joi, 1 ianuarie 2015
AŞA vei şti că l-ai întâlnit pe EL!
Te vei lovi de oamenii nepotriviţi.
Te vei strădui să fie bine şi să laşi mult de la tine. La un moment dat,
vei avea impresia că nimic nu iese bine. Că nimeni nu e potrivit pentru
tine. Atunci te vei întreba ce e în neregulă cu tine. Îţi vei spune că
poate ţie nu îţi e dat să iubeşti. Că poate eşti prea pretenţioasă. Asta
până când apare în viaţa ta EL.
El nu cere de la tine mai mult decât poţi să-i oferi. Tu îi eşti îndeajuns.
El, pe lângă faptul că te iubeşte, te respectă. Iar respectul înseamnă că este conştient de femeia pe care o are.
El te face să zâmbeşti cu un zâmbet pe care nu l-ai mai avut până acum. E ACEL zâmbet.
El te încurajează şi-ţi oferă sprijin moral ca să-ţi urmezi visul, pentru că va crede în talentul tău.
El se interesează dacă ai mâncat, dacă
te-ai îmbrăcat gros pentru că e frig afară, dacă ai dormit suficient şi
dacă ţi-ai luat medicamentele atunci când eşti răcită.
El, deşi e obosit sau supărat, o să-ţi
acorde din timpul şi gândurile lui, pentru că vrea să fii primul lucru
cu care adoarme în gând şi se trezeşte.
El îţi spune că arăţi superb. Şi nu doar azi, mereu!
El renunţă să se uite la meciul de fotbal, dacă ştie că eşti supărată şi ai nevoie să vorbeşti despre asta.
El vorbeşte despre voi doi la viitor, ca şi cum asta ar fi singura variantă pe care o ia în calcul.
Unul din obiectivele lui este ca tu să nu mai plângi. Iar dacă plângi, să o faci de bucurie.
Deşi poate nu o să le înţeleagă, o să fie interesat de pasiunile tale şi o să te asculte povestind despre ele.
Lui nu o să-i fie frică să-ţi spună primul “te iubesc”, primul “mi-e dor de tine” şi nici să renunţe la tot pentru tine.
El nu o să grăbească lucrurile
niciodată, dar nici nu o să le încetinească până când e prea târziu.
O
să acţioneze la momentul potrivit.
El o să ştie că Dumnezeu e important pentru tine, aşa că o să fie important şi pentru el.
El o să fie acel bărbat pe care ştii că nu poţi sta mult timp supărată, pentru că îţi e mai drag decât orice altceva.
Când ţi se întâmplă ceva, primul căruia vei vrea să-i povesteşti va fi el.
Lui nu-i va fi frică să-şi ceară iertare
sau să recunoască că a greşit, pentru că va şti că doar un bărbat
puternic poate să o facă.
Vei dori să spui întregii lumi despre el şi despre cât de minunat este.
Va fi cel mai bun prieten al tău, căruia
nu-ţi va fi frică să-i împărtăşeşti nimic.
Vei şti că împreună veţi
găsi soluţii pentru orice.
Deşi sunteţi departe fizic, vei simţi că sufletele voastre sunt atât de aproape, încât aproape devin unul.
El o să fie acel bărbat care te va face să simţi că aşteptarea a luat sfârşit, pentru că ai găsit locuitor pentru inima ta.
El va însemna pentru tine prezentul şi viitorul.
Când te va privi, tot ce va dori să schimbe la tine va fi numele tău de familie. Cu a lui.
http://alinailioi.ro
Cand Vocea inimii inalta clipa,
cand pasii iti sunt cuprinsi de emotia vocii divine,
cand esti purtat de Inaltarea rugaciunii dumnezeiesti,
Atunci clipa cuprinde Eternitatea.
Atunci in tine se trasforma fiecare atom al creatiei.
Atunci esti unificat cu Duhul Sfant.
Atunci forta, mana, viata intreaga
de El,
Dumnezeu iti este umpluta.
Atunci calatoresti in prezenta Duhului Sfant.
Glasul ridica si deschide Cerul
incununand bucuria si multumirea.
Imbratisarea iubirii de Dumnezeu,
ne umple Sufletele de pacea si simplitatea chemarii,
in cantec, inaltare, recunostinta, pace, Lumina,
chemare, binecuvantare, mister si indumnezeire.
In lasarea frunzei pe pamant, ea atinge
suavitatea si corzile vantului.
Splendoarea si cuprinderea maretiei Creatiei,
atinge in inimi dor si umilinta.
Esti atins de perfectiunea naturii si a pasilor
catre Vocea inimii dumnezeiesti.
Canta Suflete, in a ta calatorie,
Sunetele Inaltarii si rostirii Lui.
cand esti purtat de Inaltarea rugaciunii dumnezeiesti,
Atunci clipa cuprinde Eternitatea.
Atunci in tine se trasforma fiecare atom al creatiei.
Atunci esti unificat cu Duhul Sfant.
Atunci forta, mana, viata intreaga
de El,
Dumnezeu iti este umpluta.
Atunci calatoresti in prezenta Duhului Sfant.
Glasul ridica si deschide Cerul
incununand bucuria si multumirea.
Imbratisarea iubirii de Dumnezeu,
ne umple Sufletele de pacea si simplitatea chemarii,
in cantec, inaltare, recunostinta, pace, Lumina,
chemare, binecuvantare, mister si indumnezeire.
In lasarea frunzei pe pamant, ea atinge
suavitatea si corzile vantului.
Splendoarea si cuprinderea maretiei Creatiei,
atinge in inimi dor si umilinta.
Esti atins de perfectiunea naturii si a pasilor
catre Vocea inimii dumnezeiesti.
Canta Suflete, in a ta calatorie,
Sunetele Inaltarii si rostirii Lui.
Cuvinte din Scoica timpului
Atingem clipe datatoare de iubire.
Parcurgem un timp al calatoriei noastre interioare.
Zambim in tacerea inimii noastre.
Pretutindeni prezenta Tatalui Ceresc este.
In dorul de tine, ma adancesc in mine.
Soaptele imbratisarii imi vorbesc de noi.
In clipele timpului culeg din noi.
Noi pasim pe drumul Albului.
Goi de noi si plini de iubire ne abandonam Lui.
Prin tine se manifesta El.
Prin noi, Il retraim.
Ne unificam in scoica timpului pentru a atinge androginul.
Frumusetea lumilor exalta in lumina Unicului.
Muzica ei danseaza in inima Preaiubitului.
Contopiti si plini de adoratie, compasivi si plini daruire,
iti rostim Tie, Tata Ceresc:
trupurile noastre fa-le locasul Tau cel Sfant.
In privire revarsa incantare si pace.
In atingeri, atinge-ne cu a Ta prezenta.
In imbratisari, imbratiseaza-ne cu tot Universul.
In tacere, vorbeste-ne Tu!
In zori de zi, miazazi si noapte, lumineaza-ne cu Tine.
In a fi, sa fim uniti cu Tine.
In a darui, sa faurim in slefuirea noastra.
In a binecuvanta, sa binecuvantam a noastra existenta.
A-Ti multumi fiece clipa, cu dor si umilinta.
Ai tai copii, puri si plini de iubire.
Ajuta-ne mereu sa Te urmam neincetat, cu rabdare, intelepciune, iubire, smerenie, devotiune si credinta.
Amin.
Parcurgem un timp al calatoriei noastre interioare.
Zambim in tacerea inimii noastre.
Pretutindeni prezenta Tatalui Ceresc este.
In dorul de tine, ma adancesc in mine.
Soaptele imbratisarii imi vorbesc de noi.
In clipele timpului culeg din noi.
Noi pasim pe drumul Albului.
Goi de noi si plini de iubire ne abandonam Lui.
Prin tine se manifesta El.
Prin noi, Il retraim.
Ne unificam in scoica timpului pentru a atinge androginul.
Frumusetea lumilor exalta in lumina Unicului.
Muzica ei danseaza in inima Preaiubitului.
Contopiti si plini de adoratie, compasivi si plini daruire,
iti rostim Tie, Tata Ceresc:
trupurile noastre fa-le locasul Tau cel Sfant.
In privire revarsa incantare si pace.
In atingeri, atinge-ne cu a Ta prezenta.
In imbratisari, imbratiseaza-ne cu tot Universul.
In tacere, vorbeste-ne Tu!
In zori de zi, miazazi si noapte, lumineaza-ne cu Tine.
In a fi, sa fim uniti cu Tine.
In a darui, sa faurim in slefuirea noastra.
In a binecuvanta, sa binecuvantam a noastra existenta.
A-Ti multumi fiece clipa, cu dor si umilinta.
Ai tai copii, puri si plini de iubire.
Ajuta-ne mereu sa Te urmam neincetat, cu rabdare, intelepciune, iubire, smerenie, devotiune si credinta.
Amin.
Atunci, Acum
Odată pe
meleaguri ce-au fost înfăşurate în a timpului mosoare
Ţi-am reţinut un
zâmbet
Ce l-ai legat de-a sufletului tău culoare
Şi-n raze de
lumină
În a tăcerii
inimii cămară
L-am aşezat
nemaifiind ce fusem odinioară
De-atunci trecu o
zi, trecură două
Trecu un veac, trecură nouă
Rastimp în care doar recunoştinţă-am adunat
Pentru c-a inimi-mi cămară era de-acum
Un univers cu mult mai colorat
Odată printre
luminile din praf de stele
Te-am regăsit într-un oraş
Ai apărut după o iarnă a vieţii mele.
A trebuit să sap adânc
Să-ţi regăsesc a inimii cămară
Ce înapoi primit-a cel zâmbet ce se-mbăia în raze
Nemaiştiind nici eu că port în suflet o comoară
Ce ai lasat să-mi umple, în alte timpuri,
La mine-n inima-o cămară.
Acum că ştiu, doar timpul s-a oprit
Iar contemplarea cum din zâmbet
Se desfăşoară câte-o rază
Ce ia nuanţe dintr-un suflet
Şi mângâie-n alt suflet vreo petală
Şi iar revine într-a mele inimii cămară
E graţie ce-n triluri de fiori ne împresoară
Iar clipele aleargă atunci neobservate
Clepsidrele îşi pierd atunci nisipul
Acum nu mai devine odinioară.
Traiesc topit cu tine si iti respir a inimii manifestare,
Ecouri de iubire ample-n suflet
Intens mi le trezesti prin daruire,
Un sacru ritual e a ta imbratisare.
Bujori de purpura iti infloresc pe buze,
Efluvii din a Lui iubire prin crestet le reversi
Secret in rauri de ambrozii manifesti
Comoara regasita si gratie divina esti.
Te ador frenetic. Iti multumesc ca ESTI.
Cand cuvintele se leaga pe buzele tale,
te simt in acest Univers .. si stiu ca nimic nu e intamplator. Stiu ca fiecare cuvant te deschide inspre inima in care traiesti.Ramane o taina aceasta deschidere a ta, faptura cereasca, catre lumea din care ai venit.
Ramane o taina intalnirea in acest timp.
Raman o taina trairile daruite de Tatal Ceresc.
Le traiesc asemeni cuvintelor care ase seaza in buchetul miracolului
de a trai o miunune.
Le traiesc cu emotia clipelor de a trai vesnic iubirea dumnezeiasca.
Te traiesc in sufletul meu neconditionat si fara a cere nimic in schimb.
Te traiesc, asa cum sufletul meu traieste.
S-a conturat in timp, a calatorit in inimile iubirii pure si s-a reintors
in locul de unde a plecat.
Trairea cuvintelor care se aseaza in aceasta seara aici si acum,
sunt trairile care se-astern in suflet cand iubirea vine si se inalta.
Cuvintele inimii te inalta pe culmi de soare,
cand ai prilejul de a intalni un suflet asemeni tie.
Cuvintele atunci devin tacere si cauta sa nu mai fie rostite,
decat atunci cand sufletul le cere.
Atunci timpul se schimba in balsam mangaietor,
Si inima se-nalta la Cer.
Atunci cuvintele formeaza drumul catre El,
asemeni timpului creat in noi.
Cum poti oare sa nu infloresti in iubire divina.
Cum poti sa nu traiesti in clipa inimii.
Acolo cuvintele iau forma aripilor si zbora catre Inalt.
Acolo nu mai exista timp, cautare, dorinta ..
Acolo iti sunt ascultate cuvintele din inima.
Acolo cuvintele fac sa oglindesaca in tine,
ceea ce din timpuri esti.
In inchiere:
Acum ..sa ne amintim ca dragostea nu va pieri niciodata ..
Doamne, da-mi te rog putere, rabdare si pasiune,
si fa ca prin tot ce fac sa pot arata catre Tine!
Sunt cuprinsa de dorinta de a tine fiecare clipa in loc.
Traiesc intens fiecare moment in care imi vorbesti, in care te joci, in care esti.
Nu imi doresc sa vina urmatoarea clipa
pentru ca simt ca am totul in prezent,
iar sufletul meu se scalda in bucurie.
Iti multumesc ..
Tu, Cel care cuvintele le legi pe buze.
Imi doresc sa stam cat mai aproape de Cel ce ne-a creat,
ca sa putem reintalni Cerul in inimile create de El.
Suspin precum cerul innourat isi
daruieste misterul prin picaturile de ploaie.
Astept atingerea fiintei tale asa cum desertul tanjeste dupa o floare ..
Sa nu te pierzi in drumul catre mine. inclin buzele pentru a le darui pasilor tai ..
Cauţi să dai de mine?
Cauţi să dai de mine?
Sunt pe locul de lângă tine,
Umărul meu îl atinge pe-al tău.
N-ai să găseşti nici în stûpa, nici în templul hindus,
Nici în sinagogă, nici în catedrală:
Nici în slujbă, nici în kirtan, nici în picioarele
Încolăcite în jurul gâtului, nici în post.
Când mă cauţi cu adevărat, mă vei zări dintr-o dată –
Mă vei găsi în cea mai măruntă măsură de timp.
Ucenice, spune-mi, ce e Dumnezeu?
El e suflarea dinlăuntrul suflării.
I-am zis făpturii voitoare din mine:
Ce e râul acesta pe care vrei să-l treci?
Nu-s călători pe calea râului şi nu e nici o cale.
Vezi tu pe cineva mişcându-se pe malul acela,
Sau făcându-şi cuib?
Nu există nici un râu, nici luntre, nici luntraş
Nu există nici funie de tras, nici cine s-o tragă.
Nu există pământ, nici cer, nici timp, nu există
Nici mal, nici vad!
Şi nu există nici corp, nici minte!
Crezi tu că există vreun loc care să facă sufletul mai puţin însetat?
În marea absenţă nu vei găsi nimic.
Fii deci puternic şi intră în propriu-şi trup,
Acolo ai loc tare pe care poţi pune piciorul.
Gândeşte-te bine!
Nu pleca hoinărind aiurea!
Azvârle-ţi doar toate cele gândite despre lucruri închipuite,
Şi rămâi statornic în ceea ce eşti (sahaj).
Astept atingerea fiintei tale asa cum desertul tanjeste dupa o floare ..
Sa nu te pierzi in drumul catre mine. inclin buzele pentru a le darui pasilor tai ..
Cauţi să dai de mine?
Cauţi să dai de mine?
Sunt pe locul de lângă tine,
Umărul meu îl atinge pe-al tău.
N-ai să găseşti nici în stûpa, nici în templul hindus,
Nici în sinagogă, nici în catedrală:
Nici în slujbă, nici în kirtan, nici în picioarele
Încolăcite în jurul gâtului, nici în post.
Când mă cauţi cu adevărat, mă vei zări dintr-o dată –
Mă vei găsi în cea mai măruntă măsură de timp.
Ucenice, spune-mi, ce e Dumnezeu?
El e suflarea dinlăuntrul suflării.
I-am zis făpturii voitoare din mine:
Ce e râul acesta pe care vrei să-l treci?
Nu-s călători pe calea râului şi nu e nici o cale.
Vezi tu pe cineva mişcându-se pe malul acela,
Sau făcându-şi cuib?
Nu există nici un râu, nici luntre, nici luntraş
Nu există nici funie de tras, nici cine s-o tragă.
Nu există pământ, nici cer, nici timp, nu există
Nici mal, nici vad!
Şi nu există nici corp, nici minte!
Crezi tu că există vreun loc care să facă sufletul mai puţin însetat?
În marea absenţă nu vei găsi nimic.
Fii deci puternic şi intră în propriu-şi trup,
Acolo ai loc tare pe care poţi pune piciorul.
Gândeşte-te bine!
Nu pleca hoinărind aiurea!
Azvârle-ţi doar toate cele gândite despre lucruri închipuite,
Şi rămâi statornic în ceea ce eşti (sahaj).
Mooji
No force can stop you from being what you are.
In the midst of the most challenging difficulties,
right there is where and when
you must find and be the stilled presence.
As you cannot win a fight after it is over,
know the Self as the constant reality
underlying all states of mind and being.
Take courage. There is no failures for the Self.
In the midst of the most challenging difficulties,
right there is where and when
you must find and be the stilled presence.
As you cannot win a fight after it is over,
know the Self as the constant reality
underlying all states of mind and being.
Take courage. There is no failures for the Self.
God can never be close.
God can never be close because it would mean
that there is some place where God is not.
God is infinite.
We cannot exist outside of the infinite.
Therefore, God is our Reality.
God can never be close because it would mean
that there is some place where God is not.
God is infinite.
We cannot exist outside of the infinite.
Therefore, God is our Reality.
Very often people say to me,
'Mooji, I am so unhappy but you don't seem to care
or even want to know what is going on.'
And actually, it is true.
I don't want to know what you think is going on.
And, I don't believe you. Nothing is going on.
You are happy by nature but think you are unhappy.
Your unhappiness is totally made up.
You are just too lazy to look inside yourself.
'Mooji, I am so unhappy but you don't seem to care
or even want to know what is going on.'
And actually, it is true.
I don't want to know what you think is going on.
And, I don't believe you. Nothing is going on.
You are happy by nature but think you are unhappy.
Your unhappiness is totally made up.
You are just too lazy to look inside yourself.
As you listen in openness, something begins to stir inside your own heart.
Your simple role is just to say: 'Yes, rid me of ego and merge me with you.'
Then duality and non-duality become a harmony, a light play.
Your mind wants to write its name on this journey, but the Truth is:
You have done nothing. And in Truth, there is nothing you can really do or own.
Simply keep quiet. Gradually merge in the infinite Bliss of being.
Your simple role is just to say: 'Yes, rid me of ego and merge me with you.'
Then duality and non-duality become a harmony, a light play.
Your mind wants to write its name on this journey, but the Truth is:
You have done nothing. And in Truth, there is nothing you can really do or own.
Simply keep quiet. Gradually merge in the infinite Bliss of being.
This privilege grace has offered you.
Don't try and fathom God.
Disappear as ego and you will find the Supreme Lord
sitting inside your Heart in the form: I Am.
You say you really want to go to this space without desires,
but there is nobody to go there.
The apparent one who is trying to go there is perceived from there.
There is a space completely untouched by all efforts
including the one who is making them.
Recognise and be one with It.
but there is nobody to go there.
The apparent one who is trying to go there is perceived from there.
There is a space completely untouched by all efforts
including the one who is making them.
Recognise and be one with It.
You say, 'I am ready to let myself dissolve
into the Peace beyond the person,'
but who are you?
Are you real?
Sometimes I say to people, 'Keep quiet,'
but once the egoic identity drops away,
you will come to see that even this advice to 'keep quiet'
becomes meaningless.
There is nobody left to keep quiet.
When there is somebody there to keep quiet, there is noise.
When there is nobody left to keep quiet, there is Silence.
but once the egoic identity drops away,
you will come to see that even this advice to 'keep quiet'
becomes meaningless.
There is nobody left to keep quiet.
When there is somebody there to keep quiet, there is noise.
When there is nobody left to keep quiet, there is Silence.
The Self is not going to be an experience the person is going to have.
The true experience blasts the 'person' out of the picture all together
and what remains is only the Self.
The true experience blasts the 'person' out of the picture all together
and what remains is only the Self.
You are the peace in silence.
You are the silence in peace.
You are the light of consciousness that causes all things to be seen.
You are the perceiving love devoid of objective identity.
You are the wisdom and love which shines from the source of existence.
You are Unborn Awareness Self.
You are the silence in peace.
You are the light of consciousness that causes all things to be seen.
You are the perceiving love devoid of objective identity.
You are the wisdom and love which shines from the source of existence.
You are Unborn Awareness Self.
Without story making, without interpreting, without projecting, without desiring, you are perfectly happy and in a natural state of peaceful harmony. But don't be thinking this is a personal state.
In the absence of the 'person' the ever-perfect presence prevails.
There is a silence that is totally impersonal.
It is not the fruit of anybody's work.
Peace is there, but there is no peacekeeper.
This Peace is only known when the noise of the person is not present. Without the 'person' all that remains is the ever Pure.
The Ultimate is nobody's achievement at all.
It is not the fruit of anybody's work.
Peace is there, but there is no peacekeeper.
This Peace is only known when the noise of the person is not present. Without the 'person' all that remains is the ever Pure.
The Ultimate is nobody's achievement at all.
Before true knowledge reveals itself,
ignorance needs to be fully swept aside.
Wisdom will not reveal itself while there is investment in the unreal,
for that portion of energy will continue creating divisions and distractions
in order to avoid or delay seeing what truly Is.
Such is the nature of the psychological mind.
ignorance needs to be fully swept aside.
Wisdom will not reveal itself while there is investment in the unreal,
for that portion of energy will continue creating divisions and distractions
in order to avoid or delay seeing what truly Is.
Such is the nature of the psychological mind.
The Satguru's Grace
throws 'you'
out of yourself
and enters
your absence.
throws 'you'
out of yourself
and enters
your absence.
There is a peace that does not go.
It does not want to go and it does not want to stay.
It has no place to go. It Is.
It has no appointments to be somewhere else.
Allow yourself to fall away from the shape of your mind.
Fall inside the shapeless.
But don't ask how.
It does not want to go and it does not want to stay.
It has no place to go. It Is.
It has no appointments to be somewhere else.
Allow yourself to fall away from the shape of your mind.
Fall inside the shapeless.
But don't ask how.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)