luni, 2 iunie 2014
SPLENDOAREA TATALUI
Cum ar fi să simţi din plin prezenţa Lui Dumnezeu? Cum ar fi să nu mai simţi doar frânturi din Dumnezeu? Învaţă să-L laşi pe Dumnezeu să te copleşească cu prezenţa Lui, învaţa să te desprinzi din normalitatea de fiecarezi.Dacă vei citi în biblie, tot ceea ceea ce a făcut Dumnezeu a depăşit logica umană, normalitatea în care noi ne mişcăm.
Dumnezeu vrea să aducă în viaţa ta splendoarea Lui, vrea să te facă să constietizezi aceea relaţie dintre Tată şi fiu la o altă dimensiune.
De atâtea ori ne luptăm să respectăm nişte reguli umane, în loc să ne luptăm să avem inima Tatălui. Păcatul acestei lumi a fost plătit cu dragoste, iar Tata nu vrea alceva înapoi decât …dragostea ta.
În fiecare zi suntem înconjuraţi de atâtea învăţături care ne spun cum ar trebuii să fim în prezenţa Domnului, cum ar trebuii să ne închinăm, dar adevărul este că niciodată un fiu, nu are nevoie să i se spună cum să-şi iubească Tatăl, pentru că această iubire izvorăşte din inima lui.
Există o vreme în care Dumnezeu ridică o generaţie de tineri şi oameni maturi,o generaţie pe care El o pregăteşte, o generaţie în care splendoarea Tatălui şi mesajul Lui plin de dragoste pentru omenire este tot ceea ce va conta pentru ei.
Nu te mai mulţumii cu frânturi din Dumnezeu, dincolo de zidurile puse de oameni se află adevărata ta moştenire,doar îndrăzneşte să dărâmi zidul, indiferent dacă toţi ceilalţi stau lângă zid încercând să te oprească cu ideile lor frumoase,nu te oprii, se merită să plăteşti orice preţ, pentru că dincolo de zid, se afla splendoarea Lui. Îndrăzneşte, nu te mai opri! Tata vrea să te folosească, vrea să te copleşească!
Una din melodiile mele preferate este:
O, Doamne eşti frumos,şi când mă uit în ochii Tăi, eu văd iubirea Ta!
El este atât de frumos, plin de iubire cu care vrea să te copleşească, învaţa doar să te laşi în braţele Lui, nu mai opune rezistenţă, plângi de bucurie în prrezenţa Lui, nu mai lasă nici un lucru din această lume să fie mai frumos ca El. Aruncă-te ca un fiu în braţele Lui.
Tata, te aşteaptă chiar şi pe tine care poate ai fugit din braţele Lui,te poţi întoarce, Tata e acolo cu lacrimi în ochi, spunadu-ţi: Te iubesc, copilul Meu, bine ai venit acasă!
De astăzi, fă o alegere, ca nimic şi nimeni să nu mai pună ziduri înaintea ta, ca nimeni şi nimic să nu intervină în relaţia ta cu Tatăl.
Fi liber înaintea Tatălui, Isus a venit să te facă liber, liber în a iubii ca Tatăl, liber în închinare înaintea Lui, liber de a strălucii în această lume lumina Lui.
http://neclintit.com/2012/09/10/splendoarea-tatalui/
Trecutul tau e doar o poveste. Nimic mai mult. Si atunci cand ai sa realizezi acest lucru, doar atunci, ai sa intelegi ca esti pregatit pentru ceva nou, pentru ceva mult mai bun. Nu astepta ca acel om ”perfect” sa calce in viata ta. Nu ai sa stii daca e sau nu acel om! Nu ai de unde. Calca tu in viata oamenilor ca si cum ai fi omul ”perfect” pentru ei. Ah…dar am uitat. Nu ai cum pentru ca trecutul tau nu te lasa. Nu-i asa?
Intoace placa. Schimba ceva din viata ta. Indiferent cat de minor e acel lucru. Ucide rutina. Incearca ceva nou. Fa ceva ce ti-ai dorit de mult sa faci. E simplu. Nu astepta ca sa apara cineva si sa iti schimbe viata. Aici nu esti intr-un film. Esti doar tu si viata ta! Daca nu ai putere, sper macar ca ai putere sa privesti cum altii isi schimba viata!
De fiecare data cand ajung intr-o situatie dificila si reusesc sa gasesc cel mai minor lucru de care sa rad, cand gasesc orice nenorocit de motiv sa fac glume pe seama lui, stiu ca am sa castig! Stii de ce? Pentru ca atunci realizez ca nu exista probleme fara solutii. E adevarat ca unele nu ne plac pe moment, insa in timp invatam sa traim cu ele. Invatam sa traim cu propriile noastre decizii. Si chiar daca nu crezi in acest moment in ceea ce-ti spun, viata e dreapta! Niciodata nu iti ofera mai mult din ceea ce poti tu duce!
http://dannecsa.wordpress.com/tag/dragoste/
Pentru fiecare clipa de tristete mereu gasesti un motiv, insa mai greu e sa gasesti un motiv pentru fiecare clipa de fericire!
Atunci cand gasesti acel om, doar atunci ai sa intelegi de ce il iubesti fara nici o prejudecata, fara sa te gandesti daca e bine sau e rau, daca primesti ceva in schimb sau nu, daca merita sa te chinui sau nu, daca toate vorbele tale isi au rostul sau nu. Il iubesti fara sa stii de unde a inceput sau unde o sa se sfarseasca. Il iubesti fara sa stii de ce, cum sau unde si sincer, nici nu te intereseaza pentru ca intr-un final asta inseamna dragostea: a da tot ce e mai bun din tine celui pe care il iubesti fara sa te gandesti si fara sa ceri ceva in schimb! Stiu, cu totii ne dorim acea liniste sufleteasca, insa ea nu vine din faptul ca am luat o decizie. Acea liniste vine in momentul in care reusim sa acceptam ceea ce ne aduce acea decizie!
Nimic nu e imposibil atunci cand crezi exact ce simti si nu ceea ce vezi! Mereu cand ai sa privesti cu adevarat in ochii unui om, cand cauti in ochii lui sa vezi ceea ce simte el si nu ceea ce vrei tu sa vezi, ai sa gasesti acea stare de spirit pentru ca ochii sunt poarta sufletului. Si chiar daca uneori poarta cu ei o poveste mai grea de viata nu ar trebuii sa te sperie, din contra: ar trebuii sa te invete sa-i iubesti! Asa se face ca doi oameni aparent fara nici o legatura reusesc sa-si inteleaga povestea scrisa in sufletele lor. Asa se face ca doi oameni care nu au nimic in comun invatata sa se iubeasca, sa se respecte si sa-si traiasca acea iubire pana la capat! Aceasta e magia dragostei: uneste ceea ce orice altcineva sau orice altceva nu poate lega pe viata!Poate ca exista ceva ce iti este frica sa rostesti sau cineva pe care il iubesti sau undeva unde iti doresti sa mergi. Stiu, o sa te doara. Da, o sa te doara pentru ca iti pasa si atata timp cat inca exista acea frica in tine inseamna ca mai ai ceva de pierdut. Poate un cuvant, poate un om sau poate chiar un loc drag…! Oamenii nu plang pentru ca sunt prea slabi. Ei plang pentru ca au fost puternici prea mult timp. Uneori uitam cum e sa ne trezim inconjurati de bratele acelui om care ne aduce mereu zambetul pe buze. Uitam si cum e ca cineva sa ne sarute si sa ne sopteasca acele cuvinte minunate. Iar atunci cand incepem sa redescoperim toate acestea ne speriem. Mereu in graba, mereu pe fuga, uitam ca cel mai important lucru e sa ne iubim pe noi. Invata sa traiesti singur! Invata sa supravietuiesti valului. Invata sa simti ploaia nu doar sa te uzi! Invata sa accepti ceea ce iti aduce acea decizie si nu doar faptul ca trebuie sa iei o decizie! Acum esti liber! Zboara! Acum e timpul tau!
http://dannecsa.wordpress.com/tag/dragoste/page/2/
..simt ca am nevoie sa fac tot ce simt alaturi de cineva care traieste ca mine ..sa fie pur si simplu, fara atatea complicatii ..si viata mea se scurge incet ..uneori ma simt un val asemeni marii care se zbate sa treaca furtuna si asteapta iar Soarele sa-l atinga, sa-l imbratiseze si sa-l traiasca ..
Ma simt un val in timp si non-timp, rupta de Adevar. Caut siguranta si liniste. caut pace si iubire. Si parca tot ce caut, nu apare. Am invatat sa ma duc in mine ..insa uneori ai nevoie sa impartasesti iubirea din Suflet. Si am asteptat ani, am trait in zboruri de avioane, pana la urmatorul sa-l imbratisez iar ..Si ramaneam iar singura asteptand o alta intalnire. Nopti visand, viata urmandu-si drumul, cu lumina si intuneric. Cu ridicari. infrangeri. cu speranta si incredere.
Dialogul inimii cu Dumnezeu. Cel care m-a creat si mi-a adus in cale povesti.
Ma intreb oare, Dumnezeu stie ce-mi doresc ..sa inteleg ca nu a venit timpul ..sau poate a fost si nu l-am vazut ..
Ganduri intr-o zi de luni ..doruri. traire.povesti si amintiri. neimpliniri si frumuseti. toate in mine sunt. le traiesc, le-am trait. scrisul sincer, cata fascinatie si cat mister! ..Cate ganduri nespuse raman in noi daca nu avem cui sa le impartasim..Oare nu merita in viata asta sa lupti sa gasesti acea fiinta ..maine poate fi prea tarziu ..oare de ce ne complicam vietile in povesti care nu ne apartin ..de a depasi ce? ..nimeni nu este fericit pe deplin ..pensula inimii asterne bucuria copilului de a trai prin lucruri simple si incredere totala. Cred in iubirea pana la moarte. Mereu am crezut in ea si sper sa mai fie pe acest Pamant fiinte care sa o astepte si sa o culeaga in inimile lor. Iubesc iubirea de a trai vesnicia aici si dcinolo. Iubesc privirea soaptei si sarutul diminetii pe frunte. Iubesc asternuturile catifelate si mirosul de "noi"..iubesc sa imbratisam si sa ne adancim seara in noi ..iubesc toate astea, fac parte din ce sunt. Sunt vii in mine ..le-am mai trait si de aceea imi sunt atat de intime, de nuantate si pline de Frumos. Iubesc timpul daruit intr-u totul Celui pe care il iubesti ..m-am saturat de fragmente si bucati de iubire ..prea putin pentru o viata fragila si atat de scurta ..
Abonați-vă la:
Postări (Atom)