“Daca-ntr-o tainica vreme
din lut Cineva ma facu
si daca sunt om si nu vierme,
o, Doamne, asa ai vrut Tu…
Daca am grai si nu muget
sa spun ce iubesc si ce nu,
si daca am harul sa cuget,
o, Doamne, asa ai vrut Tu.” (Costache Ioanid)
Razele apusului cadeau despletite peste chipul ei ..intr-un joc aproape invizibil alergau dupa flori rosii O poezie in care Dumnezeu se recita prin oameni.
I see skies of blue, clouds of white
The bright blessed day, the dark sacred night
And I think to myself, what a wonderful world
