joi, 2 ianuarie 2014

Locuri sacre din Romania

,,Altarele sale ciclopice si chipurile de zei sculptate in rocile masivelor muntoase, cu necropolele de uriasi, acei stramosi indepartati pomeniti de toate miturile lumii si de cartile sfinte” asta este Romania!
Kogaionon-ul dacilor
Tinand seama de numarul celor care si-au exprimat opinia in legatura cu amplasarea muntelui sfant al daco-getilor se selecteaza trei masive muntoase: Ceahlaul, Gradistea Muncelului si Bucegii.
Primul care a afirmat posibilitatea ca un munte al Moldovei sa fi fost similar Olimpului grecilor a fost domnitorul Dimitrie Cantemir si se referea la Muntele Ceahlau. De asemenea, in anul 1813, Fabre d’Olivet (dupa E.Papu , 1996 ) il considera pe Orfeu “un pastor, preot si profet”ce locuia in muntii ce “despart Moldova de Transilvania” si ca “Pe versantul moldovenesc al Carpatilor s-a format mai tarziu traditia cunoscuta de greci a muntelui Kogaion, adica Ceahlaul”. Tot pentru Ceahlau au optat: V.Parvan (1926), V.Lovinescu (1994) si N. si E. Ticleanu (1999).
Dintre cei pentru care muntele sfant al dacilor ar fi fost in Masivul Bucegi amintim pe N. Densusianu (1913) si pe I.Bucurescu (1997), acesta din urma, pe baza descifrarii unei inscriptii de la Romula,
considera ca Sfinxul din Bucegi se afla pe locul unde a fost ucis Orfeu ( Koga-I-Ion = Capul Magnificului). Cristina Panculescu (2007 ?)
Pornind de la existenta hieropolei de la Sarmisegetusa mai multi autori (H. Daicoviciu, 1972; M. Petrescu-Dambovita si al.,1994; P.Tatomirescu, 1997 si altii) si-au exprimat opinia ca Gradistea Muncelului ar fi fost Kogaionon-ul.
R.Vulcanescu (1985) aminteste ca dintre “muntii mirifici” ai Daciei doar trei au avut hieropole: Gradistea Muncelului, Ceahlaul si Muntele Gaina si prin aceasta ar putea corespunde Kogaionon-ului.
In afara acestora exista si alte propuneri: Muntele Godeanu ( I.Conea,1937); Varful Curcubeta din Muntii Bihorului (I.Bogdan, 1976); Muntele Gugu din Masivul Godeanu (Berinde si Lugojanu,1984); Varful lui Patrusi chiar Retezatul (I.Vulpe, 1996) si lista nu se opreste aici.

Daniel Ruzo considera Sfinxul din Bucegi reprezentant al celei mai vechi civilizatii
In 1968, dr. Ruzo a sosit in Romania, pentru a cerceta Platoul Bucegilor, dupa ce vazuse „Sfinxul” pe o carte postala si primise mai multe lamuriri de la un coleg roman. „Am cercetat muntii din cinci continente”, scria el, „dar in Carpati am gasit monumente unice dovedind ca in aceste locuri a existat o civilizatie mareata, constituind centrul celei mai vechi civilizatii cunoscute astazi”. El a recunoscut ca sculpturile din Bucegi au legatura cu cele din Platoul Marcahuasi si a indemnat cercetatorii romani care l-au insotit. El a si semnalat colegilor romani, orientandu-se dupa sculpturile din stanci si dupa denumirile stravechi ca un tezaur nepretuit pentru omenire se ascunde in pantecele Bucegiului cu varful sau atat de sugestiv intitulat OM, cu apa sa explicit numita IA(-)L.OM. ITA! Ce ita de om s-a dezvoltat pe meleagurile noastre in timpuri despre care istoria scrisa de alte v(ite) /natii nici nu vor sa auda, preferand sa ignore evidentele si sa distruga dovezile?
Daniel Ruzo o numeste „cultura Masma” – cea mai veche de pe glob, care s-a dezvoltat si a inflorit cu peste 50.000 de ani in urma. „Aceste monumente megalitice de o uimitoare expresivitate presarate pe tot globul pamantesc au fost facute de aceeasi civilizatie

Ceahlaul a fost unul dintre muntii sfinti ai dacilor
Multe sint pietrele si virfurile din Carpati care poarta nume cel putin ciudate: Omu, Sfinxul.
Linga Toaca se afla virful Panaghia si Piatra Ciobanului, toate trei asezate pe aceeasi axa.
Stinca Piatra Ciobanului se afla la Vest de Toaca, situata la fel ca si mormintul lui Osiris, divinitate suprema a egiptenilor, care era cioban, fata de templul aflat in apropierea sa.
Conf.dr. Ioan Ticleanu, de la Facultatea de geologie a Universitatii Bucuresti s-a apucat sa investigheze, impreuna cu sotia sa, ca orice cercetator care se respecta Virful Toaca, inalt de 1900 de metri. Geometric, virful este constituit la partea inferioara dintr-un trunchi de piramida, continuat cu un virf piramidal tesit.
Primul semn de intrebare l-a ridicat baza absolut patrata a trunchiului de piramida, cu latura de 296 de metri, inaltimea totala a acestei forme de relief fiind astazi de 107 metri. In al doilea rind, este aproape imposibil ca doua creste sa se intersecteze, in mod natural, la exact 90 de grade.
Si nu in ultimul rind, unghiul pantei de pe partea de Nord a virfului (mai ferita de eroziune decit celelalte) este de 52 de grade, acelasi ca si la faimoasa piramida a lui Keops.
Plecind de la acest unghi, s-a facut reconstituirea piramidei, asa cum arata ea initial. Similitudinile cu piramida lui Keops sint tulburatoare: constructia egipteana are una din fete aproape perpendiculara pe directia Nord, iar fata similara a virfului Toaca se abate cu doar 13 grade de la aceeasi directie, raportul intre lungimea laturii si inaltime, folosit de arhitectii egipteni, are aceeasi valoare cu cea in care se incadreaza si piramida reconstituita pe Toaca.
“Piramida lui Keops se inscrie perfect intr-o reconstituire a piramidei initiale de pe Toaca. Egiptenii au construit mai intii piramida in trepte, apoi asa-numitele piramide strimbe, apoi pe cele drepte.
Toate cele trei modele se regasesc pe Toaca.
Exista elemente care duc la ipoteza ca piramidele egiptene isi au arhetipul in Ceahlau.
Modelul piramidei ar fi putut circula similar cu motivul spiralei de pe obiectele de ceramica, acesta, potrivit unor cercetatori, pornind din zona dunareana, a trecut in Creta si dupa 3000 de ani a ajuns in Egipt”, spune Ioan Ticleanu.
Mai mult, piramida de pe Toaca ar putea avea o vechime de 10.000 de ani, pe cind piramida lui Keops este datata 2.500 de ani i.Hr. Cercetarile facute atit pe harta topografica, prin stereoscopie, cit si in teren, conduc la concluzia ca virful Toaca a fost modelat in forma de piramida.
Posibila interventie a omului este sustinuta si de faptul ca conglomeratele din care este format virful se pot ciopli mult mai usor decit granitul sau calcarul.
Muntii Buzaului au fost inclusi, din cele mai vechi timpuri, in geografia sacra a lumii. Este vorba de o geografie ale carei coordonate ezoterice au fost stabilite in vremurile de dinainte de Marele Potop, cand pe Pamant domneau zeii, dupa cum ne transmit toate mitologiile lumii, incepand cu cea sumeriana, considerata cea mai veche. Coordonatele respective includeau zone unde se manifestau anomalii magnetice, zone cu potential energetic care se manifesta in plan fizic si spiritual, numite de catre expertii in parapsihologie „perimetre energo-informationale“. In astfel de perimetre se petrec fenomene ciudate, corpul se dematerializeaza, calatorind in spatii atemporale sau primeste informatii telepatice de la entitati necunoscute, iar subsolurile sunt intotdeauna bogate in zacaminte de mare interes. Oamenii cu perceptii extrasenzoriale se simt foarte „apasati“ de incarcatura energo-informationala existenta in asemenea zone geografice sacre, de care Romania este plina. Este suficient sa citesti „Dacia preistorica“ a lui Nicolae Densusianu ca sa ai dimensiunile geografiei sacre ale tarii noastre.
Sarmizegetusa Regia (cea regească), situată în satul Grădiştea Muncelului, judeţul Hunedoara, a fost capitala Daciei preromane. Denumirea de Sarmizegetusa a apărut în inscripţiile antice şi la autorii din acea vreme şi sub alte forme cum ar fi: Zermizegetusa sau chiar Sarmazege. Numele este in mod sigur unul dacic, dar care a fost pastrat in forme fonetice variate ale limbilor: greacă şi latină. Nu se cunoaste pronuntarea din limba dacica in mod cert si nici sensul cuvântului. Atât Constantin Daicoviciu în lucrarea “Ulpia Traiana”, cât şi Liviu Mărghitan în “Civilizaţia geto-dacilor” prezintă teoria profesorului Ion I. Russu care spune că numele este compus din două elemente de bază: zermi (stâncă, înălţime) şi zeget (palisadă, cetate), terminându-se cu un determinativ şi având înţelesul de “Cetatea de pe stâncă”, “Cetatea înaltă”, “Cetate de palisade (construită) pe înălţime (sau stâncă)”.
Masagetii, rudele peregrine ale getilor
Aparatul lui Uriel”, prototipul sanctuarelor rotunde ale dacilor, de la Sarmisegetuza
Istoricul Jean Deshayes, autorul lucrarii ”Civilizatiile vechiului Orient”, atribuie genul acesta de constructie circulara, total atipic pentru regiune, masagetilor, rudele strabune ale getilor, care au ajuns pana la Muntii Urali, in China si Tibet, pastrand de-a lungul timpului religia si simbolistica solara.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construita la o departare de 40 km fata de Sarmizegetusa Regia, insa imparatul Hadrian, voia ca noua capitala construita de Traian sa fie perceputa ca o continuatoare a conducerii regilor daci, de aceea i-a si adaugat numele de Sarmizegetusa.
Tara Luanei, Poarta lui Dumnezeu
Localnicii spun ca „Tara Luanei“ este „Poarta lui Dumnezeu“. Are legatura sau nu, un grup de cercetatori japonezi au constatat ca aici se afla al treilea pol energetic al Pamantului, ca importanta, primul fiind Varful Omu
Tara Luanei, din Muntii Buzaului, este o zona in care se petrec fenomene ciudate, despre care povestesc batranii, unde oamenii dispar in „ceata“ sau sunt „azvarliti“ in alte locuri de o forta nevazuta.
Specialistii care au cercetat acest fenomen au remarcat ca disparitiile se produc „natural“, in anumite conditii fizice, sau par a fi vointa „cuiva“. Exista relatari despre teleportari stranii, toate fiind legate de cautatorii de comori, de parca ar fi un „zeu“ care apara tezaurele sacre ingropate in zona si „azvarle“ pe cei care se apropie prea mult de ele. Descoperiri care îi reduc la tăcere pe occidentali
Şi astăzi se discută în contradictori despre originea şi civilizaţia dacoromânilor. Chiar de către istoricii şi cercetătorii români. Originea pură a strămoşilor noştri este contestată. Însă, descoperirile arhelogice vin în ajutorul nostru. Paleontologii au stabilit că omul de Neanderthal a trăit în urmă cu 100.000 de ani, iar cel de la Ceo-Magnon cu circa 35.000 ani. Fratele nostru oltean de la Buciuleşti, comuna Tetoiu, jud. Vâlcea, pe Valea lui Grăuceanu are o vechime de 1.900.000-2.000.000 ani!!! Descoperirea îi aparţine savantului Dardu-Nicolăescu-Plopşor. Cum e posibil?!..
Săpăturile arheologice făcute sub auspiciile Academiei Române în zona defileului Dunării, cu ocazia deschiderii în 1964 a şantierului „Porţile de Fier”, au scos la iveală vestigii de o importanţă covârşitoare, care atestă existenţa vieţii în această zonă din cele mai vechi timpuri.
Lucrările arheologice au acoperit o întindere de peste 180 de km din aval de Moldova Veche şi până la Ostrovul Mare. Cele mai vechi urme de viaţă din zonă au fost datate cu 35.000 ani î.e.n, descoperite în peşterile Chindiei şi Livadita de la Coronini, localitate situată la 7 km în aval de Moldova Nouă. Urmează vestigiile descoperite la Cuina Turcului, de la Dubova, în Cazanele Mari la 17 km în amonte de Orşova, pe malul românesc al Dunării, datate cu 11.000 ani î.e.n. La Schela Cladovei s-au descoperit şi una dintre cele mai vechi aşezări dacice de pe Dunăre din sec. IV î.e.n., cu vestigii ceramice specifice: ceaşca dacică.
Vezi si articolul Confirmari – conferinta, postat de Dan (18 sau 19.03.2013), unde Dragos face referiri la unele descoperiri de pe teritoriul tarii noastre dar care nu sunt luate in considerare, inca
Din negura timpului
România este leagănul tuturor civilizaţiilor. Pământul Ardealului este „Grădina Maicii Domnului” şi locul de unde au plecat cele 12 triburi în lume. Dar noi, românii, rămânem aceiaşi ignoranţi, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial.
De ce ne este frică de ceea ce am fost?…
Descoperirile din perioada 1960-2000 în arhive şi biblioteci din ţară şi din străinătate a sute de cuvinte româneşti, provenite din fondul autohton geto-dac în vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoaşterea istoriografiei româneşti. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, aşa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova şi Transilvania.
DESCOPERIRE FABULOASĂ, la Hundeoara!
Arheologii români au făcut o descoperire de senzaţie în judeţul Hunedoara! Aici a fost descoperit un oraş imens, cel mai vechi din Transilvania, şi chiar mai vechi decât piramidele egiptene!
De cele mai multe ori, arheologii români au ocazia de a descoperi istoria României, ascunsă sub straturi de pământ, doar când autorităţile vor să mai construiască una-alta. E şi cazul celui mai vechi oraş din Transilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr, înainte să apară piramidele din Egipt (2.630 – 2.611 î.Hr.). Aşezarea a fost descoperită în timp ce muncitorii săpau pentru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac.

Se întinde pe 100 de hectare

Situl aflat în Turdaş, Hunedoara, se întinde pe 100 de hectare, are fortificaţii, cartiere, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase. “Un sistem de apărare din acea vreme, pe o aşa mare suprafaţă, nu s-a putut cerceta în Europa: costă foarte mult. Noi am avut această şansă datorită autostrăzii”, a declarat Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor.

Scrieri de 7.000 de ani în aceeaşi zonă

Civilizaţiei Turdaş îi aparţine şi cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani). Este vorba despre celebrele tăbliţe de lut (foto) descoperite, în anul 1961, la Tărtăria, localitate situată între Alba Iulia şi Orăştie. Acestea sunt inscripţionate cu semne asemănătoare cu cele ale scrierii sumeriene, dar cu cel puţin o mie de ani mai vechi decât orice alfabet. Scrierea a rămas, deocamdată, nedescifrată.
Ar mai fi de mentionat aici, placutele de la: Sinaia, Rosia Montana si Iasi
Cu toate acestea, pentru occidentali, România este ţara romilor, a hoţilor, cerşetorilor. Aceştia să fie cel mai vechi popor din Europa? Nu se pupă cu orgoliul britanicilor, francezilor, germanilor etc. România este la mâna unor „dizidenţi de catifea”, care, după decembrie 1989 nu au scris nimic. Dar se produc zilnic pe sticla televizoarelor, lucrând după „reţete” stabilite în altă parte. Privitul spre Vest a devenit sport naţional…
Despre locuri sacre din Romania se poate scrie mii de pagini. Ar mai fi de tratat subiecte despre: Ada Kalesh – insula disparuta, pesterile de la noi din tara (Polovraci, Ialomicioara, Muierii etc), Sinca Veche, padurea Baciu, piramidele de la noi din tara, lacul misterios din Bucegi….. si lista ar putea continua.
Surse: diferite articole de la editura For you, Romania megalitica, 2012 Era noastra, Dacia preisorica, N Densusianu
In continuare va dau un top 10 al celor mai….din Romania
http://romaniaenigmatica.webgarden.ro/panelleft/topuri/top-10-cele-mai-benefice-locuri

Top 10 sfinxi din Romania
1.Sfinxul Bucegilor din Muntii Bucegi
2.Sfinxul de la Pietrele lui Solomon din Muntii Barsei
3.Sfinxul Bratocei din Muntii Ciucas
4.Sfinxul de la Topleţ din Muntii Cernei
5.Sfinxul Calimanului din Muntii Calimani
6.Sfinxul din Cheile Nerei din Muntii Aninei
7.Sfinxul din Perşani din Muntii Perşani
8.Sfinxul de la Stănuleţi pe Muntele Cozia
9.Sfinxul Pietrele din Muntii Retezat
10.Sfinxul din Muntii Stanisoarei

Top 10 locuri benefice din Romania
1.Muntii Buzaului – Alunis, Nucu, Fisici – judetul Buzau
2.Muntii Bucegi – Platoul de langa Babele – judetul Prahova
3.Zona statiunilor balneare – judetul Valcea
4.Sarmisegetusa Regia – Zona templelor – jud Hunedoara
5.Sumuleu Ciuc – biserica Sfanta Maria – judetul Harghita
6.Templul Ursitelor – Sinca Veche – jud Brasov
7.Craiova – biserica Madona Dudu – judetul Dolj
8.Pestera Sfantului Andrei – jud Constanta
9.Manastirea Barsana – judetul Maramures
10.Zona ansamblului sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu – judetul Gorj

Top 10 Locuri misterioase din Romania

1. Tara Luanei – Schiturile rupestre de la Nucet si Alunis, Pietrele scrise, Babele de la Ulmet, Apele vii de la Fisici
2. Muntii Bucegi – Monumentele Megalitice – Sfinxul, Babele, etc
3. Tara Barsei – Templul Ursitelor, Piramidele de la Sona
4. Cetatile dacice din Muntii Orastiei
5. Monumentul de la Adamclisi
6. Nordul Judetului Arges – Bisericile de la Cetateni si Corbi
7. Campina – Castelul Iuliei Hasdeu
8. Targoviste – frescele ce infatiseaza extraterestri din complexul domnesc
9. Rusi, judetul Sibiu – Turnul inclinat
10. Bucovina – Voronet cu albastrul sau incomensurabil

Top 10 Cele mai infricosatoare locuri din Romania

1.Padurea Baciu
2.Castelul Iulia Hasdeu
3.Castelul Bran
4.Castelul Huniazilor
5.Balta Vrajitoarelor din Padurea Boldu-Creteasca
6.Biserica cu Moartea din Ciocanai, Langa Pitesti
7.Cetatea Poenari
8.Manastirea Chiajna sau Biserica Blestemata din Giulesti Sarbi
9.Lacul de la Ciotul Paltinului
10.Lacul fantoma din Bucegi

Top 10 Cele mai cautate comori din Romania

1.Comoara lui Decebal.
2.Tezaurul Brancovenilor
3.Aurul dacilor liberi
4.Tezaurul templierilor.
5.Aurul gotilor
6.Comorile teutonilor
7.Comorile agatarsilor..
8.Bogatiile lui Rackozi
9.Averile ingropate de frica comunistilor
10.Odoarele cu care a fost ingropat Attila

Top 10 Rezervatii naturale din Romania

1.Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – judetul Tulcea
2.Parcul National Retezat – judetul Hunedoara
3.Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor Costesti – judetul Valcea
4.Rezervaţia marină 2 Mai – Vama Veche -judetul Constanta
5.Rezervaţia paleontologică Nisipăria Hulubăţ – judetul Vaslui
6.Rezervaţia naturală Codrii Seculari Slătioara – judetul Suceava
7.Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici – judetul Buzau
8.Rezervaţia Naturală Cazanele Mari si Cazanele Mici – judetul Mehedinti
9.Parcul Naţional Munţii Rodnei – judetele: Maramures, Bistrita, Suceava
10.Rezervaţia Naturală Focurile Vii – comuna Lopatari – judetul Buzau

Top 10 Locuri din Romania ce merita vazute macar o data inainte de a muri

1.Sarmisegetusa Regia
2.Manastirile din nordul Moldovei
3.Delta Dunarii
4.Castelul Corvinestilor
5.Orasul Sibiu
6.Bisericile de lemn din Maramures
7.Cazanele Dunarii
8.Orasul Sighisoara
9.Castelul Bran
10.Castelul Peles

Top 10 Locuri pierdute din Romania

1.Kogaionon
2.Argedava
3.Tunelele secrete ale dacilor
4,Orasul subteran din zona Gradistei
5.Calea Zeilor
6.Cetatea Luanei
7.Capitala regatului lui Attila
8.Capitala Rusiei Kievene a cneazului Sviatoslav I de la gurile Dunarii
9.Insula Leuke
10.Cetatea Bucurestiului

Top 10 Documente si inscriptii nedescifrate din Romania (unele au fost traduse dar nu sunt ,, certificate” inca- vezi tablitele de la Tartaria si Sinaia, codex Rohonczi etc)

1.Placutele de la Sinaia
2.Tablitele de la Tartaria
3.Insciptiile de la Bisericile de creta de la Basarabi-Murfatlar
4.Codex Rohonczi
5.Inscriptiile din Muntii Buzaului
6.Madona din Rast
7.Inscriptiile cu caractere runice de pe colanul din tezaurul de la Pietroasa
8.Pietrele insemnate de la Valea Rea
9.Artefactele de la Turdas
10.Inscriptiile de la Gura Haitii

http://daniilgaucan.wordpress.com/2013/03/26/locuri-sacre-din-romania/

About these ads

Vindecă-mă

Doamne Isuse, te rog să atingi inima mea şi să vindeci indiferenţa mea în privinţa Ta din Sfânta Euharestie. Atinge credinţa mea şi fă-o mai profundă ca niciodată.

„Eu vreau să cred. Ajută necredinţa mea”.

Fă-mă să simt puterea iubirii Tale prin acest Sfânt Sacrament. „Doamne la cine voi merge, Tu ai cuvintele Vieţii Veşnice”.

Vindecă-mă de orice senzaţie de rutină şi fă-mă să apreciez această „Perlă de inestimabilă valoare”. Amin.

Dar de iubire

Stau aici în faţa Ta, şi te privesc , o, Domnul meu. Stăm împreună, şi în timp ce reflectez, te întreb de ce atâta iubire tocmai mie.

Ce am făcut ca să o merit?

Iar tu surăzând îmi răspunzi: „Nimic, totul eta gratis... eu însumi sunt Iubire.”

Sunt iubire

Dumnezeule, tu eşti o mare iubire în care noi suntem o picătură. Picătura în mare e nimic, e numai marea în care se contopeşte, şi care e perdută cănd nu mai e iubirea Ta.

Eu nu aş fi în mare, dacă nu aş cânta cu tine, fratele.

În om eu mă îndrept spre Dumnezeu.

În frate tu te îndrepţi spre mine.

În om te iubesc, în oamnei tu mă iubeşti.

Aceasta eu ştiu de Tine, de mine, de noi toţi. Viaţa mea şi-a găsit mica sa formulă: „Iubirea”

Dumnezeu e iubire

Eu sunt iubire

Noi suntem iubire.

Priveşte omule, ce a devenit Dumnezeu pentru tine; recunoaşte câtă umilinţă există în acest copil „Mesia” care încă nu vorbeşte. Odată în Paradis tu ai fost aşa de grăitor încăt ai dat nume tuturor creaturilor;

Creatorul tău însă, din cauza ta, zace ca un copil şi nu o cheamă pe nume nici chiar pe mama sa.

Tu în marea grădină a copacilor roditori te-ai pierdut din neascultare: iar El din ascultare, vine ca muritor într-un grajd sărac, pentru a căuta prin moarte, eliberarea celor morţi.

Tu fiind om, ai voit să devii Dumnezeu şi aşa ai pierdut; iar El fiind Dumnezeu, vrea să devină om pentru a a găsi ce era pierdut.

Mândria omenească te-a strivit aşa de tare încăt numai umilinţa Lui te putea salva.

Când eşti obosit

Doamne, lasă-mă să exprim în astă seară toată oboseala mea, toată dorinţa mea de evadare. Cui voi spune acesta dacă nu Ţie? Nimeni nu ar înţelege. Toţi ar spune: De ce se plânge? Şi într-un fel ar avea dreptate. În situaţia mea nu e nimic anormal, un om mcare-şi face datoria. Aşa, nu am să vorbesc decât cu Tine. Doamne nu îţi cer să schimbi ceva, sunt eu care trebui să mă schimb. Ajută-mă s nu mă uit numai la mine, şi să văd că mai sunt şi alţi oameni care nu sunt la fel şi că pentru ei e acalaş lucru în fiecare zi.

Ai milă de mine

Doamne, cănd mă voi unii cu Tine cu tot eul meu nu voi mai simţi durere sau mâhnire. Tu ridici în înălţime pe cine umpli de tine;

Eu nefiind încă plin de Tine, sunt o greutate pentru mine.

Bucurie de care ar trebui să plâng şi nu ştiu de ce parte este victoria; false tristeţi contrazic adevărata bucurie şi nu ştiu în ce parte mă aflu.

„Ai milă de mine Domane!” Nu îţi ascund rănile mele, Tu eşti medicul iar eu bolnavul, Tu eşti milostiv, eu nefericit.

Sf. Augustin

În tinereţea Ta duioasă

VeşniceTată, care ai trimis Divinul tău Fiu Isus pe pământ, acordă-mi această favoare de a cunoaşte duioşia Ta şi să mă las cuprins de ea ca să trăiesc după voinţa Ta. O Isuse, duioşia Tatălui tău care ai venit pe pământ, revarsă asupra oamenilor minunata Ta duioşie, acordă-mi favoarea de a mă lăsa invadat de iubirea Ta, ca să trăiesc în speranţa salvării eterne.

O, Duhule Sfânt, aprinde în inima mea o scânteie a iubirii tale duioase, care provine inexprimabila dulceaţa şi să fiu ascultător inspiraţiilor tale divine.

Doamne Isuse,

Fă ca lumina Ta să devină lumina mea, iubirea Ta să fie şi a mea, suferinţa Ta în linişte să-mi aparţină, privirea Ta mereu în înălţimi să mă călăuzească.

O, Doamne, fă ca urmându-te pe Tine să fie singura mea bucurie, ca inima mea să vrea mereu binele altora, ca paşii vieţii mele să meargă într-o singură direcţie, ca învierea Ta să-mi fie mereu înaintea ochilor.

Fă ca dimineaţa şi seara, primul şi ultimul gând să fie numai pentru Tine şi inimile noastre să devină una singură până când eu voi învăţa să iubesc şi să te iubesc cu adevărat.

Deschide mâinile noastre

Părinte, dechide mâiniloe noastre, până vor da de mâncare celor flămânzi, îmbrăcăminte pentru cei goi, alinare celor ce suferă şi ajutor celor slabi.

Fă ca ochi noştri să vadă lumina Ta, iar inima noastră să recunoască vocea Ta. Dă-ne putere şi statornicie în angajamentul nostru pentru a nu obosi în ajutorarea aproapelui şi în împlinirea voinţei Tale.

Tată, te rugăm pentru pacea Ta în inimile noastre, în familiile noastre, între oamnei şi popoare. Cel care este pacea, din înaltul cerului să ne dăruiască tuturor adevărata pace.

Victoria

Pentru un Fiu al lui Dumnezeu, fiecare zi trebuie să fie ocazie de reînoire. Cu siguranţă că cu ajutorul harului va ajunge la capătul drumului care este iubirea. De aceea, dacăn începi şi reîncepi mergi bine. Dacă ai morală de victorie, dacă lupţi cu ajutorul lui Dumnezeu, vei învinge. Nu este nici o dificultate pe care tu să nu o poţi trece.

Bucuria

Dumnezeule, tu eşti pentru noi tată, mamă, frate, soră, învăţător, bogăţie. Tu eşti totul, singurul refugiu: ajută-ne să trăim în tine, numai în tine. O, iubire infinită, dăruieşte inimilor noastre seci un pic din iubirea ta. O, Tată plin de iubire transportă servitorii tăi în afara limitelor personale. Eul nostru să zboare în înaltul cerului ca o picătură în oceanul imens. Tu eşti pacea neschimbată, Tu eşti eterna, infinita bucurie.

Cu Tine, imposibilul

Doamne, cu Tine imposibilul nu va exista niciodată. Să ştiu aceasta este deja ca o lumină, şi iată că ea vine de acolo de unde nu mă aşteptam. Visele s-au terminat, şi rămâne viaţa mea, aceea viaţă pe care trebuie să o iubesc. Trebuie să accept sărmana mea sânâtate, drumul vocaţiei mele şi tot restul. Trebuie să mă accept pe mine aşa surman cum sunt, şi să nu mă plâng la gândul că ce aş fi putut ajunge dacă alegeam (făceam) altceva. Vreau să-mi găsesc fericirea în ceea ce pot să fac. Tu singur Doamne, eşti puterea mea. Cu Tine imposibilul nu va exista.

Mergeţi, lumea îl aşteaptă pe Cristos

Doamne Isuse, iată-ne gata de plecare să anunţăm încă odată, evanghelia ta în lume, în care misterul şi providenţa ta iubitoare ne-a pus să trăim.

Doamne, roagă-te cum ai promis, Tatălui pentru ca prin tine să-l trimită pe Duhul Sfânt, spiritul dreptăţii şi al forţei, al consolării care face deschisă, bună şi eficientă, mărturia noastră. Fii cu noi, o, Doamne, fă-ne unul pe toţi, potrivit virtuţilor tale, să transmitem lumii pacea şi salvarea ta.

Trăiesc din privirea Ta

Dumnezeule, nu am nimic de la mine însămi: totul este darul tău, şi va fi al meu numai dacă îl voi primi de la Tine.

Mă primesc mereu pe mine din mâna ta, şi aşa trebuie să fie. Aceasta este bucuria mea, acesta este adevărul meu. Tot timpul ochiul tău mă vede, iar eu trăiesc din privirea Ta, o, Creatorul şi salvarea mea.

Învaţă-mă să înţeleg în liniştea prezenţei tale că eu sunt o creatură a ta, înaintea ta şi pentru Tine.

Iubeşte-mă aşa cum eşti

Dumnezeu Tatăl spune: „Fiul meu, cunosc mizeria ta; luptele şi chinurile sufletului tău, slăbiciunea şi boala trupului tău, lenea ta şi păcatele tale, dar cu toate acestea îţi spun: „Iubeşte-mă aşa cum eşti!” În orice clipă şi împrejurare, în fervoare sau uscăciune, în fidelitate sau infidelitate. Dacă pentru a mă iubi aştepţi să devii perfect, nu mă vei iubi niciodată. Lasă-mă ca eu să te iubesc. Încerc să te modelez, dar în acest timp te iubesc aşa cum eşti şi doresc ca tu să faci la fel. Îmi place iubirea celor săraci. Iubeşte-mă aşa cum eşti. Nu aştept să fii sfânt ca să te abandonezi iubirii, altfel nu mă vei iubi niciodată.

Cuvântul

Ţie Părinte, izvorul vieţii noastre, Ţie Fiul său şi fratele nostru, Ţie Duhule Sfânt, suavă odihnă, îţi aducem laudă în cântări de bucurie.

Cuvântul tău, care stă la început, rădăcina oricărei inteligenţe, acelaşi cuvânt care s-a făcut Trup, o, Părinte, să fie unica noastră lege pe drumul lung al vieţii.

Deschide-ne inima în faţa măreţiei misterioase, să fim atenţi la felul în care acţionează neîncetat în întâmplările istoriei noastre. În fiecare om să fie sete de adevăr, de libertate şi de dreptate.

Mi-e sete

Mi-e sete de Tine, Doamne, pentru că mă simt singur, pentru că nu reuşesc să fac nimic bun şi sunt jos, la pământ. Aşa am venit să te găsesc în casa Ta. Bunătatea şi prietenia Ta, mă pot ajuta în viaţă, pentru că mă încred în tine. Îţi sunt recunoscătoare, te chem şi regăsesc bucuria, seninătatea şi entuziasmul vieţii.

Acum, dacă mă gândesc, îmi amintesc de ceea ce am simţit; e aşa real, aşa de puternic încât nu reuşesc nici măcar să dorm. Mi se pare imposibil că am găsit atâta bucurie aproape de Tine. E o bucurie de nedescris, ca aceea a unui copil care pentru a demonstra o bucurie mare îşi îmbrăţişează părinţii, iar apoi liniştit şi sigur, adoarme.

Să caut faţa Ta

Solidar cu noi toţi, prieten veşnic, tu vrei, o, Doamne, ca eu să caut faţa ta în mulţimea ce mă înconjoară, mă asaltă, mă sufocă. Nu este un lucru uşor, dar asta este lumea. Ca să-ţi dau prietenia mea, prind o mână bătătorită şi e a ta, zâmbesc la o faţă posomorâtă, şi e a ta, iar tu eşti pretutindeni: pe orice slăbiciune, mâhnire, luptă, rău, eroare. Orice strigăt trebuie să mă coboare în întregime ca să-ţi spun că te iubesc cu adevărat.

E înspăimântător cât îmi ceri, o, Doamne, vino Tu în inima mea să mă înveţi să zâmbesc, să fiu afectuos ca să strâng toate mâinile care pipăie în gol în căutare de puţină iubire.

Providenţa

Aminteşte-ţi Doamne că sunt creatura ta, că tu m-ai chemat la viaţă. Eu nu eram, dar tu m-ai gândit, m-ai chemat din nimic şi mi-ai dat darul să-ţi răspund. Tu ai călăuzit cu providenţa secretă, calea existenţei mele. De departe m-ai chemat pentru ca eu să-ţi răspund de aproape. Şi iată-mă, sunt creatura mâinilor tale, imaginea chipului tău.

Eu sunt fragil în mâinile tale puternice, slăbiciunea mea arată puterea ta, dar mâinile tale sunt miloase chiar şi atunci când ne apasă, ne sprijină, ne pedepsesc sau ne înviorează.

Darul pe care mi l-ai făcut ţi-l voi încredinţa, unde nimic nu se pierde, voi pierde eul meu. În tine Tată este începutul şi sfârşitul meu.

Ţine trează inima mea

O, Tată, tu ai pus onoarea voinţei tale în mâinile mele. Orice cuvânt al revelaţiei tale spune că tu mă apreciezi şi te încrezi în mine, îmi dai merite şi responsabilitate. Învaţă-mă să înţeleg.

Fă-mă un copil conştient de importanţa luării asupra-i dreptul pe care tu îl garantezi şi responsabilitatea pe care tu o transmiţi.

Ţine aprinsă inima mea, până când în veşnicie va sta înaintea ta, şi fă să ajungă comportamentul meu la maturitate şi la acea ascultare la care tu m-ai chemat.

Contemplez misterul tău

Isuse al meu, un prieten trădător a sfâşiat trupul tău cu un sărut. Oamenii au ridicat mâinile împotriva ta: Tu ai căzut în mâinile noastre păcătoase pentru ca noi, creatura ta să strigăm nerăbdători să fim reînoiţi. Eu cad mereu gemând şi sculându-mă. Fă, o Cristoase, să rămân aici în tăcere ca să contemplez misterul tău. Fii binecuvântat Isuse, pentru că nici un om nu poate cădea fără ca tu să îi propui să se ridice, să-l inviţi la „greutatea uşoară” a iubirii care salvează.

O inimă vindecătoare

M-ai făcut sărac între surâsul stelelor

Mi-ai dat o inimă vindecătoare pe străzi....

Treceam rătăcitor din poartă-n poartă

Şi când geanta mea se umplea,

Tu trimiteai să mă jefuiască.

La sfârşitul zilei mele lungi

Vin să mă plâng în pragul casei tale bogate:

Iată coşul meu e gol!

Te vii atunci coborând

Să mă prinzi de mână

Şi mă regăsesc aşezat

Alături de tine pe tron.

În spatele aparenţelor

Tată, nu mai ştim să ascultăm; nimeni nu mai ascultă pe nimeni, nimeni nu mai ştie să facă linişte. Am pierdut sensul contemplaţiei, de aceea suntem singuri şi goi, aşa de gălăgioşi şi fără minte, şi chiar idolatri.

Chiar şi atunci când teama ne atacă, ajută-ne, o, Tată, să nu ne îndoim, dar împreună mereu mai mult să credem: să credem în iubirea ta, în fidelitatea ta împotriva tuturor aparenţelor; împreună cu Duhul Sfânt mereu prezent în viaţa noastră.

Împlinirea

Tată ceresc, Tu ai promis de a împlini cererile care ţi le-am făcut sau le vom face în numele Fiului tău Isus Cristos, Domnul nostru.

Noi suntem învăţaţi după doctrina sa şi a apostolilor săi, de a ne aduna în numele său cu promisiunea că El va fi în mijlocul nostru pentru a interveni pentru noi toţi, de a obţine pentru noi tot ceea ce voim pe pământ.

Dumnezeule, Tu eşti Tatăl nostru, iar noi pământ şi cenuşă, Tu eşti Creatorul iar noi opera mâinilor tale, Tu eşti Mântuitorul nostru, iar noi poporul pe care Tu l-ai răscumpărat, Tu eşti Dumnezeul nostru, noi suntem moştenirea Ta.

Dă-mi mâna Ta

Călăuzeşte-mă, lumină amabilă, în întunericul ce mă înconjoară. Noaptea e întunecoasă, sunt departe de casă. Unde mă vei conduce?

Ştiu, o, Doamne, că forţa ta m-a păstrat în siguranţă de mult timp şi ştiu că şi acuma mă vei conduce chiar şi atunci când voi traversa stânci sau prăpăstii, munţi sau deşert, până când va trece noaptea.

Nu tot timpul a fost aşa, nu m-am rugat mereu pentru ca tu să mă conduci! Am iubit să aleg eu cărarea, dar acum te rog să mă conduci TU!

Rugăciune pentru soldaţi

O, Domnul meu, adresez rugăciunea mea pentru soldaţi. Dă-le forţa să apere şi să proteje persoanele de care sunt responsabili. Dă-le iubirea Ta şi umple-i cu Duhul tău ca să nu ucidă, să nu distrugă şi să nu facă rău. Doamne, atinge inimile oamenilor care obligă pe alţii să fie soldaţi, fă-i conştienţi că pacea ta este cea mai frumoasă, glorioasă şi victorioasă din toate războaiele.

Fecioarei Maria

Fecioară Marie, Mama nostră! Rogă-te pentru noi acum. Dăruieşte-ne darul inestimabil al păcii, de a ierta toată ura şi dispreţul. Să înceteze violenţa şi războiul, să progreseze dialogul, să se consolideze o convieţuire pacifică. Să se deschidă drumuri noi de dreptate şi prosperitate. Acest lucru cerem de la tine care eşti Regina Păcii, acum şi-n ceasul morţii noastre.

Îţi încredinţăm toate victimele nedreptăţii şi ale catastrofelor naturale, care în ceasul morţii lor s-au încredinţat ţie ca să le fii Mamă şi patroană. Fii pentru noi toţi, Poarta Cerului, viaţa şi speranţa, pentru ca împreună să-l putem lăuda pe Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

"Cheama-ma cu umilinta, cu credinta si cu iubire si-ti voi raspunde, apoi iti voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse pe care deocamdata tu nu le cunosti."

Iacov

Capitolul 1

¹Iacov, rob al lui Dumnezeu şi al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminţii care sunt împrăştiate: Sănătate!
Fapt 12.17; Fapt 15.13; Gal 1.19; Gal 2.9; Tit 1.1; Fapt 26.7; Deut 32.26; Ioan 7.35; Fapt 2.5; Fapt 8.1; 1Pet 1.1;
² Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări,
Mat 5.12; Fapt 5.41; Evr 10.34; 1Pet 4.13-16; 1Pet 1.6;
³ ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare.
Rom 5.3;
⁴ Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic.
⁵ Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
1Imp 3.9; Prov 2.3; Mat 7.7; Mat 21.22; Marc 11.24; Luc 11.9; Ioan 14.13; Ioan 15.7; Ioan 16.23; Ier 29.12; 1Ioan 5.14-15;
⁶ Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
Marc 11.24; 1Tim 2.8;
⁷ Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,
⁸ căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.
Iac 4.8;
⁹ Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălţarea lui.
¹⁰ Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci va trece ca floarea ierbii.
Iov 14.2; Ps 37.2; Ps 90.5-6; Ps 102.11; Ps 103.15; Isa 40.6; 1Cor 7.31; Iac 4.14; 1Pet 1.24; 1Ioan 2.17;
¹¹ Răsare soarele cu căldura lui arzătoare şi usucă iarba: floarea ei cade jos, şi frumuseţea înfăţişării ei piere; aşa se va veşteji bogatul în umbletele lui.
¹² Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.
Iov 5.17; Prov 3.11-12; Evr 12.5; Apoc 3.19; 1Cor 9.25; 2Tim 4.8; Iac 2.5; 1Pet 5.4; Apoc 2.10; Mat 10.22; Mat 19.28-29; Iac 2.5;
¹³ Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuşi nu ispiteşte pe nimeni.
¹⁴ Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuşi şi momit.
¹⁵ Apoi pofta, când a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul, odată făptuit, aduce moartea.
Iov 15.35; Rom 6.21-23;
¹⁶ Nu vă înşelaţi preaiubiţii mei fraţi:
¹⁷ orice ni se dă bun şi orice dar desăvârşit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
Ioan 3.27; 1Cor 4.7; Num 23.19; 1Sam 15.29; Mal 3.6; Rom 11.29;
¹⁸ El, de bunăvoia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui.
Ioan 1.13; Ioan 3.3; 1Cor 4.15; 1Pet 1.23; Efes 1.12; Ier 2.3; Apoc 14.4;
¹⁹ Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie;
Ecl 5.1; Prov 10.19; Prov 17.27; Ecl 5.2; Prov 14.17; Prov 16.32; Ecl 7.9;
²⁰ căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.
²¹ De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate, şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.
Col 3.8; 1Pet 2.1; Fapt 13.26; Rom 1.16; 1Cor 15.2; Efes 1.13; Tit 2.11; Evr 2.3; 1Pet 1.9;
²² Fiţi împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înşelându-vă singuri.
Mat 7.21; Luc 6.46; Luc 11.28; Rom 2.13; 1Ioan 3.7;
²³ Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul, şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă,
Luc 6.47; Iac 2.14;
²⁴ şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era.
²⁵ Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
2Cor 3.18; Iac 2.12; Ioan 13.17;
²⁶ Dacă crede cineva că este religios, şi nu-şi înfrânează limba, ci îşi înşală inima, religia unui astfel de om este zadarnică.
Ps 34.13; Ps 39.1; 1Pet 3.10;
²⁷ Religia curată şi neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim neîntinaţi de lume.
Capitolul 2
¹ Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând la faţa omului.
1Cor 2.8; Lev 19.15; Deut 1.17; Deut 16.19; Prov 24.23; Prov 28.21; Mat 22.16; Iac 2.9;
² Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac îmbrăcat prost;
³ şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: „Tu şezi în locul acesta bun!”, şi apoi ziceţi săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Şezi jos la picioarele mele!”
⁴ Nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele?
⁵ Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia, ca să-i facă bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei pe care a făgăduit-o celor ce-L iubesc?
Ioan 7.48; 1Cor 1.26-28; Luc 12.21; 1Tim 6.18; Apoc 2.9; Ex 20.6; 1Sam 2.30; Prov 8.17; Mat 5.3; Luc 6.20; Luc 12.32; 1Cor 2.9; 2Tim 4.8; Iac 1.12;
⁶ Şi voi înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă târăsc înaintea judecătoriilor?
1Cor 11.22; Fapt 13.50; Fapt 17.6; Fapt 18.12; Iac 5.6;
⁷ Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi?
⁸ Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi.
Lev 19.18; Mat 22.39; Rom 13.8-9; Gal 5.14; Gal 6.2;
⁹ Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege ca nişte călcători de Lege.
Iac 2.1;
¹⁰ Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.
Deut 27.26; Mat 5.19; Gal 3.10;
¹¹ Căci, Cel ce a zis: „Să nu preacurveşti”, a zis şi: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii.
Ex 20.13-14;
¹² Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege a slobozeniei,
Iac 1.25;
¹³ căci judecata este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila biruie judecata.
Iov 22.6; Prov 21.13; Mat 6.15; Mat 18.35; Mat 25.41-42; Ioan 4.17-18;
¹⁴ Fraţii mei, ce-i foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască?
Mat 7.26; Iac 1.23;
¹⁵ Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele,
Iov 31.19-20; Luc 3.11;
¹⁶ şi unul dintre voi le zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi?
1Ioan 3.18;
¹⁷ Tot aşa şi credinţa: dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi.
¹⁸ Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele. Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.”
Iac 3.13;
¹⁹ Tu crezi că Dumnezeu este unul şi bine faci; dar şi dracii cred… şi se înfioară!
Mat 8.29; Marc 1.24; Marc 5.7; Luc 4.34; Fapt 16.17-19.15;
²⁰ Vrei, dar, să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică?
²¹ Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte, când a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar?
Gen 22.9-12;
²² Vezi că credinţa lucra împreună cu faptele lui, şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită.
Evr 11.12;
²³ Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire”; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu.”
Gen 15.6; Rom 4.3; Gal 3.6; 2Cron 20.7; Isa 41.8;
²⁴ Vedeţi, dar, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă.
²⁵ Tot aşa, curva Rahav: n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte, când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale?
Ios 2.1; Evr 11.31;
²⁶ După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.
Capitolul 3
¹ Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră.
Mat 23.8-10; Rom 2.20-21; 1Pet 5.3; Luc 6.37;
² Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte cineva în vorbire, este un om desăvârşit şi poate să-şi ţină în frâu tot trupul.
1Imp 8.46; 2Cron 6.36; Prov 20.9; Ecl 7.20; 1Ioan 1.8; Ps 34.13; Iac 1.26; 1Pet 3.10; Mat 12.37;
³ De pildă, dacă punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul.
Ps 32.9;
⁴ Iată, şi corăbiile, cât de mari sunt, şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului.
⁵ Tot aşa şi limba este un mic mădular, şi se făleşte cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde!
Prov 12.18; Prov 15.2; Ps 12.3; Ps 73.8-9;
⁶ Limba este şi ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre care întinează tot trupul şi aprinde roata vieţii, când este aprinsă de focul gheenei.
Prov 16.27; Mat 15.11-18.19-20; Marc 7.15-23;
⁷ Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de vieţuitoare de mare se îmblânzesc şi au fost îmblânzite de neamul omenesc,
⁸ dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
Ps 140.3;
⁹ Cu ea binecuvântăm pe Domnul şi Tatăl nostru, şi tot cu ea blestemăm pe oameni, care sunt făcuţi după asemănarea lui Dumnezeu.
Gen 1.26; Gen 5.1; Gen 9.6;
¹⁰ Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea şi blestemul! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei!
¹¹ Oare din aceeaşi vână a izvorului ţâşneşte şi apă dulce şi apă amară?
¹² Fraţii mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viţă să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.
¹³ Cine dintre voi este înţelept şi priceput? Să-şi arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândeţea înţelepciunii!
Gal 6.4; Iac 2.18; Iac 1.21;
¹⁴ Dar, dacă aveţi în inima voastră pizmă amară şi un duh de ceartă, să nu vă lăudaţi şi să nu minţiţi împotriva adevărului.
Rom 13.13; Rom 2.17-23;
¹⁵ Înţelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, drăcească.
Filip 3.19; Iac 1.17;
¹⁶ Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este tulburare şi tot felul de fapte rele.
1Cor 3.3; Gal 5.20;
¹⁷ Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.
1Cor 2.6-7; Rom 12.9; 1Pet 1.22; 1Pet 2.1; 1Ioan 3.18;
¹⁸ Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.
Capitolul 4
De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?
Rom 7.23; Gal 5.17; 1Pet 2.11;
² Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.
³ Sau cereţi, şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre.
Iov 27.9; Iov 35.12; Ps 18.41; Prov 1.28; Isa 1.15; Ier 11.11; Mic 3.4; Zah 7.13; Ps 66.18; 1Ioan 3.22; 1Ioan 5.14;
⁴ Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.
Ps 73.27; 1Ioan 2.15; Ioan 15.19; Ioan 17.14; Gal 1.10;
⁵ Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.
Gen 6.5; Gen 8.21; Num 11.29; Prov 21.10;
⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”
Iov 22.29; Ps 138.6; Prov 3.34; Prov 29.23; Mat 23.12; Luc 1.52; Luc 14.11; Luc 18.14; 1Pet 5.5;
⁷ Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.
Efes 4.27; Efes 6.11; 1Pet 5.9;
⁸ Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită!
2Cron 15.2; Isa 1.16; 1Pet 1.22; 1Ioan 3.3; Iac 1.8;
⁹ Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră în întristare:
Mat 5.4;
¹⁰ smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.
Iov 22.29; Mat 13.12; Luc 14.11; Luc 18.14; 1Pet 5.6;
¹¹ Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător.
Efes 4.31; 1Pet 2.1; Mat 7.1; Luc 6.37; Rom 2.1; 1Cor 4.5;
¹² Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă. Dar tu cine eşti de judeci pe aproapele tău?
Mat 10.28; Rom 14.4-13;
¹³ Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga!”,
Prov 27.1; Luc 12.18;
¹⁴ şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.
Iov 7.7; Ps 102.3; Iac 1.10; 1Pet 1.24; 1Ioan 2.17;
¹⁵ Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”
Fapt 18.21; 1Cor 4.19; 1Cor 16.7; Evr 6.3;
¹⁶ Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.
1Cor 5.6;
¹⁷ Deci cine ştie să facă bine, şi nu face, săvârşeşte un păcat!
Capitolul 5
¹ Ascultaţi acum voi, bogaţilor! Plângeţi şi tânguiţi-vă, din pricina nenorocirilor care au să vină peste voi.
Prov 11.28; Luc 6.24; 1Tim 6.9;
² Bogăţiile voastre au putrezit, şi hainele voastre sunt roase de molii.
Iov 13.28; Mat 6.20; Iac 2.2;
³ Aurul şi argintul vostru au ruginit; şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră: ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!
Rom 2.5;
⁴ Iată că plata lucrătorilor care v-au secerat câmpiile, şi pe care le-aţi oprit-o prin înşelăciune, strigă! Şi strigătele secerătorilor au ajuns la urechile Domnului oştirilor.
Luc 19.13; Iov 24.10-11; Ier 22.13; Mal 3.5; Deut 24.15;
⁵ Aţi trăit pe pământ în plăceri şi în desfătări. V-aţi săturat inimile chiar într-o zi de măcel.
Iov 21.13; Amos 6.1-4; Luc 16.19-25; 1Tim 5.6;
⁶ Aţi osândit, aţi omorât pe cel neprihănit care nu vi se împotrivea!
Iac 2.6;
⁷ Fiţi, dar, îndelung răbdători, fraţilor, până la venirea Domnului. Iată că plugarul aşteaptă roada scumpă al pământului, şi îl aşteaptă cu răbdare, până primeşte ploaie timpurie şi târzie.
Deut 11.14; Ier 5.24; Osea 6.3; Ioel 2.23; Zah 10.1;
⁸ Fiţi şi voi îndelung răbdători, întăriţi-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape.
Filip 4.5; Evr 10.25-37; 1Pet 4.7;
⁹ Nu vă plângeţi unii împotriva altora, fraţilor, ca să nu fiţi judecaţi: iată că Judecătorul este chiar la uşă.
Iac 4.11; Mat 24.33; 1Cor 4.5;
¹⁰ Fraţii mei, luaţi ca pildă de suferinţă şi de răbdare pe prorocii care au vorbit în Numele Domnului.
Mat 5.12; Evr 11.35;
¹¹ Iată, noi numim fericiţi pe cei ce au răbdat. Aţi auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov şi aţi văzut ce sfârşit i-a dat Domnul şi cum Domnul este plin de milă şi de îndurare.
Ps 94.12; Mat 5.10-11; Mat 10.22; Iov 1.21-22; Iov 2.10; Iov 42.10; Num 14.18; Ps 103.8;
¹² Mai presus de toate, fraţii mei, să nu vă juraţi nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun altfel de jurământ. Ci „da” al vostru să fie „da”, şi „nu” să fie „nu” ca să nu cădeţi sub judecată.
Mat 5.34;
¹³ Este vreunul printre voi în suferinţă? Să se roage! Este vreunul cu inimă bună? Să cânte cântări de laudă!
Efes 5.19; Col 3.16;
¹⁴ Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului.
Marc 6.13; Marc 16.18;
¹⁵ Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav, şi Domnul îl va însănătoşi; şi, dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate.
Isa 33.24; Mat 9.2;
¹⁶ Mărturisiţi-vă unii altora păcatele şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.
Gen 20.17; Num 11.2; Deut 9.18-20; Ios 10.12; 1Sam 12.18; 1Imp 13.6; 2Imp 4.33; 2Imp 19.15; 2Imp 20.2; Ps 10.17; Ps 34.15; Ps 145.18; Prov 15.29; Prov 28.9; Ioan 9.31; 1Ioan 3.22;
¹⁷ Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi; şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă, şi n-a plouat deloc în ţară trei ani şi şase luni.
Fapt 14.15; 1Imp 17.1; Luc 4.25;
¹⁸ Apoi s-a rugat din nou, şi cerul a dat ploaie, şi pământul şi-a dat rodul.
1Imp 18.42;
¹⁹ Fraţilor, dacă s-a rătăcit vreunul dintre voi de la adevăr, şi-l întoarce un altul,
Mat 18.15;
²⁰ să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, va mântui un suflet de la moarte şi va acoperi o sumedenie de păcate.