Simbologie Onirică - transmutaţiile sufletului uman
Sufletul omului trebuie să treacă prin multe transformări,
înainte ca spiritul divin să se poate conecta cu el. Aceste modificări nu au
loc în mod automat. Ele necesită un efort intens şi o luptă reală în cadrul
sinelui, între sufletul aflat în dezvoltare şi forţele care îl înconjoara şi îl
stimulează. Acestea sunt forţele inferioare ale naturii, aflate la nivelul
microcosmosului (om), cosmos (sistem solar) şi macrocosmos (univers). Aceste
forţe se opun dezvoltării, şi influenţa lor în lunga călătorie a sufletului
trebuie să fie neutralizată, pentru a face loc influenţelor mai înalte şi mai
spirituale ale cosmosului. O uimitoare alegorie a acestei lupte este evidentă
atunci când privim la "coada de păun", din vasul alchimistului. Acest
fenomen reprezintă schimbarea culorilor în retortă, atunci când alchimistul
produce conştient modificări ale elementelor, prin încălzire ritmică. În timpul
acestui proces, sub căldură constantă, suspensia " trece uşor prin toate culorile",
după cum spun alchimiştii, şi şapte etape de transformare devin vizibile:
galben, verde, rosu, albastru, portocaliu, indigo, violet.
“In acea perioada
(putin inaintea Craciunului din anul 1912) visasem ca ma gaseam impreuna cu
copiii mei intr-o loja a unui magnific castel somptuos mobilat, asezat fiind la
o masa a carei suprafata din piatra stralucea intr-o minunata culoare de verde
inchis. Deodata se facu simtit privirii, printr-un falfait usor al aripilor, un
pescarus sau un porumbel care se opri pe masa. Le spusesem copiilor sa stea
linistiti pentru a nu speria frumoasa pasare alba. Deodata aceasta se
transforma intr-o copila cu parul blond de circa opt ani, care incepu sa se
joace cu copiii alergand impreuna printre splendidele coloane ale salonului. Pe
nesimtite fetita se preschimba din nou in pescarus, sau porumbel, si mi se adresase cu urmatoarele
cuvinte: “Doar in primele ore ale noptii pot sa ma transform intr-o fiinta
umana, in timp ce porumbelul este ocupat cu cei 12 morti” Spunand aceste
lucruri, pasarea isi lua zborul, iar eu ma trezii” C.G.Jung
În prima etapă, care e surprinsa in visul mai sus amintit
(copila cu parul blond), ochiul observatorului vede în acest joc tăcut de
culoare al transformării, nuanţele quadruple ale galbenului care se transformă
în aur. Pe calea transformării sufletului, acest lucru înseamnă depăşirea
vechii gândiri analitice; mintea veche, care a fost legată de influenţele lui
Mercur, crează drum unei gândiri mercuriene de un nivel mai înalt (pasarea lui
Hermes/ Mercur).În a doua etapă, se poate observa procesul transformării prin cel
patru nuanţe de verde (asezat fiind la o masa a carei suprafata din piatra
stralucea intr-o minunata culoare de verde inchis). Aceasta înseamnă că în
procesul spiritual, forţa naturală a iubirii care este atribuită lui Venus,
este înălţată la nivelul cosmic de dragoste atotcuprinzătoare.La nivelul
sufletului, aceste prime două modificări de culoare care apar mentionate si in
continuturile onirice ale lui Jung,
constituie cele două iniţieri fundamentale, care în viziunea
rozacrucienilor moderni sunt considerate premisă pentru procesele
ulterioare.Atunci când vorbim de cele patru nuanţe, acestea se referă la
structura quadruplă a structurii umane: corpul fizic, corpul eteric, sinele
astral şi corpul mental. Aceste patru corpuri formează împreună persoana vizibilă,
şi toate sunt la fel de afectate în procesul de conversie.
Despre vis Jung spune urmatoarele: “La inceput crezusem ca
cei 12 morti se refera la cele 12 zile inainte ”de Craciun, perioada din an
considerata a fi tenebroasa intrucat e carecterizata de activitatea
vrajitoarelor. A spune “inainte de Craciun” e ca si cum ai spune “inainte ca
soarele sa rasara din nou, deoarece ziua de Craciun semnifica acea faza
tranzitorie a anului pe parcursul careia in religia mitraica se celebra
nasterea soarelui” Doar ceva mai tarziu, adauga E. Bennet, Jung corela visarea
la Hermes si la cei 12 porumbei. Jung incadra visul intr-un context format de o
serie de imagini onirice ilustrand transformarea Sufletului: acesta “caracterizeaza sufletul ca o fiinta de
natura elfica, mai indicat spus intr-un mod limitat uman. Sufletul poate fi si
o pasare, poate apartine complet naturii si sa dispara apoi (a deveni acel
inconstient) din prezenta umana (din constiinta) ” .
Simbol al inocenței și
purității, porumbelul este una din formele trupești pe care Duhul Sfânt le
ia când coboară din cer. În episodul cu Arca lui Noe, porumbelul este
purtãtorul ramurii de mãslin ca simbol al pãcii, armoniei si sperantei.
Este un simbol al puritãtii morale a omului, debarasat de
tot ce e terestru si de pãcat.
Este inima celor drepti, iar ochii porumbelului reprezintã
un termen de comparatie pentru un om luminat si pur.
Alãturi de reprezentarea pestelui si a mielului, porumbelul
este unul din cele mai vechi simboluri ale crestinismului; în simbolismul Sf.
Treimi reprezintã Sfântul Duh.
Porumbelul si crinul — Bunãvestirea;
12 porumbei —apostolii...
In credintele poporului e o pasãre beneficã „plãcutã lui
Dumnezeu", dracul nu se poate preface în porumbel.
În simbolisticã alchimistã e pasãrea lui Hermes si semnificã
spiritul eliberat de materie.
http://parfumezoteric-andra.blogspot.it/2014/01/simbologie-onirica-transmutatiile.html
