Pablo Alboran - Perdóname (con Carminho):

Si alguna vez preguntas el por que… no sabre decirte la razón yo no la se por eso y mas perdóname…!! Si alguna vez maldicen nuestro amor comprenderé tu corazón tu no me entenderás por eso y mas perdóname..!! uuuna sola palabra mas no mas besos al alba ni una sola caricia abra esto se acaba aquí no hay manera ni forma de decir que si ni una sola palabra mas no mas besos al alba ni una sola caricia abra esto se acaba aquí no ahí manera ni forma de decir que si si alguna vez creíste que por ti o por tu culpa me marche no fuiste tu por eso y mas perdóname..!! si alguna vez te hice sonreír creistes poco a poco en mi fui yo lo se por eso y mas perdóname..! uuuna sola palabra mas no mas besos al alba ni una sola caricia abra esto se acaba aquí no hay manera ni forma de decir que si siento volverte loca darte el veneno de mi boca siento tener que irme así sin decirte adiós laralalalaralalarala laralaalala lalalalara uuuna sola palabra mas no mas besos al alba ni una sola caricia abra esto se acaba aquí no hay manera ni forma de decir que si

Amintirea ta traita in versurile melodiilor. Clipa daruirii in clipa-acumului. Fericirea ce ti-o daruiesc, sa-ti lumineze fiinta. Impacarea fiintei cu trecutul. Bucuria intalnirii in aceasta existenta. Rugaciunea indreptata Cerului pentru tine. A fi protejat si plin de daruire in Dumnezeu. Poate vei citi aceste randuri la vremea lor. Esti un vers al inimii mele, careia i-ai umplut fiinta de frumusete si rafinament, iar pentru tot iti multumesc, simplu si umil, plina de a sti ca esti implinit. plina de gandul de a-ti scrie tie, aici si acum, gandul multumirii si frumusetii trairii. Ramai clipa beatifica, a unificarii Cerului cu Pamantul. Ramai atingerea ploii in inima puritatii tale. Ramai alaturi de stelele luminoase, ale fiintei tale. Ramai cu bine, prieten drag! ..pentru un El,iubit si asteptat de a mea fiinta ..

Frumuseţea este eternitatea contemplându-se în oglindă „Despre Frumuseţe”, fragment din „Profetul” de Kahlil Gibran Unde căutaţi voi frumuseţea şi cum o găsiţi, dacă nu este ea însăşi calea şi cel ce vă îndrumă spre ea? Şi cum puteţi vorbi despre frumuseţe dacă ea însăşi nu e ţesătoarea cuvintelor voastre? Cei mâhniţi, ca şi cei loviţi zic: „Frumuseţea este bună şi dulce, Asemeni unei tinere mame, speriată de propria-i glorie, ea trece printre noi.” Iar cei pasionaţi spun: „Nu, frumuseţea este un lucru care ţine de putere şi teroare. Asemeni furtunii, ea zdruncină pământul sub picioarele noastre şi cerul deasupra frunţilor.” Cei obosiţi şi cei slabi zic: „Frumuseţea este făcută din dulci murmure, ea vorbeşte în spiritul nostru. Vocea i se dăruie tăcerilor noastre, precum lumina subţire care freamătă în teama-i de umbră.” Iar zgomotoşii spun: „Noi i-am auzit strigătele printre munţi. Şi cu strigătele-i veniră bocănitul copitelor, vâjâitul aripilor şi răgetele leilor.” Noaptea, cei ce veghează cetatea zic: „Frumuseţea se va arăta din răsărit odată cu aurora.” În timp ce, la amiază, muncitorii şi drumeţii spun: „Noi am văzut-o aplecându-se peste pământ din ferestrele apusului.” Iarna, cei înzăpeziţi spun: „Ea va veni odată cu primăvara zburând peste coline.” Iar în zăpuşeala verii, secerătorii zic: „Am văzut-o legănându-se cu frunzele toamnei şi am zărit apoi o pulbere de nea în pletele sale.” Toate aceste lucruri le-aţi spus despre frumuseţe, Dar, de fapt, nu aţi vorbit despre ea, ci doar despre dorinţele voastre neîmplinite, Iar frumuseţea nu-i o dorinţă, ci un extaz, Ea nu-i gura însetată, nici mâna care cere, Ea nu are chipul pe care aţi dori să-l vedeţi, nici vorba pe care aţi dori s-o ascultaţi. Ci, mai degrabă, este chipul pe care-l vedeţi chiar dacă închideţi ochii sau cântecul pe care-l auziţi chiar dacă vă astupaţi urechile. Frumuseţea nu-i seva de sub coaja crăpată a trunchiului, nici aripa alăturată unei gheare, Ci, mai degrabă, o grădină mereu înflorită, un nor de îngeri fără oprire zburând. Oameni din Orphales, frumuseţea este viaţa arătându-şi sacrul său chip. Ci voi sunteţi viaţa şi voi sunteţi voalul de pe chipu-i. Frumuseţea este eternitatea contemplându-se în oglindă. Ci voi sunteţi eternitatea şi tot voi oglinda.