Noiembrie in sat, la bunici

Ganduri imi zburdau voioase prin mintea mea.
Dumnezeu ma vindeca in zeci de feluri: cu liniste, cu pomi, cu adieri, cu soare,cu legume si fructe, cu plante, cu animale ..
De lucruri ca acestea are nevoie oricine, chiar si fara sa stie.
Si da ..e noiembrie.

Culegeam frunzele neatinse de frig si le insiram pe o sfoara. In timp ce-si usca verdele ne asculta povestile. 
Ganduri ce pleacau dintr-o amintire, intr-o noapte de noiembrie.
As vrea sa gust iar din traiul mai simplu, mai modest, mai cu sens de la sat.

Mi-e dor de seri cand ma asezam pe prag, priveam stelele si luna luminoasa. 
Mi-e dor de un noiembrie plin de stele.
Mi-e dor de noiembrie "la bunici".

 ,, Toate le-ai creat. Pe toate Mâna Ta le ține. Toate-mi spun că Tu esti Dumnezeu.,,