sâmbătă, 18 februarie 2012

Sarut pamantul de sub mine in semn de multumire,
ca inima inca-mi mai bate,
si ma las cuprinsa de-al vietii mister
ce inima-mi imbata!

Pastrez amintirea contopirii inimilor noastre.
pastrez amintirea imbratisarii in razele Soarelui.
pastrez amintirea timpului petrecut alaturi de tine.
pastrez amintirea cantului dumnezeiesc, si ma ridic incet.
Pastrez amintirea privirii ochilor puri,
prin care Divinul mi-a vorbit in atat de multe moduri sublime si inaltatoare.
Pastrez amintirea dorului de a fi in mine, alaturi de tine.
Pastrez amintirea de a calatori in mine insami,
asa cum numai tu m-ai invatat si mi-ai aratat.
Pastrez amintirea povestii calatoriei inimii.
Traiesc prezentul, imbratisata de a ta atingere subtila.

Traiesc, imi rasuna in suflet cuvintele pline de intelepciune:
nu te pierde de tine insasi, in cotidian.
Frumoasa este amintirea ta vie, claritatea iubirii ce-mi infasoara fiinta
in misterul eternitatii divine.
Traiesc prezentul,atinsa de mainile'ti fine, faptura divina!
multumesc Divinului pentru viul pastrarii si trairii!