (Sfântul Ioan Damaschin)

Iisus este Dumnezeu pe pamânt si om în cer. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Asa cum, când împreunezi doua lumânari, una se vede în cealalta, tot astfel cred ca se întâmpla cu cel care primeste înlauntrul sau pe Domnul Iisus. (Sfântul Chiril al Alexandriei)

(Iisus) ... n-a spus nimic fara parabole. (Sfanta Scriptura)

Hristos a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. (pr.Dumitru Staniloae)

Credinta în Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta în Sfânta Treime. (Serghei Bulgakov)

Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o comuniune ca de la om la om, într-o legatura interumana, umanizându-ne deplin prin îndumnezeire. (pr.Dumitru Staniloae)

Iisus Hristos este Noul Adam, Ce înnoieste continuu lumea întreaga. (Sfântul Grigorie Palama)

Natura omeneasca, prin Hristos, s-a înaltat la cer. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Învierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane îndumnezeite. (Hristu Andrutsos)

Hristos S-a întrupat pentru o opera universala, reintegrând si aducând toate lucrurile în Sine. (Sfântul Irineu)

(Prin Hristos) ... tot pamântul a fost eliberat din întunericul amagirii. (Sfântul Ioan Gura de Aur)

Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l înalta si introduce în sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu în Treime. (pr.Dumitru Popescu)

Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh. (Sfântul Atanasie cel Mare)

Fiti însetati de Hristos si El va va împlini cu dragostea Sa. (Sfântul Isaac Sirul)

Un singur Cuvânt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul acesta trebuie ascultat în tacerea sufletului.
(Sfântul Ioan al Crucii)

Precum în Adam toti mor, asa si în Hristos toti vor învia. (Sfânta Scriptura)

Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea. (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. (Sfânta Scriptura)

Hristos, Taina lui Dumnezeu. (...) În El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. (Sfânta Scriptura)

Acesta e Omul! (Sfânta Scriptura)

Dumnezeu

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)

Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire. (Norul Necunostintei)

Tocmai neputinta de a-L întelege în toata întregimea Lui este aceea care ne face sa-L întelegem pe Dumnezeu în toata maretia Sa. (Tertullian)

Dumnezeu este în afara tuturor, neramânând în afara; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara înaltare; este mai jos de toate, fara coborâre; este în toate si, totodata, deasupra tuturor. (Fericitul Augustin)

Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. (Sfântul Efrem Sirul)

Cunoastem firea divina prin lucrarile Sale. (Sfântul Vasile cel Mare)

Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. (Sfântul Ioan Damaschin)

Dumnezeu este Ratiune si pricina întregii miscari neîncetate si toate ratiunile îsi au în El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfârsit. (Nichita Stithatul)

Dumnezeu este începutul, mijlocul si sfârsitul oricarui bine. (Sfântul Marcu Ascetul)

În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscuta, Cuvânt negrait si Viata necuprinsa. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. (Fericitul Augustin)

A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva decât a arata prin cuvinte unele din însusirile Sale. ( Origen)

Dumnezeu este al tuturor. (Sfântul Ioan Scararul)

Dumnezeu este iubire. (Sfânta Scriptura)

Fata Mea nu vei putea sa Mi-o vezi! (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Cel Ce sunt. (Sfânta Scriptura)

Rabindranath Tagore

Cerul saruta pamantul prin ploaie; pamantul saruta cerul prin flori.
Intalnirea se reinnoieste prin poezia despartirii.
Nu te mai vad cu ochii, totusi esti lumina ochilor mei.
Credinţa este pasărea care cântă când zorii nu au apărut încă.
Exteriorul meu este dur ca o scoică, dar sub coaja acestei durităţi, inima mea păstrează pentru tine o singură perlă ca o lacrimă.
Dacă există în lume o forţă, care poate să depăşească frica pe deplin, să nimicească orice pericol, să rămână nepăsătoare la orice pagubă până şi faţă de moarte, această forţă este iubirea.
Iubirea este atunci când sufletul începe să cânte şi florile vieţii tale înfloresc singure.
Nu te uita în urmă, ci priveşte cu curaj tot ce ţi-a hărăzit soarta. Mergi înainte cu bucurie, adună-ţi toate puterile, pentru a alege binele din tot ce vei avea de înfruntat.
Dacă plângi pentru că soarele a dispărut din viaţa ta, lacrimile te vor împiedica să vezi stelele.
Omul care este bogat sufleteşte îşi dăruieşte uşor comorile şi este gata să le dăruiască tuturor, fără excepţie. Cel care este gata să primească aceste daruri le va avea din abundenţă.
Când îmi porunceşti să cânt, îmi pare că mi se frânge inima de mândrie; privesc chipul tău şi lacrimile mă podidesc.
Tot ceea ce în viaţă este colţuros ori fals, se topeşte într-o dulce armonie, iar iubirea mea îşi desfăşoară aripi asemeni unei păsări ameţite de bucurie în zborul său deasupra mării.
Ştiu că mi-e primit cântecul. Ştiu că numai ca un izvoditor de vers vin dinaintea ta.
Cu marginea aripei larg desfăşurate, a cântului meu, ţi-ating piciorul pe care altcum nicicând nu l-aş putea atinge.
Beat de bucuria cântecului, uit de mine însumi şi te numesc prieten, pe tine care eşti stăpânul meu.
Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul.
"Mi-am pierdut stropul de rouă din zori", se plânge floarea cerului care şi-a pierdut toate stelele.
Într-adevăr, menirea femeii este de a fi soţie şi mamă, iar nu de a fi roabă. Femeia va rămâne pentru bărbaţi întotdeauna un sprijin la nenorocire şi un bun sfătuitor al greutăţii.
Iubirea profundă aduce dureri mari.
Când un suflet omenesc trage cortina grea a eului şi stă faţă-n faţă cu iubirea veşnică e ca şi când ar privi pe Maestru creând o lume. Când viaţa omului iese teafără din rătăcirile eului şi-şi găseşte în suflet unitatea sa cu Dumnezeu, conştiinţa veşniciei e un semn imediat al existenţei, tot aşa ca lumina într-o flacără.
Să-i mulţumeşti făcliei pentru lumina sa, dar nici pe cel din umbră ce-o ţine nu-l uita.
Cultura îl înnobilează pe om, sub influenţa culturii omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele. Noi neglijăm bogăţia spirituală, propunându-ne drept sarcină principală goana după bogăţia materială.
Viaţa este un dar pe care îl merităm numai atunci când îl dăruim.
Femeile creează din iubire, bărbaţii creează din imaginaţie.
Nu te teme de clipă! Aşa cântă glasul eternităţii!
Când vocea liniştii îmi atinge cuvintele, Îl cunosc şi astfel mă cunosc pe mine.
Nu pot alege ceea ce-i mai bun. Pe mine ceea ce-i mai bun m-alege.
Viaţa vieţii mele, mereu mă voi sili să-mi păstrez trupul curat, ştiind că pe fiecare mădular odihneşte atingerea Ta de viaţă dătătoare.
Mereu mă voi sili să păzesc de toată înşelăciunea cugetul meu, ştiind că Tu eşti Adevărul care deşteaptă lumina minţii în sufletul meu.
Mereu mă voi sili să frâng răutatea inimii mele şi să ţin în floare iubirea mea, ştiind că ai lăcaşul Tău în cel mai ascuns altar al inimii mele.
Iar truda mea va fi să Te descopăr prin faptele mele, ştiind că puterea Ta îmi dă tărie să lucrez.
Iubirea, ca şi lumina, nu rămâne ascunsă.
Iubirea e plenitudinea. Ea nu cerşeşte, ci doreşte.
Omul e din născare copil, puterea lui e puterea de-a creşte.
Lacrimile pământului sunt cele ce-i ţin în floare surâsurile.
Norii se transformă în picături de ploaie ca să îmbrăţişeze pământul.
Iarba îşi caută mulţimea pe pământ. Copacul îşi caută singurătatea pe cer.
Artistul e cel ce iubeşte Natura, de aceea e sclavul şi totodată stăpânul ei.
O dată mi-a venit iubirea cu paşi moi, şi nu am auzit. Mi s-a părut că e un vis.
Rădăcinile sunt crengi cufundate-n pământ. Crengile sunt rădăcini crescute-n văzduh.
Iubirea fuge ca o umbră de adevărata iubire care o urmăreşte: urmărind-o pe cea care fuge de ea şi fugind de cea care o urmăreşte.
Păsărilor le-ai dat cântece, ele Ţi-au dat cântece în schimb. Mie mi-ai dat doar o voce, însă mi-ai cerut mai mult, de aceea cânt.
Păsările răzleţe ale verii vin la fereastra mea şi cântă, apoi îşi iau zborul. Iar frunzele galbene, ale toamnei, care n-au cântece, zboară şi cad acolo, cu un suspin.

Cine eşti tu, cititorule care-mi vei citi poemele, de azi într-o sută de ani?
Nu-ţi pot trimite nici măcar o singură floare din belşugul
acestei primăveri, nici măcar un singur firicel de aur din bogatele mine ale acestor nori.
Deschide-ţi larg uşile şi priveşte afară.
Culege din înflorita-ţi grădină înmiresmatele amintiri
ale unor flori veştede, răsărite în urmă c-un veac.
În bucuria inimii tale o vei putea simţi şi pe aceea care a-nfiorat până la cântec inima unui frate de-al tău,
într-o dimineaţă de primăvară, făcându-l să-şi trimită glasul extatic la drum, către tine, cititorul meu de azi într-o sută de ani.

Gabriel Liiceanu

Scrisul este un mod de a te concentra asupra a ceea ce nu ştiai că ştii (asupra a ceea ce ştiai fără să ştii că ştii).

Leo Buscaglia

Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu.
Fiecare zi reprezintă un nou început, o nouă mică viaţă. Mulţi s-au luptat pentru a trăi până în acest moment, până în această zi. Această zi ne dă ocazii pentru a învăţa ceva nou: există lucruri care ni se vor întâmpla doar o dată în viaţă, şi depinde de noi dacă vom profita de acestea sau nu.
Iubirea este viaţă. Şi dacă îţi lipseşte iubirea, îţi lipseşte viaţa.
Viaţa este un paradis pentru cei care iubesc multe lucruri cu pasiune.
O singură floare îmi poate fi grădină, un singur prieten îmi poate fi lumea.
Unei vieţi înţelepte de multe ori îi lipseşte aceea alegere înţeleaptă, pentru a putea fi recunoscută şi de ceilalţi. Iosif M. Cristian-Decadent in transcendent

Richard Wurmbrand:
Geniul se poate forma în liniştea unei biblioteci, dar tăria de caracter este de multe ori rezultatul unei vieţi trăite pe nicovala suferinţei.
Dacă i-am mulţumi lui Dumnezeu pentru tot ceea ce face pentru noi, nu am mai avea timp să ne plângem.
Frumuseţea îşi capătă toată strălucirea de la adevăr.
Pentru a judeca drept, nu asculta numai toate vocile, ci ascultă şi toate tăcerile.
Nu putem prinde pe Dumnezeu în nici o definiţie. Noi folosim nume pentru El, ştiind că aceste nume nu I se potrivesc. Maximul ce putem spune despre El este că El este. Adică dincolo de Care nu se poate concepe nimic mai măreţ.
Capacitatea de a rămâne liniştit în braţele lui Dumnezeu este măsura dragostei faţă de Dumnezeu.
Ajută pe oricine, dă-i oricui vine să ceară de la tine, chiar dacă nu-l poţi ajuta decât cu puţin.
Bogăţiile vremelnice sunt câştigate prin cereri, darurile spirituale prin renunţări.
Avem preţiosul dar de a fi iubiţi fără vreun merit al nostru, aşa cum copilaşii sunt iubiţi de părinţii lor. Nu are importanţă cât de mult suntem în stare să îndeplinim în viaţa creştină. Dumnezeu se uită numai la voinţă.
"Ego" (eul, firea veche) nu are niciun rol în căutarea adevărului.
Biruinţa desăvârşită este să te biruieşti pe tine însuţi.
Cel mai bogat om e acela care ştie să se mulţumească cu ce are.
Nimeni nu va fi întrebat la ultima judecată cât de mult a suferit, ci cât de mult a iubit.
Adevărul n-are nevoie de apărare. Cum n-ai să înveleşti soarele într-o pătură ca să-l fereşti, tot aşa şi adevărul. Lasă-l să lumineze.
Nu rişti nimic dacă iubeşti fără ca tu să fii iubit. În felul acesta ne-a iubit pe noi Cristos.
Binecuvântările cele mai înalte vin îmbrăcate în hainele cele mai grosolane.
Cuvântul grecesc pentru păcat înseamnă - a greşi ţinta.
Biblia este o stranie şi tăcută mângâiere a Miresei de către Mire. Ea conţine cuvinte şi capitole întregi a căror valoare n-o vede nimeni. Dar tocmai în aceasta constă valoarea lor. Dacă o mireasă citeşte pasionată un roman interesant, plin de detalii atractive şi înfrumuseţat de un stil minunat, mirele rămâne nemângâiat. Dar în Biblie sunt capitole întregi de genealogii nesfârşite şi liste de nume. Lectura lor te plictiseşte şi pui cartea deoparte.
Te întrebi ce poate să îţi dea Iisus. De ce trebuie ca cineva să îţi fie folositor ca să-i dai dragostea ta? De ce această căutare constantă după ceea ce este important? Unii oameni l-au urmat pe Iisus când şi-a proorocit propria moarte pe cruce. Maria Magdalena L-a iubit şi I-a spălat picioarele cu lacrimile ei, neavând nici o idee că ar putea obţine de la El iertarea păcatelor şi un loc în rai. Ea L-a iubit doar de dragul iubirii. Fă şi tu la fel!
Nimeni, nici chiar Dumnezeu, nu are o bâtă destul de mare ca să mă gonească de la El. L-aş iubi chiar dacă El m-ar ucide. Crede în Hristos şi iubeşte. Aceasta este destul. Să nu accepţi nimic în plus ca fiind de prima importanţă: nici dogme, nici ritualuri, nici legi sau condiţii fixate de anumite organizaţii. Numai să iubeşti! Iubeşte chiar dacă nu eşti iubit!

Cum putem intra in Rai- parintele Ilie Cleopa

De voim in rai sa fim, Pe Domnul sa-L preaslavim, Porunca sa I-o pazim Pe aproapele sa-l iubim. Biserica s-o cercetam, Pe preoti sa-i ascultam, In Scripturi noi sa citim, De eretici sa fugim.De rau noi sa ne ferim, Fapta buna s-o cinstim, Curat sa ne pocaim Si sa ne marturisim.Pe-nsetati sa-i adapam, Pe bolnavi sa ii cautam, Pe inchisi sa-i cercetam, Pe cei goi sa-i imbracam, Fecioria s-o pazim, Curatia s-o cinstim, Limba sa ne-o stapanim, De rele sa nu vorbim. Mintea noastra s-o pazim, La rele sa nu gandim, De pacat sa ne ferim, Pe Dumnezeu sa-L iubim. Iar cine are copilasi, Frumosi ca niste ingerasi, De ei foarte sa grijeasca, In credinta sa ii creasca. Dac-asa vom vietui, Noi raiul vom mosteni, In veci ne vom veseli, Pe Domnul vom proslavi.

Citate de Paul Evdokimov

Orice iubire este întotdeauna unică şi făgăduinţa ei este ca răsăritul primei dimineţi.
Iubirea face din trup nu numai un obiect, ci poezia unei tandreţi adevărate.
Nu este de ajuns să posedăm arta rugăciunii; trebuie să devenim rugăciune, rugăciune întrupată. Nu este de ajuns consacrarea unui timp pentru rugăciune, căci fiecare act, fiecare gest, chiar şi un surâs, trebuie să devină un imn de adorare, o ofrandă, o rugăciune. Trebuie să oferim nu ceea ce avem, ci ceea ce suntem.
Credinţa e un dialog, dar vocea lui Dumnezeu este aproape tăcere. Ea exercită o presiune de o delicateţe fără margini şi niciodată irezistibilă.
În Pogorârea Duhului Sfânt este întrega Treime Care vine spre noi, îşi face lăcaşul în noi.
Este acea "nebunie divină", despre care vorbeşte Sfântul Apostol Pavel, neînţelesul respect al lui Dumnezeu faţă de libertatea noastră.
Antropologia răsăriteană este ontologia deificării, iluminarea progresivă a omului şi a întregii creaţii.

Opera lui Evdokimov se înscrie în rândul teologiei ruse din exil. Această teologie a continuat tradiţia ortodoxă, alături de nume ca G.Florovsky, V.Lossky etc.

Femeia şi mântuirea lumii, traducere de Gabriela Moldoveanu şi Pr. Lect. Univ. Dr. Vasile Răducă, prefaţă de Olivier Clément, Editura Christiana 1995
Vârstele vieţii spirituale, traducere de Pr. Prof. Ion Buga, Ed.Christiana 1993
Arta icoanei - teologia frumuseţii
Gogol şi Dostoievski,
Christos în gândirea rusă,
Sfânta Taină a iubirii
Iubirea nebună pentru Dumnezeu
Prezenţa Duhului Sfânt în Tradiţia Ortodoxă
Ortodoxia