La fel ca orice alt barbat, uneori imi doresc sa ma bucur de energia feminina, iar alteori sa avansez catre un scop, in maniera masculina, fara a fi intrerupt in vreun fel. Destinul a facut insa ca esenta mea sexuala sa fie masculina, asa ca ma simt atras de tine, iubita mea minunata. Stiu foarte bine ce imi doresc de la tine din punct de vedere sexual, draga mea iubita. Imi doresc sa iti contemplu mereu fascinat manifestarea ta feminina si sa percep invitatia ta continua de a fuziona cu intreaga ta fiinta. Imi doresc sa patrund in tine si sa imi daruiesti inima ta feminina, deschisa in fata lui Dumnezeu. Imi doresc sa imi fac salas in receptivitatea ta plina de iubire si sa ma deschid impreuna cu tine in fata fericirii iubirii, nu doar in calitate de simpli prieteni, ci ca iubiti, in jocul pasiunii si al desfatarii reciproce. Si totusi, simt ca de multe ori te inchizi in tine si ma respingi. Din punct de vedere sexual, iti simt uneori raceala si rezistenta, care depasesc bucuria ta de a te abandona. Stiu ca uneori este din vina mea. Am fost insensibil si crud. Stiu ca alteori esti pur si simplu prea obosita ca sa te deschizi. Exista insa si momente in care simt ca inima ta nu este deschisa sa primeasca iubirea mea, chiar daca esti plina de energie, iar eu sunt in intregime prezent alaturi de tine.
Doresc sa ma bucur de un joc amoros profund alaturi de tine, dar imi doresc de asemenea ca amandoi sa ne deschidem in fata iubirii universale, in beneficiul tuturor celorlaltor fiinte. Doresc ca dormitorul nostru sa devina un palat al fericirii, dar si ca inimile noastre sa daruiasca ce au de daruit de-a lungul intregii zile, astfel incat sa traim in implinirea iubirii, mereu deschisi in fata celorlalti, gata sa facem dragoste prin toate actiunile noastre de zi cu zi si prin toate relatiile noastre cu intregul univers. Doresc ca tu sa te deschizi sincer fata de mine si doresc sa iti daruiesc totul, dar doresc de asemenea sa ne deschidem amandoi astfel incat sa ii putem simti si sa ne putem darui fiinta tuturor celorlalti, de-a lungul intregii zile. Sper ca, impreuna, ne vom putea elibera inimile din colivia fricii. In acest fel, trupurile noastre vor putea fuziona libere in desfatarea actului amoros, iar noi ne vom putea manifesta ca iubire intreaga zi."
Daca semeni cu majoritatea femeilor, inseamna ca te-ai nascut inzestrata cu o esenta sexuala feminina. La nivelul esentei tale, tu te identifici mai degraba cu viata vesnic in schimbare decat cu moartea imuabila. Pe vremea cand erai copila, iti placea sa te joci mai degraba cu papusile decat de-a razboiul. Iti placeau catelusii, creioanele de colorat, trusele de farduri si aromele. Iti placea sa te imbraci frumos si sa te impodobesti cu bijuterii atunci cand te duceai la o zi de nastere, si mai putin jocurile provocatoare. Iti placea sa fii vazuta, pentru ca te-ai identificat intotdeauna cu lumina iubirii. Orice lucru care pune in valoare aceasta lumina – zorzoane, obiecte stralucitoare, bratari – iti amplifica fericirea.
Ca tanara femeie, ai visat probabil la un salvator masculin: staruri de muzica pop, cavaleri in armuri albe, personaje reale sau imaginare, care te-ar fi putut duce altundeva, intr-un loc magic. In adancurile inimii tale, ai sperat ca va veni o zi cand un barbat iti va vedea adevarata frumusete, adevarata lumina, oceanul nesfarsit de iubire care se ascunde in inima ta, ducandu-te apoi in acel loc in care ti-ai dorit intotdeauna sa fii. Ai visat ca daca te vei deschide la fel ca cerul luminat de luna, iubitul tau te va duce in regatul stralucitor al fericirii nascute din iubire.
Din pacate, a venit un moment in evolutia ta in care ai incetat sa mai ai incredere in aspiratia inimii tale feminine. Poate ca te-ai impregnat chiar cu atitudinea anti-feminina specifica culturii noastre. Sau poate ca familia ta te-a educat in spiritul valorilor masculine. Dintr-un motiv sau altul, ai devenit convinsa ca este mult mai bine sa te descurci singura in viata, ca in acest fel poti deveni mult mai puternica, ducandu-te oriunde doresti fara a mai astepta ca iubirea sa vina si sa te poarte pe aripile ei.
Ti-ai reprimat dorinta de a fi vazuta si adorata ca lumina a iubirii. Ai ajuns sa crezi ca asumarea unei directii in viata este mai importanta decat increderea acordata nebuloasei intelepciuni a iubirii care emana in mod natural din stralucirea esentei tale profunde.
Poate ca parintii tai au considerat-o pe sora ta mai frumoasa decat tine, asa ca ti-ai protejat inima ranita cu un zid al ambitiei masculine: „O fi sora mea mai frumoasa, dar eu pot deveni o savanta, caci sunt mai desteapta!” Poate ca ai asistat la dominarea mamei tale de catre tatal tau, asa ca ai preferat sa iti protejezi inima vulnerabila cu un zid al controlului masculin: „Nimeni nu imi va spune mie ce sa fac! Eu voi fi capitanul propriului meu vas!”
Daca ai fi optat sa devii o savanta pentru ca iubeai foarte mult stiinta sau daca ai fi ales sa iti conduci singura propria viata pentru ca numai acest lucru te-ar fi putut face cu adevarat fericita, aceste decizii nu ar fi fost deloc gresite si ti-ar fi implinit inima. Daca ai optat insa sa devii o savanta numai pentru ca parintii tai ti-au ignorat stralucirea interioara si inima ta s-a simtit ranita, ori sa iti controlezi propria viata numai pentru ca nu doreai sa fii ranita de un barbat, asa cum s-a intamplat in cazul mamei tale, inseamna ca ti-ai creat in jurul inimii ziduri puternice ale fricii, refuzandu-ti o viata traita in deschiderea iubirii.
Cand ai mai crescut si ai devenit adolescenta, ti-ai construit noi ziduri de aparare. Ti-ai dorit in acei ani ca baietii sa fie interesati de tine. Din pacate, frumusetea stralucirii tale feminine a ramas ascunsa in spatele zidurilor masculine ale autocontrolului bazat pe teama, cu care ti-ai inconjurat inima ranita si nerecunoscuta. De aceea, ai inceput sa iti construiesti deasupra acestui zid masculin protector o expresivitate feminina superficiala.
Ti-ai cumparat si tu blugii pe care ii purtau toate fetele populare din scoala, ai inceput sa iti verifici din cand in cand silueta in oglinda, intrebandu-te daca asta isi doresc baietii de la tine. Ti-ai petrecut din ce in ce mai multe ore facand cumparaturi si incercand haine si bijuterii, parfumuri si farduri, dar nu pentru ca iti doreai sa iti impodobesti si mai mult stralucirea interioara, ci pentru ca iti lipsea iubirea. Te simteai invizibila si nepretuita, din cauza zidurilor groase sub care ti-ai ascuns in timpul copilariei adevarata stralucire si iubire a esentei tale feminine.
Din cauza ranilor primite in copilarie, tu ti-ai ascuns adevarata ta esenta feminina, alcatuita dintr-o iubire luminoasa si vulnerabila, sub un zid masculin al fricii: „De vreme ce lumina iubirii mele este inadecvata, imi voi orienta viata catre succes, astfel incat sa merit sa fiu iubita pentru realizarile mele”. In anii adolescentei, ai adaugat peste acest zid un altul, de data aceasta aparent feminin: „Daca nu imi voi slefui putin suprafata, baietii nu ma vor baga in seama”.
Si astfel, stralucirea iubirii, specifica adevaratei tale esente feminine, s-a ascuns inca din anii adolescentei in spatele unui zid masculin protector, al dorintei de a te afirma si de a-ti conduce singura viata, spoit pe deasupra cu un strat superficial de feminitate de tip: „Uita-te la mine!”, dublat insa de o lipsa a increderii reale in sine si de intentia ascunsa de manipulare a atentiei barbatilor.
Dincolo de toate aceste ziduri exterioare, inima ta a fost si ramane intotdeauna plina de lumina iubirii. De aceea, la nivelul ei, manifestarea deschisa a acestei lumini si daruirea iubirii reprezinta singurul mod autentic si extatic de a trai. Zidurile de protectie sunt insa si ele inzestrate cu voce, soptindu-ti la ureche: „Frumusetea este superficiala”, „Mintea mea este mai importanta ca trupul”, „Nu pot avea incredere in barbati”, „Daca doresc ca un barbat sa ma iubeasca, trebuie sa il fac sa ma doreasca”, „Obiectivele mele profesionale sunt mai importante pentru fericirea mea decat barbatii cu care ies sau iubirea pe care o ofer lumii prin viata mea, odata cu fiecare respiratie”.
Toate acestea sunt minciuni, iar esenta ta feminina profunda o stie foarte bine. Si totusi, te simti confuza, caci zidurile protectoare cu care te-ai inconjurat pot fi foarte puternice. Fac parte din tine. Este atat de usor sa cazi in capcana minciunilor lor, traindu-ti intreaga viata fara a da curs niciodata dorintei tale cele mai profunde: aceea de a fi recunoscuta ca lumina, de a fi adorata si venerata ca stralucire a iubirii, de a te darui pe tine insati ca ofranda a iubirii care sa fie cuprinsa de o integritate masculina autentica, de a te deschide in fata lui Dumnezeu prin aspiratia plina de iubire a inimii tale.
Poate ca ai incercat sa ai incredere intr-un barbat si acesta te-a parasit. Ca de obicei, te-ai simtit tradata, asa ca ti-ai construit un nou zid de aparare, tot din cauza fricii: acela al „femeii cu o cariera independenta”. Ai sperat astfel ca te vei putea proteja si ca nu vei mai fi ranita sau parasita in noapte de un barbat in al carui angajament nu poti avea incredere. In masura in care cariera ta reprezinta o expresie a iubirii, inima ta se poate darui fara probleme prin intermediul profesiei tale, dar daca ti-ai construit cariera din teama de a nu mai fi ranita si abandonata, decizia ta va fi marcata de teama si cariera ta va avea intotdeauna un fundament slab, caracterizat prin indoieli, singuratate, stres si lipsa implinirii la nivelul inimii.
Si astfel, stralucirea iubirii care reprezinta esenta ta feminina a ajuns sa fie inconjurata de un zid masculin gros (pe care ti l-ai construit din cauza faptului ca sora ta era mai frumoasa decat tine sau pentru ca familia ta pretuia prea mult valorile masculine), spoit cu un strat subtirel de feminitate conjuncturala (pe care l-ai adaugat pornind de la premisa ca baietii nu se uita decat la suprafata fiintei tale), deasupra caruia ai construit un nou zid al ambitiei masculine (pentru ca te-ai temut sa nu devii din nou dependenta din punct de vedere financiar de un barbat instabil).
In timp, toate aceste ziduri s-au pietrificat in interiorul trupului tau, astfel incat ai devenit incapabila sa mai traiesti orgasme profunde, iar fata ti s-a ridat din cauza tensiunilor. Aceste ziduri de aparare ti-au aruncat mintea intr-o stare de confuzie, datorata dorintelor tale conflictuale, cand pentru independenta si siguranta, cand pentru un barbat periculos, care sa iti inmoaie genunchii, cand pentru a reusi pe cont propriu. Toate aceste ziduri iti blocheaza adevaratele emotii, motiv pentru care te simti uneori inerta, aproape amortita, alteori furioasa si chiar isterica, fara a-i permite insa prea des oceanului profund al luminii si al iubirii din inima ta sa iasa liber la suprafata constiintei, sub forma unor valuri emotionale jucause, indiferent daca ai de-a face cu un barbat sau cu intregul univers.
Mai mult, aceste ziduri de aparare atrag inevitabil catre tine barbati cu acelasi gen de probleme, inconjurati la randul lor de ziduri protectoare, care au renuntat cu mult timp in urma sa mai intre in contact cu esenta lor masculina autentica, manifestata prin cultivarea adevarului, prin urmarirea unor obiective ferme si printr-o iubire impecabila. Din cauza minciunilor cu care ti-ai inconjurat inima ranita, vei atrage catre tine numai barbati la fel de raniti, care s-au inconjurat la randul lor cu minciuni. Ei nu te mint numai pe tine, ci se mint chiar pe ei insisi. Intreaga lor viata este o minciuna, la fel cum este si viata ta.
In inima ta, tu visezi probabil sa cunosti un barbat cu o mare integritate, atent cu tine, plin de forta, de umor, de intelepciune, si inzestrat cu o asemenea profunzime a iubirii incat sa iti trezeasca pe deplin increderea, facandu-te sa te abandonezi in intregime lui, astfel incat el sa te poata conduce in forta catre fericirea pe care o meriti, esenta ta profunda sa se poata expune in fata beatitudinii divine, iar trupul tau sa infloreasca si sa explodeze in valuri necontrolabile de placere divina.
Alternativ, te poti simti mai echilibrata, avand motivatii deopotriva masculine si feminine, caci intreaga ta viata nu ai facut decat sa iti tradezi dorinta cea mai profunda a inimii tale, inconjurand-o cu noi si noi ziduri succesive create de frica, ce dau la randul lor nastere confuziei si iti neutralizeaza adevarata aspiratie a inimii. Astfel, ti-ai construit un zid de aparare din teama de a nu mai fi dependenta, iar aceasta te-a condus catre autonomia emotionala si catre increderea in sine. Ti-ai construit apoi un alt zid de aparare din teama ca nu esti suficient de atragatoare, iar aceasta te determina sa te compari tot timpul cu alte femei, sa te imbraci si sa te comporti astfel incat sa ii atragi pe barbati chiar daca nu ai incredere in ei, protejandu-ti astfel inima si trupul chiar in timp ce faci tot ce iti sta in puteri pentru a le atrage atentia.
Iti doresti libertatea de a te imbraca asa cum vrei; iti doresti ca barbatii sa te respecte ca persoana, si nu sa te trateze ca pe un obiect; iti doresti ca ei sa te gaseasca atragatoare, dar sa nu te hartuiasca; iti doresti un barbat de incredere, care sa isi ia angajamentul ferm ca te va iubi; iti doresti un barbat care sa iti acorde spatiul de care ai nevoie si care sa iti respecte propriile decizii; stii ca esti capabila de o iubire profunda; te misti hotarata, dornica sa obtii independenta financiara; te simti obosita si stresata, iar corpul tau feminin tanjeste dureros dupa iubire, chiar daca tu nu mai ai incredere in barbati – toate aceste ziduri de aparare se amesteca si neutralizeaza adevaratele daruri ale fiintei tale esentiale.
De aceea, atunci cand are de-a face cu tine, barbatul nu mai percepe darurile profunde ale iubirii tale, ci doar zidurile de aparare sub care le-ai ingropat. El sesizeaza dorinta ta de independenta, dar si dorinta ta de a fi dorita. Isi da seama ca il atragi, dar si ca il respingi. Simte momentele in care inima ta se abandoneaza si doreste sa fie iubita, dar si pe cele in care te ascunzi din nou in spatele zidurilor de aparare, pentru a nu fi ranita.
Este probabil la fel de confuz in ceea ce priveste menirea lui profunda cum esti tu in ceea ce priveste dorinta ta profunda de a fi iubita. De aceea, in loc sa persevereze in iubirea lui angajata fata de tine, in loc sa dea succesiv la o parte toate straturile rezistentei pe care o opui, in loc sa iti cuprinda plin de iubire adevarata esenta sexuala, astfel incat sa ii poti oferi inima ta deschisa ca pe un dar divin, - el se bucura de ce apuca, dupa care isi cauta o alta iubita, mai putin complicata. Si asa faceai atata caz de independenta ta!
Poate ca ai intr-adevar o esenta sexuala echilibrata (exista un numar relativ mic de femei care au o astfel de esenta), dar probabilitatea cea mai mare este sa fii inzestrata cu o esenta sexuala feminina, neutralizata de straturile succesive generate de frica, deopotriva masculine si feminine, care nu fac decat sa raspandeasca in jurul lor o stare de confuzie: de fapt, care este dorinta cea mai profunda a inimii tale?
Daca ai o esenta sexuala feminina, atunci doresti sa fii vazuta asa cum esti. Doresti ca barbatul sa iti patrunda in inima, sa te deschida in fata iubirii si sa danseze cu lumina iubirii tale. Tu esti acel aspect al revelatiei divine din acest moment prezent manifestata ca stralucire a iubirii; de aceea, aspiri in mod natural sa fii patrunsa de prezenta penetranta si demna de incredere a barbatului tau, in mod beatific, mai profund chiar decat poti suporta. In mod similar, barbatul aspira sa fuzioneze cu lumina ta. Aceasta aspiratie reprezinta aceeasi iubire divina unica ce se manifesta prin intermediul a doua fiinte.
Tu aspiri sa simti dorinta iubitului tau de a patrunde in tine si de a fuziona cu inima ta, iar el aspira sa fie invitat de abandonarea ta, de afisarea placerii tale corporale si de oferirea inimii tale pentru a fi cuprinsa, penetrata si deschisa dincolo de forma. Acesta este mecanismul prin care doua trupuri umane devin impreuna o unica deschidere in fata iubirii si exprima revelatia divina a constiintei si a luminii, intrepatrunderea celor doua principii divine polar opuse, clipa de clipa. Asa se manifesta un act amoros cu adevarat divin.
Adevaratul act amoros se refera la comuniunea divina, la adorarea reciproca a celor doua inimi, la deschiderea in fata fericirii generate de iubire, la oferirea reciproca a darurilor profunde cu care sunt inzestrati cei doi indragostiti si nu in ultimul rand la abandonul lor extatic in unitatea divina. Aceasta ofranda sexuala manifestata prin cele doua trupuri ii pregateste sa se deschida mai presus de egoul lor, astfel incat sa isi poata oferi in fiecare clipa darurile profunde ale inimii, tuturor fiintelor, pentru ca si acestea sa se deschida si sa isi descopere lumina iubirii in propriile lor trupuri.
Odata cu practica, barbatul tau va invata sa isi manifeste profunzimea iubirii in fiecare moment, deschis si fara sa se teama, iar tu vei invata sa receptezi clipa de clipa aceasta iubire in inima ta, bucurandu-te astfel de prezenta divina, fiind capabila sa te deschizi in fata placerii generate de plenitudinea momentului prezent, astfel incat sa iti poti oferi stralucirea inimii pentru iluminarea intregii lumi prin puterea iubirii tale neinhibate.
Chiar daca te vei deschide din ce in ce mai mult in fata plenitudinii iubirii, te vei putea bucura in continuare de cariera ta, de succesul tau si de directia pe care ti-ai ales-o, fara a mai uita insa vreodata de dorinta cea mai profunda a inimii tale si fara a-i mai nega aspiratia sincera de a primi si de a darui iubire, de a se deschide in fata lui Dumnezeu si de a sesiza lumina iubirii din inimile tuturor fiintelor.
In final, vei intelege ca autosuficienta nu reprezinta decat o etapa tranzitorie. Tu nu esti responsabila numai pentru tine, ci si pentru toti ceilalti. Inima ta se va deschide atunci in mod natural si va simti toate celelalte inimi. Ea va reactiona in mod natural la aspiratiile lor. In loc sa iti negi propriile nevoi sau sa iti limitezi iubirea la o independenta care nu se bazeaza decat pe tine insuti, vei intelege atunci ca dorinta ta mai presus de orice este sa iti manifesti deschis iubirea.
Te simti pregatita pentru aceasta aspiratie profunda a inimii tale, dar si a inimilor tuturor celorlalti oameni: aceea de a darui si de a primi iubire, traind la intensitatea maxima a luminii acesteia?
Poti opta pentru a fi directoarea executiva a unei corporatii, avocat sau brutar. Poti opta pentru o familie, pentru o scoala sau pentru conducerea unei organizatii. Nu conteaza atat de mult ce faci cu viata ta, cat felul in care ti-o traiesti: inconjurata de ziduri generate de frica sau deschisa in fata iubirii infinite a lui Dumnezeu, miscata pana in strafundurile inimii de intensitatea si prezenta divina a fiecarui moment pe care il traiesti, oferindu-ti iubirea pentru a ilumina inimile tuturor celor din jurul tau, inclusiv pe aceea a iubitului tau.
marți, 28 decembrie 2010
Trezirea constienta a simplitatii
De multe ori, avem tentatia de a inghesui in clipa de fata noi si noi experiente. „Doar un singur telefon mai am de dat… Doresc sa mai fac doar o scurta oprire in acest loc, inainte de a ajunge la destinatia dorita”. Ce nu ne dam seama este ca aceste interventii personale interfereaza frecvent cu adevarata directie in care curge clipa prezenta.
Personal, am invatat sa identific acest impuls interior si sa il privesc cu neincredere. Fac tot ce imi sta in puteri pentru a-i spune nu. De pilda, impulsul ma impinge uneori ca in timp ce mananc sa citesc a suta oara ce scrie pe cutia cu cereale sau uimitoarea oferta pe care o face compania. De fapt, impulsului nu-i pasa cu ce se alimenteaza, atat timp cat poate fi alimentat. Cutia cu cereale poate fi inlocuita oricand cu ziarul, cu catalogul L.L. Bean sau cu orice altceva exista in preajma. Tot ce isi doreste acest impuls este sa isi umple cumva timpul. El conspira cu mintea mea sa ma faca sa raman inconstient in timp ce mananc, ca si cum as fi usor ametit, suficient insa pentru a-mi umple excesiv stomacul, in timp ce de fapt ratez experienta micului dejun. Din cauza acestui impuls, uit sa fiu atent la ce se intampla in jurul meu, la jocul luminilor si umbrelor de pe masa, la mirosurile din bucatarie, la energiile momentului prezent, chiar si la eventualele certuri si dispute cu ceilalti membri ai familiei mele, cu atat mai mult cu cat acesta este singurul moment al zilei in care ne reunim, dupa care drumurile noastre se despart, intersectandu-se din nou abia la sfarsitul zilei.
Imi place sa traiesc simplu pentru a contracara aceste impulsuri, asigurandu-ma astfel ca procesul de hranire se deruleaza pe nivelele cele mai profunde ale fiintei mele. Aceasta simplitate presupune ca ori de cate ori fac ceva, sa uit de toate celelalte lucruri si sa ma concentrez exclusiv asupra lucrului facut. Aplic aceasta tehnica in cat mai multe ocazii, de pilda atunci cand ma plimb sau atunci cand ma joc cu cainele meu. Uit atunci de orice altceva. Trairea constienta a simplitatii inseamna sa te duci in mai putine locuri intr-o singura zi, nu in mai multe, inseamna sa privesti mai putine lucruri, ca sa poti vedea mai multe, inseamna sa faci mai putin, ca sa poti face mai mult sau mai bine, inseamna sa achizitionezi mai putin, ca sa poti avea mai mult. De multe ori mi se pare ca nu am de ales, caci sunt simultan tatal unor copii mici, cap de familie, sot, fiu care isi intretine parintii, o persoana preocupata de munca sa, dar careia i-ar placea sa se izoleze din cand in cand in propriul sau Walden Pond sau intr-un alt loc similar, retragandu-se pentru cativa ani din activitate numai pentru a asculta cum creste iarba si pentru a contempla cum se schimba anotimpurile. Dincolo de tot acest haos organizat si de complexitatea vietii de familie si a celei profesionale, cu toate solicitarile si responsabilitatile lor, cu toate frustrarile, dar si cu cadourile neasteptate pe care mi le fac in permanenta, exista intotdeauna ocazii pentru a alege simplitatea in o mie si una de mici ocazii.
Un aspect important al acestui proces este incetinirea ritmului. Ori de cate ori le transmit mintii si corpului meu sa ramana linistite si sa continue sa se joace cu fiica mea, in loc sa raspunda la telefonul care suna, ori de cate ori refuz sa reactionez in fata impulsului interior de a suna pe cineva care poate nu simte nevoia de a fi sunat, ori de cate ori optez pentru a nu-mi cumpara ceva daca nu am absoluta nevoie de obiectul respectiv, pe scurt, ori de cate ori refuz sa reactionez in fata nenumaratelor impulsuri care ma atrag catre magazine, in fata televizorului sau in o mie si una de alte directii, - in ultima instanta nu fac decat sa imi simplific putin viata. Sunt seri in care prefer sa nu fac nimic, sa stau pur si simplu, sa citesc o carte, sa ma plimb singur, cu unul din copii sau cu sotia mea, sa imi rearanjez stiva de lemne, sa privesc luna, sa simt vantul rece care imi sufla in fata sau sa ma culc devreme.
Spun de multe ori „nu” impulsurilor venite din senin, in mod deliberat, cu unicul scop de a-mi simplifica viata, si intotdeauna mi se pare ca ramane destul loc pentru a mi-o simplifica si mai mult. Este o disciplina in sine, deloc usoara, dar care merita din plin orice efort de a fi practicata. Lucrurile nu sunt insa intotdeauna simple. Exista nevoi in fata carora trebuie sa reactionezi si oportunitati care nu trebuie ratate. Trairea constienta a simplitatii in mijlocul acestei lumi complexe este un act delicat, care poate tulbura usor echilibrul vietii tale. De aceea, trebuie sa-ti amplifici tot timpul atentia si luciditatea, sa te adaptezi in permanenta si sa continui sa fii atent. In ceea ce ma priveste, consider insa ca acest concept al simplitatii deliberate ma ajuta sa fiu mai atent la ceea ce este cu adevarat important pentru mine, la acea ecologie a mintii, a corpului si a lumii exterioare in care toate lucrurile sunt legate intre ele si toate alegerile mele au consecinte cu bataie lunga. Nimeni nu poate controla in totalitate aceste conexiuni, dar alegand simplitatea de cate ori este posibil sa adaugam vietii un element de profunda libertate. Viata ne ofera numeroase ocazii in care „mai putin” inseamna de fapt „mai mult”.
"Simplitate, simplitate, simplitate! Sfatul meu este sa faci mai putine lucruri. In loc de o suta sau de o mie, fa numai doua sau trei. Daca ai un milion de treburi, rezolva doar cinci sau sase dintre ele… Atunci cand traiesti in mijlocul acestei mari agitate a vietii civilizate, in care predomina norii si furtunile si nisipurile miscatoare si alte o mie si una de capcane in care poti cadea cu usurinta, este greu sa nu te duci la fund, fara a mai ajunge niciodata la portul tau. Numai marii navigatori reusesc. Simplifica, simplifica!" (Thoreau, “Walden”)
Personal, am invatat sa identific acest impuls interior si sa il privesc cu neincredere. Fac tot ce imi sta in puteri pentru a-i spune nu. De pilda, impulsul ma impinge uneori ca in timp ce mananc sa citesc a suta oara ce scrie pe cutia cu cereale sau uimitoarea oferta pe care o face compania. De fapt, impulsului nu-i pasa cu ce se alimenteaza, atat timp cat poate fi alimentat. Cutia cu cereale poate fi inlocuita oricand cu ziarul, cu catalogul L.L. Bean sau cu orice altceva exista in preajma. Tot ce isi doreste acest impuls este sa isi umple cumva timpul. El conspira cu mintea mea sa ma faca sa raman inconstient in timp ce mananc, ca si cum as fi usor ametit, suficient insa pentru a-mi umple excesiv stomacul, in timp ce de fapt ratez experienta micului dejun. Din cauza acestui impuls, uit sa fiu atent la ce se intampla in jurul meu, la jocul luminilor si umbrelor de pe masa, la mirosurile din bucatarie, la energiile momentului prezent, chiar si la eventualele certuri si dispute cu ceilalti membri ai familiei mele, cu atat mai mult cu cat acesta este singurul moment al zilei in care ne reunim, dupa care drumurile noastre se despart, intersectandu-se din nou abia la sfarsitul zilei.
Imi place sa traiesc simplu pentru a contracara aceste impulsuri, asigurandu-ma astfel ca procesul de hranire se deruleaza pe nivelele cele mai profunde ale fiintei mele. Aceasta simplitate presupune ca ori de cate ori fac ceva, sa uit de toate celelalte lucruri si sa ma concentrez exclusiv asupra lucrului facut. Aplic aceasta tehnica in cat mai multe ocazii, de pilda atunci cand ma plimb sau atunci cand ma joc cu cainele meu. Uit atunci de orice altceva. Trairea constienta a simplitatii inseamna sa te duci in mai putine locuri intr-o singura zi, nu in mai multe, inseamna sa privesti mai putine lucruri, ca sa poti vedea mai multe, inseamna sa faci mai putin, ca sa poti face mai mult sau mai bine, inseamna sa achizitionezi mai putin, ca sa poti avea mai mult. De multe ori mi se pare ca nu am de ales, caci sunt simultan tatal unor copii mici, cap de familie, sot, fiu care isi intretine parintii, o persoana preocupata de munca sa, dar careia i-ar placea sa se izoleze din cand in cand in propriul sau Walden Pond sau intr-un alt loc similar, retragandu-se pentru cativa ani din activitate numai pentru a asculta cum creste iarba si pentru a contempla cum se schimba anotimpurile. Dincolo de tot acest haos organizat si de complexitatea vietii de familie si a celei profesionale, cu toate solicitarile si responsabilitatile lor, cu toate frustrarile, dar si cu cadourile neasteptate pe care mi le fac in permanenta, exista intotdeauna ocazii pentru a alege simplitatea in o mie si una de mici ocazii.
Un aspect important al acestui proces este incetinirea ritmului. Ori de cate ori le transmit mintii si corpului meu sa ramana linistite si sa continue sa se joace cu fiica mea, in loc sa raspunda la telefonul care suna, ori de cate ori refuz sa reactionez in fata impulsului interior de a suna pe cineva care poate nu simte nevoia de a fi sunat, ori de cate ori optez pentru a nu-mi cumpara ceva daca nu am absoluta nevoie de obiectul respectiv, pe scurt, ori de cate ori refuz sa reactionez in fata nenumaratelor impulsuri care ma atrag catre magazine, in fata televizorului sau in o mie si una de alte directii, - in ultima instanta nu fac decat sa imi simplific putin viata. Sunt seri in care prefer sa nu fac nimic, sa stau pur si simplu, sa citesc o carte, sa ma plimb singur, cu unul din copii sau cu sotia mea, sa imi rearanjez stiva de lemne, sa privesc luna, sa simt vantul rece care imi sufla in fata sau sa ma culc devreme.
Spun de multe ori „nu” impulsurilor venite din senin, in mod deliberat, cu unicul scop de a-mi simplifica viata, si intotdeauna mi se pare ca ramane destul loc pentru a mi-o simplifica si mai mult. Este o disciplina in sine, deloc usoara, dar care merita din plin orice efort de a fi practicata. Lucrurile nu sunt insa intotdeauna simple. Exista nevoi in fata carora trebuie sa reactionezi si oportunitati care nu trebuie ratate. Trairea constienta a simplitatii in mijlocul acestei lumi complexe este un act delicat, care poate tulbura usor echilibrul vietii tale. De aceea, trebuie sa-ti amplifici tot timpul atentia si luciditatea, sa te adaptezi in permanenta si sa continui sa fii atent. In ceea ce ma priveste, consider insa ca acest concept al simplitatii deliberate ma ajuta sa fiu mai atent la ceea ce este cu adevarat important pentru mine, la acea ecologie a mintii, a corpului si a lumii exterioare in care toate lucrurile sunt legate intre ele si toate alegerile mele au consecinte cu bataie lunga. Nimeni nu poate controla in totalitate aceste conexiuni, dar alegand simplitatea de cate ori este posibil sa adaugam vietii un element de profunda libertate. Viata ne ofera numeroase ocazii in care „mai putin” inseamna de fapt „mai mult”.
"Simplitate, simplitate, simplitate! Sfatul meu este sa faci mai putine lucruri. In loc de o suta sau de o mie, fa numai doua sau trei. Daca ai un milion de treburi, rezolva doar cinci sau sase dintre ele… Atunci cand traiesti in mijlocul acestei mari agitate a vietii civilizate, in care predomina norii si furtunile si nisipurile miscatoare si alte o mie si una de capcane in care poti cadea cu usurinta, este greu sa nu te duci la fund, fara a mai ajunge niciodata la portul tau. Numai marii navigatori reusesc. Simplifica, simplifica!" (Thoreau, “Walden”)
Dezvoltarea vointei prin concentrare
Vei gasi in acest capitol o metoda foarte eficienta si practica de dezvoltare a vointei. Poti sa-ti dezvolti o vointa puternica daca vrei. Poti sa-ti faci vointa un motor care sa atraga spre tine puteri colosale. Sunt date exercitii care, daca sunt practicate, iti intaresc vointa, exact asa cum ti-ai intari muschii prin exercitii fizice.
Cand incepem sa facem ceva trebuie sa incepem intai cu principiile de baza. Vor fi date niste exercitii simple. E imposibil de estimat cel mai mare beneficiu care poate fi obtinut din dezvoltarea mentala dobandita prin aceste tehnici de concentrare. Chiar si exercitiile simple nu trebuie considerate inutile. „In nici o privinta”, scrie dr. Oppenheim, „un om nu poate demonstra o calitate mai buna a puterii vointei ca in viata sa privata, intima.” Suntem cu totii supusi anumitor tentatii. Vointa decide daca vom fi drepti sau nedrepti, curati in gandire, generosi in sfaturi, retinuti in observarea defectelor celorlalti sau daca traim conform celor mai inalte standarde ale noastre. De vreme ce toate acestea sunt controlate de catre vointa, ar trebui sa ne facem timp in viata de zi cu zi pentru multe exercitii de antrenare a vointei.
Bineinteles ca tu iti dai seama ca vointa ta ar trebui antrenata. Trebuie sa-ti dai seama si ca pentru a face acest lucru e nevoie de un efort pe care doar tu singur poti sa-l depui. Nimeni nu-l poate depune in locul tau.
Pentru a avea succes cu aceste exercitii trebuie sa le practici cu seriozitate si hotarare. Eu iti pot arata cum sa-ti antrenezi vointa, insa succesul tau depinde de stapanirea de catre tine a acestor metode.
Noi metode de antrenare a vointei
Alege o camera linistita unde nu vei fi deranjat; sa ai un ceas care sa-ti arate ora si un carnetel in care sa notezi observatiile. Incepe fiecare exercitiu cu notarea datei si a orei.
Exercitiul nr.1 -Privitul fix
22.00. Prima zi
Timp limitat. Alege un moment al zilei cand ti-e cel mai convenabil. Eu am ales ora 22.00. Aseaza-te pe un scaun si priveste la clanta usii zece minute. Apoi noteaza ce ai trait. La inceput iti va parea ciudat si nefiresc. Iti va fi greu sa stai intr-o singura pozitie pentru zece minute; dar stai cat de nemiscat poti. Timpul iti va parea lung deoarece probabil ca va fi prima data cand vei fi stat zece minute fara sa faci nimic. Iti vei vedea gandurile deviind de la clanta si te vei intreba ce e cu acest exercitiu. Repeta acest exercitiu timp de sase zile.
22:00. A doua zi
Observatii: Ar trebui sa fii capabil sa stai mai linistit, iar timpul ar trebui sa treaca mai repede. Probabil ca te vei simti putin mai puternic datorita castigarii unui control mai bun asupra vointei. Te va intari, deoarece ti-ai respectat hotararea.
22:00. A treia zi
Observatii:. S-ar putea sa-ti fie putin mai greu sa te concentrezi asupra clantei, caci poate ai avut o zi foarte incarcata si mintea ta tot incearca sa se intoarca la ce ai facut in timpul zilei. Continua sa incerci si in cele din urma vei reusi sa alungi toate gandurile straine. Apoi ar trebui sa simti o dorinta de a castiga inca si mai mult control. Exista un sentiment de putere care te cuprinde atunci cand esti capabil sa-ti exerciti vointa. Acest exercitiu te va face sa te simti mai important si iti trezeste un sentiment de generozitate si curaj. Vei spune: „Vad ca pot intr-adevar sa fac ceea ce doresc si pot sa alung gandurile straine. Acum inteleg, exercitiul e valoros.”
22:00. A patra zi
Note: „Am observat ca puteam sa privesc clanta si sa-mi concentrez atentia asupra ei imediat. Am depasit tendinta de a-mi misca picioarele. Nici un fel de alte ganduri nu incearca sa intre in minte, caci am stabilit faptul ca pot sa fac ceea ce doresc si nu trebuie sa fiu condus de alte ganduri. Cred ca incep sa castig in forta mentala, acum pot intelege valoarea deosebita a faptului ca sunt stapanul propriei mele forte a vointei. Stiu acum ca daca iau o hotarare o s-o respect. Am mai multa incredere in mine si simt ca autocontrolul imi creste.”
22:00. A cincea zi
Note: „Pare ca in fiecare zi intensitatea concentrarii imi creste. Simt ca pot sa-mi indrept atentia spre orice doresc.”
22:00. A sasea zi
Note: „Pot sa-mi indrept imediat intreaga atentie asupra clantei. Simt ca stapanesc pe deplin acest exercitiu si sunt pregatit pentru altul.”
Ai practicat suficient acest exercitiu, insa inainte sa incepi altul vreau sa scrii un rezumat despre cat succes ai avut in controlarea impulsurilor trecatoare ale mintii si vointei. Ti se va parea o practica excelenta. Nimic nu e mai util mintii decat sa acorde atentie propriilor sale activitati minunate si subtile.
Exercitul nr. 2 - Un altfel de joc
Ia un pachet de carti de joc. Alege-ti o ora sa faci acest exercitiu. In fiecare zi la ora aleasa, ia pachetul intr-o mana si incepe sa le asezi pe masa una peste alta cat de incet poti, cu o miscare constanta. Incearca sa le iei cat de constant se poate. Fiecare carte asezata trebuie sa o acopere in totalitate pe cea de dedesubt. Fa acest exercitiu timp de sase zile.
Prima zi.
Observatii: Sarcina iti va parea plictisitoare si obositoare. Necesita cea mai mare concentrare pentru a face ca fiecare carte sa o acopere complet pe precedenta. Probabil ca-ti vei dori sa le asezi mai repede. E nevoie de rabdare pentru a le aseza atat de incet, insa folosul se pierde daca nu sunt asezate astfel. Vei descoperi ca, la inceput, miscarile iti vor fi neregulate si precipitate. Va fi nevoie de putin antrenament inainte sa obtii un control usor asupra mainilor si bratelor. Probabil ca n-ai incercat niciodata sa faci ceva intr-un mod atat de calm. Va fi nevoie de cea mai mare atentie a vointei tale. Dar vei observa ca dobandesti un calm pe care nu l-ai mai avut niciodata inainte. Treptat acumulezi puteri noi. Iti dai seama cat de impulsiv si pripit ai fost si cum, folosindu-ti vointa, iti poti controla temperamentul.
A doua zi.
Observatii: Incepi sa asezi cartile incet. Vei descoperi ca, prin antrenament, poti sa le asezi mult mai repede. Insa ideea e sa le asezi incet si de aceea trebuie sa te supraveghezi. Miscarile incete, constante, sunt obositoare. Trebuie sa invingi dorinta de a te grabi. In curand vei afla ca poti aseza cartile incet sau repede, dupa dorinta.
A treia zi.
Observatii: Inca ti se mai pare greu sa le asezi incet. Vointa te indeamna sa mergi mai repede. Acest lucru e adevarat mai ales daca esti impulsiv, caci caracterului impulsiv i se pare foarte dificil sa faca ceva incet si fara graba. E impotriva „firii”. Acest exercitiu e totusi obositor. Insa cand il faci, te intareste mental. Indeplinesti ceva ce nu-ti face placere sa faci. Te invata cum sa te concentrezi asupra sarcinilor neplacute. Vei gasi foarte utila notarea acestor observatii.
A patra zi.
Observatii: „Descopar ca incep sa asez cartile intr-un fel matematic. Observ ca o carte nu o acopera complet pe cealalta. Devin putin neglijent si trebuie sa fiu mai atent. Ii comand vointei sa se concentreze mai mult. Nu pare atat de greu sa reiau controlul.”
A cincea zi.
Observatii: „Observ ca imi inving momentele bruste, ca pot aseza cartile incet si constant. Simt ca incep sa castig rapid mai mult echilibru. Capat un control mai bun asupra vointei mele in fiecare zi, iar vointa imi controleaza in totalitate miscarile. Incep sa-mi privesc vointa ca pe o mare putere conducatoare. Nici nu ma gandesc sa renunt la cunoasterea despre vointa pe care am dobandit-o. Mi se pare un exercitiu bun si stiu ca ma va ajuta sa imi indeplinesc sarcinile.”
A sasea zi.
Observatii: „Incep sa simt minunatele posibilitati ale vointei. Imi da forta sa ma gandesc la puterea vointei. Acum pot intr-atat de multe si lucrez mult mai bine incat imi dau seama ca pot sa-mi controlez puterea vointei. Oricare ar fi sarcina mea, vointa mea e concentrata asupra ei. Trebuie sa-mi pastrez vointa indreptata asupra sarcinii pana cand aceasta e indeplinita. Cu cat stabilesc mai atent si mai precis ce voi face, cu atat mai usor vointa il duce la indeplinire. Hotararea adauga vointei forta imperativa. Vointa si rezultatul actioneaza si reactioneaza unul asupra celuilalt.
A saptea zi.
Observatii: Acum incearca sa faci tot ce faci azi mai repede. Nu te grabi sau enerva. Incearca doar sa faci totul mai repede, dar intr-un mod constant.
Vei descoperi ca exercitiile pe care le-ai practicat in mod incetinit ti-au calmat nervii si au facut astfel posibila cresterea vitezei. Vointa e sub controlul tau. Fa-o sa indeplineasca hotararile rapid. Astfel iti construiesti autocontrolul si stapanirea de sine. Acum e momentul in care masina umana actioneaza dupa cum ii dicteaza autorul.
Acum ar trebui sa fii capabil sa evaluezi marele avantaj care rezulta din notarea in fiecare zi a introspectiilor tale. Bineinteles ca nu vei avea exact experientele date in aceste exemple, insa unele dintre acestea se vor potrivi cazului tau. Fii atent sa-ti analizezi experientele cu atentie si sa faci un raport cat se poate de adevarat. Descrie-ti sentimentele exact asa cum iti par. In cateva luni, daca incerci din nou aceleasi exercitii, vei descoperi ca raportul tau e cu mult mai bun. Prin aceste introspectii aflam mai multe despre noi, invatam sa ne cunoastem mai bine si cu aceasta cunoastere ne putem creste foarte mult eficienta. Pe masura ce te obisnuiesti cu redactarea raportului, acesta va deveni mult mai precis. Inveti astfel cum sa-ti stapanesti impulsurile, activitatile si slabiciunile.
Fiecare persoana ar trebui sa incerce sa creeze exercitii care se vor potrivi cel mai bine cu nevoile lui. Daca nu e convenabil pentru tine sa faci exercitii in fiecare zi, fa-le de doua sau trei ori pe saptamana. Dar du la bun sfarsit orice plan hotarasti sa incepi. Daca nu poti dedica zece minute pe zi experimentelor, incepe cu cinci minute si creste treptat timpul. Exercitiile date sunt gandite doar ca exemple.
Antrenarea vointei fara exercitiu
Sunt multi oameni care nu vor sa-si faca timp sa faca exercitii, deci urmatoarele indicatii de antrenare a vointei sunt date pentru ei.
Vrand si realizand, vointa creste. De aceea cu cat vrei mai mult, cu atat vointa creste mai mult si aduna putere. Indiferent daca sarcina ta e mare sau mica, fa-ti o regula din indeplinirea ei pentru a-ti intari vointa. Formeaza-ti obiceiul de a-ti concentra vointa cu toata puterea asupra sarcinii care trebuie indeplinita. In acest fel iti formezi obiceiul de a duce la bun sfarsit un lucru, de a duce la indeplinire un plan. Capeti sentimentul ca esti capabil sa realizezi ceea ce se afla in fata ta, indiferent ce e acel lucru. Aceasta iti da incredere si un sentiment de putere pe care nu-l obtii de nicaieri altundeva. Stii ca atunci cand iei o hotarare, o vei respecta. Nu abordezi sarcinile noi fara tragere de inima, ci cu o atitudine indrazneata si curajoasa. Stii ca vointa ta este capabila sa te treaca peste mari obstacole. Stiind acest lucru nu vei fi niciodata victima a disperarii. Ai vointa si o vei folosi cu o intensitate din ce in ce mai mare, oferindu-ti astfel puterea de a-ti face hotararile mai puternice, actiunile mai libere si viata mai frumoasa si mai buna.
Educarea vointei nu ar trebui lasata la voia intamplarii. Doar sarcinile concrete o vor face energica, pregatita, tenace si solida. Singurul mod prin care ea se poate dezvolta este prin auto-analiza si auto-disciplina. Pretul sta in efort, timp si rabdare, dar „castigul” e imens. Nu exista procedee magice care sa conduca la dezvoltarea vointei, insa dezvoltarea vointei face minuni pentru tine deoarece iti confera auto-stapanire, putere personala si tarie de caracter.
Concentrarea asupra vointei de a castiga
Adaptabilitatea persoanelor la mediul lor de afaceri e mai mult o chestiune de hotarare decat de orice altceva. Astazi auzim vorbindu-se foarte mult despre aptitudinile unui om. Unele dintre aptitudinile lui, dintre puterile lui, pot fi dezvoltate intr-o mare masura, dar ramane inca o persoana cu posibilitati necunoscute pana cand toate puterile sale latente nu sunt dezvoltate in cel mai inalt grad posibil. Poate rata intr-un domeniu si poate avea un succes deosebit in altul. Sunt multi oameni de succes care nu au avut succes in ce au inceput prima data, insa au profitat de pe urma eforturilor lor in diferite directii, iar acest lucru i-a facut mai apoi apti pentru lucruri mai importante, in vreme ce daca ar fi refuzat sa se adapteze mediului lor, fluxul progresului i-ar fi tarat in uitare.
Singurul meu scop in toate lucrarile mele este sa trezesc in om capacitatea de efort individual si determinarea de a-si dezvolta toate capacitatile si posibilitatile sale la cel mai inalt nivel. Un singur lucru as vrea sa intelegi de la inceput, acela ca nu conteaza atat capacitatea, cat dorinta de a face. Capacitati sunt destule, dar initiativa de organizare si putere creativa nu. E usor sa angajezi oameni, dar sa angajezi pe cineva sa-i pregateasca e mai greu. Abilitatile lor trebuie canalizate spre munca pe care o pot indeplini la cel mai inalt nivel de maiestrie. Trebuie sa li se arate cum sa-si pastreze energia in timpul acestei munci si trebuie invatati sa lucreze in armonie cu ceilalti, intrucat cele mai multe concerne de afaceri sunt dominate de o singura personalitate.
Concentrarea asupra fortei motrice din interior
Cu totii suntem constienti, uneori, ca avem undeva in noi o forta motrice activa care incearca intotdeauna sa ne impinga inainte spre fapte mai bune. Acea „forta” e cea care ne face sa ne simtim hotarati uneori sa facem ceva care sa conteze. Nu e un gand, emotie sau sentiment. Aceasta forta motrice e ceva diferit de gand sau emotie. E o calitate a sufletului si de aceea are o constiinta proprie. Este acel „Vreau sa fac!” al vointei. E forta care face vointa sa se concentreze. Multi au simtit aceasta forta lucrand in ei, determinandu-i sa-si indeplineasca sarcinile si sa-si implineasca idealurile. Toti barbatii de succes si toate femeile importante devin constienti ca aceasta forta suprema si puternica e aliatul lor in ducerea la indeplinire a marilor hotarari.
Forta motrice exista in toti, insa pana nu ajungi la un anumit nivel de forta nu devii constient de ea. Celor merituosi le apare in mod natural fara nici un antrenament. Apare neprovocata si dispare neobservata. Nu stim ce este exact aceasta forta, dar stim ca ea e cea care intensifica vointa de a solicita actiune dreapta si armonioasa.
Fiinta umana obisnuita, considerata o simpla marfa, daca ar putea fi vanduta ca sclav ar pretui poate zece mii de dolari. Adeseori ne batem joc de noi, si ne batem joc de ceilalti. Daca cineva ti-ar da un automobil de cinci mii de dolari ai avea mare grija de el. Nu ai pune nisip in carburator, nu ai amesteca apa cu benzina, nu ai conduce nervos pe drumuri accidentate sau nu ai lasa-o sa inghete peste noapte.
Esti absolut sigur ca ai grija de propriul tau corp, de propria ta sanatate, singura ta proprietate reala, la fel de bine cum ai avea grija de un automobil de cinci mii de dolari daca ti s-ar da unul?
Omul care isi amesteca sangele cu whisky e mai nebun decat unul care ar amesteca in masina sa apa cu benzina. Poti sa-ti iei alta masina; nu poti sa-ti iei alt corp.
Omul care nu doarme suficient, traieste agitat si gandeste haotic, care isi infuleca mancarea intr-atat incat rezerva sa de sange e insuficienta - acesta e un om nebun care se poarta cu sine cum nu s-ar purta cu nici o alta proprietate valoroasa.
Tu incerci sa vorbesti cu barbati si femei care crezi ca stiu mai multe decat tine. Si ASCULTI in loc sa incerci sa le spui si tu lor ceea ce stii. Exista sute de mii de oameni de cincizeci - saizeci de ani care merg pe vechiul fagas, si oricine ar vrea ar putea iesi din el si s-ar putea numara printre oamenii de succes, numai de-ar putea gasi scanteia care sa faca sa explodeze energia din ei, care acum se iroseste.
Poti fi flacara unui bat de chibrit care scapara o scanteie, dar nu uita ca fiecare om trebuie sa-si analizeze si sa-si rezolve singur problema.
Cand incepem sa facem ceva trebuie sa incepem intai cu principiile de baza. Vor fi date niste exercitii simple. E imposibil de estimat cel mai mare beneficiu care poate fi obtinut din dezvoltarea mentala dobandita prin aceste tehnici de concentrare. Chiar si exercitiile simple nu trebuie considerate inutile. „In nici o privinta”, scrie dr. Oppenheim, „un om nu poate demonstra o calitate mai buna a puterii vointei ca in viata sa privata, intima.” Suntem cu totii supusi anumitor tentatii. Vointa decide daca vom fi drepti sau nedrepti, curati in gandire, generosi in sfaturi, retinuti in observarea defectelor celorlalti sau daca traim conform celor mai inalte standarde ale noastre. De vreme ce toate acestea sunt controlate de catre vointa, ar trebui sa ne facem timp in viata de zi cu zi pentru multe exercitii de antrenare a vointei.
Bineinteles ca tu iti dai seama ca vointa ta ar trebui antrenata. Trebuie sa-ti dai seama si ca pentru a face acest lucru e nevoie de un efort pe care doar tu singur poti sa-l depui. Nimeni nu-l poate depune in locul tau.
Pentru a avea succes cu aceste exercitii trebuie sa le practici cu seriozitate si hotarare. Eu iti pot arata cum sa-ti antrenezi vointa, insa succesul tau depinde de stapanirea de catre tine a acestor metode.
Noi metode de antrenare a vointei
Alege o camera linistita unde nu vei fi deranjat; sa ai un ceas care sa-ti arate ora si un carnetel in care sa notezi observatiile. Incepe fiecare exercitiu cu notarea datei si a orei.
Exercitiul nr.1 -Privitul fix
22.00. Prima zi
Timp limitat. Alege un moment al zilei cand ti-e cel mai convenabil. Eu am ales ora 22.00. Aseaza-te pe un scaun si priveste la clanta usii zece minute. Apoi noteaza ce ai trait. La inceput iti va parea ciudat si nefiresc. Iti va fi greu sa stai intr-o singura pozitie pentru zece minute; dar stai cat de nemiscat poti. Timpul iti va parea lung deoarece probabil ca va fi prima data cand vei fi stat zece minute fara sa faci nimic. Iti vei vedea gandurile deviind de la clanta si te vei intreba ce e cu acest exercitiu. Repeta acest exercitiu timp de sase zile.
22:00. A doua zi
Observatii: Ar trebui sa fii capabil sa stai mai linistit, iar timpul ar trebui sa treaca mai repede. Probabil ca te vei simti putin mai puternic datorita castigarii unui control mai bun asupra vointei. Te va intari, deoarece ti-ai respectat hotararea.
22:00. A treia zi
Observatii:. S-ar putea sa-ti fie putin mai greu sa te concentrezi asupra clantei, caci poate ai avut o zi foarte incarcata si mintea ta tot incearca sa se intoarca la ce ai facut in timpul zilei. Continua sa incerci si in cele din urma vei reusi sa alungi toate gandurile straine. Apoi ar trebui sa simti o dorinta de a castiga inca si mai mult control. Exista un sentiment de putere care te cuprinde atunci cand esti capabil sa-ti exerciti vointa. Acest exercitiu te va face sa te simti mai important si iti trezeste un sentiment de generozitate si curaj. Vei spune: „Vad ca pot intr-adevar sa fac ceea ce doresc si pot sa alung gandurile straine. Acum inteleg, exercitiul e valoros.”
22:00. A patra zi
Note: „Am observat ca puteam sa privesc clanta si sa-mi concentrez atentia asupra ei imediat. Am depasit tendinta de a-mi misca picioarele. Nici un fel de alte ganduri nu incearca sa intre in minte, caci am stabilit faptul ca pot sa fac ceea ce doresc si nu trebuie sa fiu condus de alte ganduri. Cred ca incep sa castig in forta mentala, acum pot intelege valoarea deosebita a faptului ca sunt stapanul propriei mele forte a vointei. Stiu acum ca daca iau o hotarare o s-o respect. Am mai multa incredere in mine si simt ca autocontrolul imi creste.”
22:00. A cincea zi
Note: „Pare ca in fiecare zi intensitatea concentrarii imi creste. Simt ca pot sa-mi indrept atentia spre orice doresc.”
22:00. A sasea zi
Note: „Pot sa-mi indrept imediat intreaga atentie asupra clantei. Simt ca stapanesc pe deplin acest exercitiu si sunt pregatit pentru altul.”
Ai practicat suficient acest exercitiu, insa inainte sa incepi altul vreau sa scrii un rezumat despre cat succes ai avut in controlarea impulsurilor trecatoare ale mintii si vointei. Ti se va parea o practica excelenta. Nimic nu e mai util mintii decat sa acorde atentie propriilor sale activitati minunate si subtile.
Exercitul nr. 2 - Un altfel de joc
Ia un pachet de carti de joc. Alege-ti o ora sa faci acest exercitiu. In fiecare zi la ora aleasa, ia pachetul intr-o mana si incepe sa le asezi pe masa una peste alta cat de incet poti, cu o miscare constanta. Incearca sa le iei cat de constant se poate. Fiecare carte asezata trebuie sa o acopere in totalitate pe cea de dedesubt. Fa acest exercitiu timp de sase zile.
Prima zi.
Observatii: Sarcina iti va parea plictisitoare si obositoare. Necesita cea mai mare concentrare pentru a face ca fiecare carte sa o acopere complet pe precedenta. Probabil ca-ti vei dori sa le asezi mai repede. E nevoie de rabdare pentru a le aseza atat de incet, insa folosul se pierde daca nu sunt asezate astfel. Vei descoperi ca, la inceput, miscarile iti vor fi neregulate si precipitate. Va fi nevoie de putin antrenament inainte sa obtii un control usor asupra mainilor si bratelor. Probabil ca n-ai incercat niciodata sa faci ceva intr-un mod atat de calm. Va fi nevoie de cea mai mare atentie a vointei tale. Dar vei observa ca dobandesti un calm pe care nu l-ai mai avut niciodata inainte. Treptat acumulezi puteri noi. Iti dai seama cat de impulsiv si pripit ai fost si cum, folosindu-ti vointa, iti poti controla temperamentul.
A doua zi.
Observatii: Incepi sa asezi cartile incet. Vei descoperi ca, prin antrenament, poti sa le asezi mult mai repede. Insa ideea e sa le asezi incet si de aceea trebuie sa te supraveghezi. Miscarile incete, constante, sunt obositoare. Trebuie sa invingi dorinta de a te grabi. In curand vei afla ca poti aseza cartile incet sau repede, dupa dorinta.
A treia zi.
Observatii: Inca ti se mai pare greu sa le asezi incet. Vointa te indeamna sa mergi mai repede. Acest lucru e adevarat mai ales daca esti impulsiv, caci caracterului impulsiv i se pare foarte dificil sa faca ceva incet si fara graba. E impotriva „firii”. Acest exercitiu e totusi obositor. Insa cand il faci, te intareste mental. Indeplinesti ceva ce nu-ti face placere sa faci. Te invata cum sa te concentrezi asupra sarcinilor neplacute. Vei gasi foarte utila notarea acestor observatii.
A patra zi.
Observatii: „Descopar ca incep sa asez cartile intr-un fel matematic. Observ ca o carte nu o acopera complet pe cealalta. Devin putin neglijent si trebuie sa fiu mai atent. Ii comand vointei sa se concentreze mai mult. Nu pare atat de greu sa reiau controlul.”
A cincea zi.
Observatii: „Observ ca imi inving momentele bruste, ca pot aseza cartile incet si constant. Simt ca incep sa castig rapid mai mult echilibru. Capat un control mai bun asupra vointei mele in fiecare zi, iar vointa imi controleaza in totalitate miscarile. Incep sa-mi privesc vointa ca pe o mare putere conducatoare. Nici nu ma gandesc sa renunt la cunoasterea despre vointa pe care am dobandit-o. Mi se pare un exercitiu bun si stiu ca ma va ajuta sa imi indeplinesc sarcinile.”
A sasea zi.
Observatii: „Incep sa simt minunatele posibilitati ale vointei. Imi da forta sa ma gandesc la puterea vointei. Acum pot intr-atat de multe si lucrez mult mai bine incat imi dau seama ca pot sa-mi controlez puterea vointei. Oricare ar fi sarcina mea, vointa mea e concentrata asupra ei. Trebuie sa-mi pastrez vointa indreptata asupra sarcinii pana cand aceasta e indeplinita. Cu cat stabilesc mai atent si mai precis ce voi face, cu atat mai usor vointa il duce la indeplinire. Hotararea adauga vointei forta imperativa. Vointa si rezultatul actioneaza si reactioneaza unul asupra celuilalt.
A saptea zi.
Observatii: Acum incearca sa faci tot ce faci azi mai repede. Nu te grabi sau enerva. Incearca doar sa faci totul mai repede, dar intr-un mod constant.
Vei descoperi ca exercitiile pe care le-ai practicat in mod incetinit ti-au calmat nervii si au facut astfel posibila cresterea vitezei. Vointa e sub controlul tau. Fa-o sa indeplineasca hotararile rapid. Astfel iti construiesti autocontrolul si stapanirea de sine. Acum e momentul in care masina umana actioneaza dupa cum ii dicteaza autorul.
Acum ar trebui sa fii capabil sa evaluezi marele avantaj care rezulta din notarea in fiecare zi a introspectiilor tale. Bineinteles ca nu vei avea exact experientele date in aceste exemple, insa unele dintre acestea se vor potrivi cazului tau. Fii atent sa-ti analizezi experientele cu atentie si sa faci un raport cat se poate de adevarat. Descrie-ti sentimentele exact asa cum iti par. In cateva luni, daca incerci din nou aceleasi exercitii, vei descoperi ca raportul tau e cu mult mai bun. Prin aceste introspectii aflam mai multe despre noi, invatam sa ne cunoastem mai bine si cu aceasta cunoastere ne putem creste foarte mult eficienta. Pe masura ce te obisnuiesti cu redactarea raportului, acesta va deveni mult mai precis. Inveti astfel cum sa-ti stapanesti impulsurile, activitatile si slabiciunile.
Fiecare persoana ar trebui sa incerce sa creeze exercitii care se vor potrivi cel mai bine cu nevoile lui. Daca nu e convenabil pentru tine sa faci exercitii in fiecare zi, fa-le de doua sau trei ori pe saptamana. Dar du la bun sfarsit orice plan hotarasti sa incepi. Daca nu poti dedica zece minute pe zi experimentelor, incepe cu cinci minute si creste treptat timpul. Exercitiile date sunt gandite doar ca exemple.
Antrenarea vointei fara exercitiu
Sunt multi oameni care nu vor sa-si faca timp sa faca exercitii, deci urmatoarele indicatii de antrenare a vointei sunt date pentru ei.
Vrand si realizand, vointa creste. De aceea cu cat vrei mai mult, cu atat vointa creste mai mult si aduna putere. Indiferent daca sarcina ta e mare sau mica, fa-ti o regula din indeplinirea ei pentru a-ti intari vointa. Formeaza-ti obiceiul de a-ti concentra vointa cu toata puterea asupra sarcinii care trebuie indeplinita. In acest fel iti formezi obiceiul de a duce la bun sfarsit un lucru, de a duce la indeplinire un plan. Capeti sentimentul ca esti capabil sa realizezi ceea ce se afla in fata ta, indiferent ce e acel lucru. Aceasta iti da incredere si un sentiment de putere pe care nu-l obtii de nicaieri altundeva. Stii ca atunci cand iei o hotarare, o vei respecta. Nu abordezi sarcinile noi fara tragere de inima, ci cu o atitudine indrazneata si curajoasa. Stii ca vointa ta este capabila sa te treaca peste mari obstacole. Stiind acest lucru nu vei fi niciodata victima a disperarii. Ai vointa si o vei folosi cu o intensitate din ce in ce mai mare, oferindu-ti astfel puterea de a-ti face hotararile mai puternice, actiunile mai libere si viata mai frumoasa si mai buna.
Educarea vointei nu ar trebui lasata la voia intamplarii. Doar sarcinile concrete o vor face energica, pregatita, tenace si solida. Singurul mod prin care ea se poate dezvolta este prin auto-analiza si auto-disciplina. Pretul sta in efort, timp si rabdare, dar „castigul” e imens. Nu exista procedee magice care sa conduca la dezvoltarea vointei, insa dezvoltarea vointei face minuni pentru tine deoarece iti confera auto-stapanire, putere personala si tarie de caracter.
Concentrarea asupra vointei de a castiga
Adaptabilitatea persoanelor la mediul lor de afaceri e mai mult o chestiune de hotarare decat de orice altceva. Astazi auzim vorbindu-se foarte mult despre aptitudinile unui om. Unele dintre aptitudinile lui, dintre puterile lui, pot fi dezvoltate intr-o mare masura, dar ramane inca o persoana cu posibilitati necunoscute pana cand toate puterile sale latente nu sunt dezvoltate in cel mai inalt grad posibil. Poate rata intr-un domeniu si poate avea un succes deosebit in altul. Sunt multi oameni de succes care nu au avut succes in ce au inceput prima data, insa au profitat de pe urma eforturilor lor in diferite directii, iar acest lucru i-a facut mai apoi apti pentru lucruri mai importante, in vreme ce daca ar fi refuzat sa se adapteze mediului lor, fluxul progresului i-ar fi tarat in uitare.
Singurul meu scop in toate lucrarile mele este sa trezesc in om capacitatea de efort individual si determinarea de a-si dezvolta toate capacitatile si posibilitatile sale la cel mai inalt nivel. Un singur lucru as vrea sa intelegi de la inceput, acela ca nu conteaza atat capacitatea, cat dorinta de a face. Capacitati sunt destule, dar initiativa de organizare si putere creativa nu. E usor sa angajezi oameni, dar sa angajezi pe cineva sa-i pregateasca e mai greu. Abilitatile lor trebuie canalizate spre munca pe care o pot indeplini la cel mai inalt nivel de maiestrie. Trebuie sa li se arate cum sa-si pastreze energia in timpul acestei munci si trebuie invatati sa lucreze in armonie cu ceilalti, intrucat cele mai multe concerne de afaceri sunt dominate de o singura personalitate.
Concentrarea asupra fortei motrice din interior
Cu totii suntem constienti, uneori, ca avem undeva in noi o forta motrice activa care incearca intotdeauna sa ne impinga inainte spre fapte mai bune. Acea „forta” e cea care ne face sa ne simtim hotarati uneori sa facem ceva care sa conteze. Nu e un gand, emotie sau sentiment. Aceasta forta motrice e ceva diferit de gand sau emotie. E o calitate a sufletului si de aceea are o constiinta proprie. Este acel „Vreau sa fac!” al vointei. E forta care face vointa sa se concentreze. Multi au simtit aceasta forta lucrand in ei, determinandu-i sa-si indeplineasca sarcinile si sa-si implineasca idealurile. Toti barbatii de succes si toate femeile importante devin constienti ca aceasta forta suprema si puternica e aliatul lor in ducerea la indeplinire a marilor hotarari.
Forta motrice exista in toti, insa pana nu ajungi la un anumit nivel de forta nu devii constient de ea. Celor merituosi le apare in mod natural fara nici un antrenament. Apare neprovocata si dispare neobservata. Nu stim ce este exact aceasta forta, dar stim ca ea e cea care intensifica vointa de a solicita actiune dreapta si armonioasa.
Fiinta umana obisnuita, considerata o simpla marfa, daca ar putea fi vanduta ca sclav ar pretui poate zece mii de dolari. Adeseori ne batem joc de noi, si ne batem joc de ceilalti. Daca cineva ti-ar da un automobil de cinci mii de dolari ai avea mare grija de el. Nu ai pune nisip in carburator, nu ai amesteca apa cu benzina, nu ai conduce nervos pe drumuri accidentate sau nu ai lasa-o sa inghete peste noapte.
Esti absolut sigur ca ai grija de propriul tau corp, de propria ta sanatate, singura ta proprietate reala, la fel de bine cum ai avea grija de un automobil de cinci mii de dolari daca ti s-ar da unul?
Omul care isi amesteca sangele cu whisky e mai nebun decat unul care ar amesteca in masina sa apa cu benzina. Poti sa-ti iei alta masina; nu poti sa-ti iei alt corp.
Omul care nu doarme suficient, traieste agitat si gandeste haotic, care isi infuleca mancarea intr-atat incat rezerva sa de sange e insuficienta - acesta e un om nebun care se poarta cu sine cum nu s-ar purta cu nici o alta proprietate valoroasa.
Tu incerci sa vorbesti cu barbati si femei care crezi ca stiu mai multe decat tine. Si ASCULTI in loc sa incerci sa le spui si tu lor ceea ce stii. Exista sute de mii de oameni de cincizeci - saizeci de ani care merg pe vechiul fagas, si oricine ar vrea ar putea iesi din el si s-ar putea numara printre oamenii de succes, numai de-ar putea gasi scanteia care sa faca sa explodeze energia din ei, care acum se iroseste.
Poti fi flacara unui bat de chibrit care scapara o scanteie, dar nu uita ca fiecare om trebuie sa-si analizeze si sa-si rezolve singur problema.
Barbatul tau este alegerea ta
Draga mea iubita, speranta mea este ca nu vei renunta. Stiu ca barbatii din trecutul tau te-au ranit si ca, uneori, nici eu nu ma ridic la inaltimea asteptarilor tale. Dar, te rog, nu te multumi niciodata cu mai putin decat isi doreste cel mai profund inima ta. Am vazut atat de multe femei renuntand si multumindu-se cu o relatie mediocra, incapabila sa le conduca spre Dumnezeu...
Am vazut de asemenea si femei care au incercat sa evite practica dificila a devotiunii prin ambele trupuri incercand sa se iubeasca singure. Aceste femei invata sa se amageasca iubindu-se pe ele insele asa cum sunt si acceptand manifestarile barbatului cu toate limitarile sale, crezand ca mai bine de atat nu le poate fi. Poate mai bine nu va fi, dar mai raul ajung sa-l traiasca datorita compromisului si fricii din viata lor. Ele se multumesc oftand cu foarte putin si nu mai aspira catre perfectiunea si adevarul iubirii, caci, in felul acesta, cred ele ca accepta realitatea asa cum este.
In ceea ce te priveste, as fi dezamagit daca te-ai multumi cu atat. Este adevarat ca totul incepe cu iubirea de sine si cu iubirea partenerului asa cum este acesta, cu tot cu zidurile sale de autoaparare si cu tot cu imperfectiunile sale. Pasul urmator consta insa in a-i permite expresiei profunde a inimii tale sa imi ilumineze viata, astfel incat sa pot vedea dincolo de limitarile mele.
Daca ma vei alege pe mine, sau orice alt barbat in care poti avea o incredere deplina pentru a-ti deschide inima mai profund in fata lui decat daca te-ai limita sa iti iubesti propriile ziduri de autoaparare si propriile limite, atunci inima ta ar inflori intr-o masura mult mai mare decat daca te-ai multumi cu realitatea asa cum este ea acum.
Primul pas consta in a te iubi pe tine insati, in a ma iubi pe mine si in a-i iubi pe toti ceilalti asa cum suntem, cu tot cu imperfectiunile noastre. Cu totii suntem creaturi divine, asa ca este natural sa fim iubiti. Pasul urmator consta in a ne deschide in fata iluminarii mai plenare a increderii si devotiunii manifestate prin ambele trupuri. Numai in acest fel vom putea intelege mai mult si ne vom putea oferi intr-o mai mare masura iubirea decat daca nu ne-am reflecta unul in celalalt. Mai exista si un al treilea pas care conduce catre inflorirea si mai plenara a iubirii. Acesta consta in a avea o incredere deplina si in a te deschide in fata iubirii care aspira sa straluceasca in inimile tuturor fiintelor vii chiar si daca nu esti alaturi de un iubit.
Am vazut de asemenea si femei care au incercat sa evite practica dificila a devotiunii prin ambele trupuri incercand sa se iubeasca singure. Aceste femei invata sa se amageasca iubindu-se pe ele insele asa cum sunt si acceptand manifestarile barbatului cu toate limitarile sale, crezand ca mai bine de atat nu le poate fi. Poate mai bine nu va fi, dar mai raul ajung sa-l traiasca datorita compromisului si fricii din viata lor. Ele se multumesc oftand cu foarte putin si nu mai aspira catre perfectiunea si adevarul iubirii, caci, in felul acesta, cred ele ca accepta realitatea asa cum este.
In ceea ce te priveste, as fi dezamagit daca te-ai multumi cu atat. Este adevarat ca totul incepe cu iubirea de sine si cu iubirea partenerului asa cum este acesta, cu tot cu zidurile sale de autoaparare si cu tot cu imperfectiunile sale. Pasul urmator consta insa in a-i permite expresiei profunde a inimii tale sa imi ilumineze viata, astfel incat sa pot vedea dincolo de limitarile mele.
Daca ma vei alege pe mine, sau orice alt barbat in care poti avea o incredere deplina pentru a-ti deschide inima mai profund in fata lui decat daca te-ai limita sa iti iubesti propriile ziduri de autoaparare si propriile limite, atunci inima ta ar inflori intr-o masura mult mai mare decat daca te-ai multumi cu realitatea asa cum este ea acum.
Primul pas consta in a te iubi pe tine insati, in a ma iubi pe mine si in a-i iubi pe toti ceilalti asa cum suntem, cu tot cu imperfectiunile noastre. Cu totii suntem creaturi divine, asa ca este natural sa fim iubiti. Pasul urmator consta in a ne deschide in fata iluminarii mai plenare a increderii si devotiunii manifestate prin ambele trupuri. Numai in acest fel vom putea intelege mai mult si ne vom putea oferi intr-o mai mare masura iubirea decat daca nu ne-am reflecta unul in celalalt. Mai exista si un al treilea pas care conduce catre inflorirea si mai plenara a iubirii. Acesta consta in a avea o incredere deplina si in a te deschide in fata iubirii care aspira sa straluceasca in inimile tuturor fiintelor vii chiar si daca nu esti alaturi de un iubit.
Simplu, dar nu usor
Desi este simplu sa fii constient, nu este intotdeauna usor. Constientizarea presupune un efort sustinut si foarte multa disciplina, aceasta fiind singura modalitate prin care putem infrange fortele care se opun ei, respectiv obisnuintele noastre inconstiente si automatismele noastre, care sunt extrem de insidioase. Ele sunt atat de puternice si atat de greu de constientizat incat invingerea lor si focalizarea atentiei asupra momentelor prezente nu pot fi realizate fara un angajament interior sustinut si fara o anumita disciplina. Din fericire, aceasta disciplina ofera satisfactii foarte mari, intrucat ne pune in contact cu numeroase aspecte ale vietii noastre de care in mod normal nu suntem constienti, fiind, cum s-ar spune, invizibile pentru noi.
In plus, a fi constient este o activitate care ilumineaza si elibereaza. Ilumineaza in sensul ca ne permite sa vedem mai clar realitatea din jurul nostru, ajutandu-ne astfel sa intelegem mai profund diferite domenii ale vietii noastre cu care pana acum nu ne-am aflat in contact, sau pe care nu doream sa le constientizam. In aceasta categorie poate intra intalnirea fata in fata cu anumite emotii profunde – cum ar fi durerea, tristetea, mania si teama – pe care nu le manifestam sau nu le acceptam intotdeauna in mod constient. Aceasta practica ne poate ajuta de asemenea sa apreciem intr-o mai mare masura anumite sentimente precum bucuria, pacea si fericirea, care de multe ori trec pe langa noi aproape nebagate in seama. Pe de alta parte, este o practica eliberatoare in sensul ca ne conduce catre noi modalitati de a ne simti bine in pielea noastra si in mijlocul acestei lumi, si ne poate elibera de capcanele in care cadem atat de frecvent. Este totodata si o tehnica ce amplifica puterea personala, intrucat starea de a fi constient ne deschide numeroase canale care fac legatura cu rezervoarele profunde ale creativitatii, inteligentei, imaginatiei, claritatii, fermitatii si intelepciunii noastre launtrice.
Majoritatea oamenilor nu realizeaza ca mintea lor gandeste in permanenta. Fluxul continuu de ganduri care emana din mintea noastra nu prea ne permite acele momente de respiro absolut necesare contemplarii si introspectiei. In acest fel, noi pierdem adeseori din vedere acele mici momente atat de pretioase in care pur si simplu existam, fara a alerga si a actiona in permanenta. Cele mai multe dintre actiunile noastre nu sunt asumate in mod constient, ci sunt determinate de toate aceste ganduri si impulsuri comune care ne trec tot timpul prin minte, ca un rau agitat, ca sa nu spunem ca o cascada. Daca ne lasam prinsi de acest torent, el ne va scufunda si ne va tari in locuri in care nu dorim sa ajungem, fara macar sa ne dam seama incotro ne indreptam.
Meditatia este procesul care ne permite sa invatam cum putem iesi de sub influenta acestui torent, cum ne putem aseza pe malul sau, ascultandu-l si privindu-l, pentru a-i folosi apoi energia astfel incat sa fim ghidati, si nu terorizati de el. Acest proces este perfect posibil, dar nu se intampla de la sine, in mod magic. El necesita foarte multa energie. Ceea ce noi numim „practica” sau „practica meditatiei” este de fapt efortul de a dezvolta in mod constient capacitatea noastra de a fi in momentul prezent.
Intrebare: Cum pot corecta o situatie neplacuta care se manifesta in intregime sub nivelul constientului meu?
Nisargadatta: Fiind cu tine insuti… observandu-te in viata de zi cu zi, cu o atentie maxima si cu intentia de a o intelege, nu de a o judeca, acceptand total ceea ce apare indiferent ce turnura ia aceasta. In acest fel, vei incuraja iesirea la suprafata constiintei a impulsurilor ascunse in straturile ei adanci, imbogatindu-ti astfel viata si constiinta cu energiile lor captive. Aceasta este marea opera a constientizarii; ea inlatura obstacolele si elibereaza energiile prin intelegerea naturii vietii si a mintii. Inteligenta este poarta catre libertate, iar atentia vigilenta este mama inteligentei. (Nisargadata Maharaj, „I Am That”)
In plus, a fi constient este o activitate care ilumineaza si elibereaza. Ilumineaza in sensul ca ne permite sa vedem mai clar realitatea din jurul nostru, ajutandu-ne astfel sa intelegem mai profund diferite domenii ale vietii noastre cu care pana acum nu ne-am aflat in contact, sau pe care nu doream sa le constientizam. In aceasta categorie poate intra intalnirea fata in fata cu anumite emotii profunde – cum ar fi durerea, tristetea, mania si teama – pe care nu le manifestam sau nu le acceptam intotdeauna in mod constient. Aceasta practica ne poate ajuta de asemenea sa apreciem intr-o mai mare masura anumite sentimente precum bucuria, pacea si fericirea, care de multe ori trec pe langa noi aproape nebagate in seama. Pe de alta parte, este o practica eliberatoare in sensul ca ne conduce catre noi modalitati de a ne simti bine in pielea noastra si in mijlocul acestei lumi, si ne poate elibera de capcanele in care cadem atat de frecvent. Este totodata si o tehnica ce amplifica puterea personala, intrucat starea de a fi constient ne deschide numeroase canale care fac legatura cu rezervoarele profunde ale creativitatii, inteligentei, imaginatiei, claritatii, fermitatii si intelepciunii noastre launtrice.
Majoritatea oamenilor nu realizeaza ca mintea lor gandeste in permanenta. Fluxul continuu de ganduri care emana din mintea noastra nu prea ne permite acele momente de respiro absolut necesare contemplarii si introspectiei. In acest fel, noi pierdem adeseori din vedere acele mici momente atat de pretioase in care pur si simplu existam, fara a alerga si a actiona in permanenta. Cele mai multe dintre actiunile noastre nu sunt asumate in mod constient, ci sunt determinate de toate aceste ganduri si impulsuri comune care ne trec tot timpul prin minte, ca un rau agitat, ca sa nu spunem ca o cascada. Daca ne lasam prinsi de acest torent, el ne va scufunda si ne va tari in locuri in care nu dorim sa ajungem, fara macar sa ne dam seama incotro ne indreptam.
Meditatia este procesul care ne permite sa invatam cum putem iesi de sub influenta acestui torent, cum ne putem aseza pe malul sau, ascultandu-l si privindu-l, pentru a-i folosi apoi energia astfel incat sa fim ghidati, si nu terorizati de el. Acest proces este perfect posibil, dar nu se intampla de la sine, in mod magic. El necesita foarte multa energie. Ceea ce noi numim „practica” sau „practica meditatiei” este de fapt efortul de a dezvolta in mod constient capacitatea noastra de a fi in momentul prezent.
Intrebare: Cum pot corecta o situatie neplacuta care se manifesta in intregime sub nivelul constientului meu?
Nisargadatta: Fiind cu tine insuti… observandu-te in viata de zi cu zi, cu o atentie maxima si cu intentia de a o intelege, nu de a o judeca, acceptand total ceea ce apare indiferent ce turnura ia aceasta. In acest fel, vei incuraja iesirea la suprafata constiintei a impulsurilor ascunse in straturile ei adanci, imbogatindu-ti astfel viata si constiinta cu energiile lor captive. Aceasta este marea opera a constientizarii; ea inlatura obstacolele si elibereaza energiile prin intelegerea naturii vietii si a mintii. Inteligenta este poarta catre libertate, iar atentia vigilenta este mama inteligentei. (Nisargadata Maharaj, „I Am That”)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)