Toate lucrurile isi gasesc rezolvarea atunci cand sunt gestionate cu calm si prezenta

Toate lucrurile isi gasesc rezolvarea atunci cand sunt gestionate cu calm si prezenta

Sunt multe momente in viata in care lucrurile nu ies asa cum ne doream noi sa iasa. Dar acest lucru nu inseamna ca ele nu se intampla spre cel mai mare bine. Inseamna doar ca modul de manifestare difera de cel pe care il credeam noi ca fiind cel mai potrivit. Cand se intampla ca lucrurile sa mearga pe carari diferite de cele pe care ni le dorim noi, tindem sa ne agitam, sa ne razvratim si sa ne ingrijoram. Insa aceasta abordare nu ne ajuta cu nimic, ci doar ne mareste agitatia interioara si ingrijorarea.

In schimb, cand ne amintim sa revenim in prezent si sa creeam un spatiu prin care lucrurile se pot aseza spre cel mai mare bine, atunci simtim cum o pace se asterne inauntrul nostru si cum lucrurile nu mai par atat de grave precum pareau.

Cand suntem indeajuns de calmi si de prezenti in propria viata,

lucrurile se rezolva din mult mai multa usurinta.

Procesul cel mai important este acela care are loc inauntrul nostru, care face trecerea de la agitatie si ingrijorare la seninatate si deschidere. Si acest proces este singurul care ne merita atentia si singurul pe care sa ne concentram in astfel de momente. De aceea traversam experiente contrastante, pentru a ne putea observa si constientiza procesul transformator care are loc inauntrul nostru. Acesta este cel care ne va oferi eliberarea si detasarea.

Intotdeauna cand atentia este concentrata pe interior, fara a crea drame si fara a cadea prada emotiilor, acolo vor avea loc constientizari ce ne vor ajuta sa privim totul cu mai mult calm, cu mai multa prezenta si seninatate, stiind ca totul este perfect potrivit exact asa cum este.

Viata este o curgere, iar noi este necesar sa invatam sa curgem odata cu ea. In acest fel, usile care trebuiesc inchise se vor inchide de la sine, iar usile care trebuiesc deschise se vor deschide de la sine, iar noi vom fi indeajuns de pregatiti incat sa putem inchide usile fara regrete si sa le deschidem pe cele potrivite fara teama.

Fara sa intram in panica, fara sa fim dezamagiti, fara sa ne razvratim impotriva a ceea ce se petrece, ne oferim o cale prin care sa descoperim bucuria si usurinta de a trece prin viata intr-un mod frumos si linistit. Ceea ce trebuie sa traim, oricum vom trai. Agitatia si teama nu vor face decat sa ne ingreuneze procesul.

Cu calm, deschidere si prezenta, caile se deschid de la sine, din cea mai mare usurinta.

 http://taniatita.info

A avea incredere in celalalt presupune a avea incredere in tine insuti

Increderea in sine, la fel ca iubirea si respectul de sine se structureaza in jurul unei imagini interioare pe care o avem despre noi insine, plecand de la un nucleu care este suficient de solid si protejat pentru a rezista criticilor si respingerilor, unui flux de intoleranta, valurilor de deceptie si deznadejde, violentelor venite din partea celor din jurul nostru.
Increderea de sine este o cautare permanenta a imprevizibilului vietii, si trebuie reimprospatata, reconstruita, confirmata si infrumusetata in fiecare zi.
Increderea in sine, la fel ca iubirea si respectul de sine se structureaza in jurul unei imagini interioare pe care o avem despre noi insine, plecand de la un nucleu care este suficient de solid si protejat pentru a rezista criticilor si respingerilor, unui flux de intoleranta, valurilor de deceptie si deznadejde, violentelor venite din partea celor din jurul nostru.
Increderea de sine este o cautare permanenta a imprevizibilului vietii, si trebuie reimprospatata, reconstruita, confirmata si infrumusetata in fiecare zi. A avea incredere in tine, si incredere fata de celalalt, se invata, si se consolideaza si la varsta adulta, chiar daca nu a fost formata in timpul copilariei. Si cum orice incredere ne deschide spre experienta relativului si a imprevizibilului, vedem cata deschidere si cata libertate poate purta in ea.
Increderea in sine, se amplifica atunci cand acceptam sa cerem, pentru a ne completa cunostintele, cand incetam sa mai credem ca nu stim, cand descoperim ca stim multe lucruri dar nu vrem sa stim ca stim.
Cand acceptam sa intelegem ca avem mai multe resurse decat cele pe care le-am folosit deja.
Cand acceptam sa ne spijinim pe aparitia imprevizibilului pentru a ne amplifica propriile noastre posibilitati.
Cand incetam sa ne mai refugiem in ceea ce am invatat deja, cand incetam sa ne sprijinim doar pe cunostintele si certitudinile noastre, pentru a ne bucura de creativitatea momentului.
A avea incredere presupune a avea o siguranta interioara suficient de mare pentru a te apropia, a te increde, a te abandona, chiar in fata imprevizibilului comportamentului celuilalt:
“ Imi asum riscul de a incepe o relatie de lunga durata cu celalalt, asa cum este el astazi, dar si asa cum va deveni, cum va fi in viitor?”
“ Imi asum riscul de a fi dezamagit, riscul ca celalalt sa nu raspunda asteptarilor mele, riscul ca intr-o zi sa ma paraseasca, sa ma tradeze si sa ma insel in privinta lui?”.
Aici este vorba poate de demersul cel mai dificil, acela de a te responsabiliza, de a-ti asuma, si de a iesi din acea dubla capcana, des intalnita in relatiile umane:
-          aceea de a-l acuza pe celalalt: “ Este vina ta, nu m-ai iubit asa cum de iubesc eu, nu ma asculti, nu esti niciodata aici, nu se poate discuta cu tine, vrei tot timpul sa ai dreptate…”.
-          sau autoacuzarea, cand ne acuzam pe noi insine: “ Eu sunt vinovat, nu sunt in stare de nimic, n-o sa reusesc niciodata”.
Nu acuzarea sau autoacuzarea ci responsabilizarea este solutia, faptul ca suntem resposabili in parte, pentru ceea ce ni se intampla, fara sa cadem sau sa ne refugiem in culpabilizare sau in devalorizarea celuilalt sau in autodevalorizare.
Deoarece noi suntem cei care avem nevoie sa avem incredere in ceilalti, foarte rar celalalt este cel care ne inseala. Noi insine suntem cei care avem nevoie sa ne incredem si sa ne pastram credinta, si sa avem o incredere care nu este reciproca, pana in momentul in care suntem in sfarsit pregatiti sa aflam adevarul.
A comunica reciproc inseamna a indrazni sa punem in comun, depasindu-ne temerile in fata diferentelor si acceptand ceea ce poate veni de la celalalt, respectandu-i valorile, dar respectandu-ne si pe noi in acelasi timp.
sursa “De ce este atat de dificil sa fim fericiti?” Jacques Salome

“Mintea e cea care face rau sau bine, care te face fericit sau nefericit, bogat sau sarac”. Edmund Spencer.
“Ceea ce este in urma noastra si ceea ce este inaintea noastra sunt lucruri insignifiante in comparatie cu ceea ce este in noi”. Ralph Waldo Emerson.
“Nu pot schimba directia vantului, dar pot schimba pozitia velelor astfel incat sa ajung totdeauna la destinatie”. Jimmy Dean.
“Daca ne-am da seama cat de puternice sunt gandurile noastre, nu am mai avea nici un gand negativ”. Pace Pilgrim
“Lucrul caruia mintea ii rezista persista, iar cel pe care il accepta se vindeca”. Michael Dawson
“Intotdeauna uram ceva de care ne este frica”. Anthony de Mello
“Cei care nu si-au gasit inca adevarata bogatie, care este stralucitoarea fericire a fiintei umane si sentimentul profund de pace venit odata cu ea, sunt cersetori, chiar daca detin cele mai mari bogatii materiale”. Eckhart Tolle
” Nu experienta zilei de azi ii innebuneste pe oameni, ci remuscarea pentru ceea ce s-a petrecut ieri si teama de ce poate aduce ziua de maine”. Dr. Wayne D. Dyer
“Cea mai buna dovada ca un lucru poate fi indeplinit este aceea ca altii l-au facut deja”. Brian Tracy

”Nimeni nu devine iluminat, imaginandu-si forme de lumina, ci devenind constient de intuneric”.  C.G. Jung

Carlos Castaneda spunea : « Noi ori ne facem fericiţi ori nefericiţi, tot atât muncim »
Suntem pe deplin responsabili de ceea ce alegem să fim şi de ceea ce alegem să facem în viaţa noastră şi nu avem nici o scuză fa\` de alegerile făcute, în afară de propria noastră voinţă. A-ţi asuma Responsabilitatea pentru ceea ce faci şi pentru ceea ce eşti, este un demers care poate reprezenta un punct de plecare în viaţa fiecăruia dintre noi.
A-ţi asuma responsabilitatea înseamnă să fii conştient în fiecare moment că Tu alegi să fii într-o situaţie sau în altă, că Tu alegi ce anume permiţi să se întâmple în viaţa Ta, sau cum anume permiţi să fii tratat de ceilalţi. Tu îţi alegi partenerul, Tu îţi alegi  job-ul, Tu acţionezi sau r`mai  pasiv [n fa\a provoc`rilor vie\ii.Cu cât fugi mai mult de responsabilitate, cu cât te victimizezi mai mult, cu cât îi învinovăţeşti mai mult pe ceilalţi cu atât mai mult lucrurile vor merge mai rău. Şi asta  este tot o alegere!
Dacă vrem să înţelegem mai bine cum am creat realitatea prezenţ` nu trebuie decât să observăm alegerile pe care le-am făcut în trecut. Examinarea realităţii, ne va demonstra că am ajuns unde suntem în urmă rezultatelor deciziilor luate ieri, alaltăieri sau în zilele anterioare, sau a lipsei de decizie! Deci este cert că viitorul va depinde de deciziile luate de noi chiar în acest moment!
Viaţa noastră nu este un joc de noroc la care avem ghinion sau câştigăm, şi nici nu este aşa din cauza şefului, părinţilor, partenerului, socrilor, guvernului sau societăţii. Un lucru e clar! Dacă faci de fiecare acelaşi lucru, vei obţine de fiecare dată acelaşi rezultat!
O zi din viaţa ta este o replică în miniatură a întregii vieţi. Analizând o zi din viaţa ta, obţii o mostra din viaţa ta, aşa cum ar fi ea dacă nu ai face schimbări radicale. Cel ce vrea cu adevărat să fie stăpânul propriei vieţi trebuie să acţioneze aici şi acum, la nivelul acestei zile nu mâine sau poimâine.
Desigur toată lumea ştie, că gândirea pozitivă şi optimismul sunt preferabile, că asumarea responsabilităţii este un act de maturitate afectivă şi că succesul se poate învăţa ca orice altceva, însă de la gând la acţiune este uneori un drum anevoios. Capacitatea de a conştientiză că Tu ai ales tot ceea ce ai acum în viaţa este un pas esenţial către dezvoltarea Ta personală.
Cred  că suntem născuţi pentru a ne împlini viaţa, nu pentru a o rata. Cea mai bună dovadă că putem reuşi în viaţa este că atâţia alţii au reuşit înaintea noastră! Suntem condiţionaţi de zeci de limitări psihice, dar suntem înzestraţi şi cu puterea de a le îndepărta pe toate, cu forţa noastră mentală şi cu toate resursele interioare de care dispunem.
Cunoaşterea de sine şi dezvoltarea personală sunt poate cei mai importanţi paşi în viaţa fiecăruia dintre noi, pentru că din interior către exterior este un proces neîntrerupt de reînnoire bazat pe legile naturale care generează creşterea şi progresul uman.
Poţi să te minţi, să dai vină pe context sau pe ceilalţi, până la urmă însă este necesar să conştientizezi, că pentru a schimba ceva în viaţa ta, trebuie să îţi asumi responsabilitatea a ceea ce eşti, să înţelegi că tot ceea se întâmpla în viaţa ta este că Tu ai ales, sau ai permis altora să aleagă!
Alege acum să fii Tu, şi asuma-ţi responsabilitatea propriei vieţi, pentru că şi dacă nu alegi este tot o alegere, “alegi de fapt să nu alegi”, şi să-i laşi pe ceilalţi să decidă pentru tine!
Poate acest fragment din cartea “Realitatea Finală” scrisă de Balogh Bela ne oferă şi un mod de a învăţa cum să facem alegeri, şi cum să credem în alegerile noaste:
A fost odată un om sărac care-şi purta povara gândurilor pe un drum de la marginea unei păduri. Fiind obosit, s-a aşezat să se odihnească, sprijinindu-se cu spatele de un copac. Dar omul nu ştia că acel copac avea puteri magice, si că îndeplinea toate dorinţele celor care-l atingeau.
Pribeagul se gândi mai întâi ce bine i-ar prinde un pahar cu apă. Şi brusc, se trezi că tine în mâna un pahar cu apă limpede. Surprins, a ţinut un timp paharul în mâna, dar în final a decis să-l bea. Apoi, îi trecu prin gând: Ce mi-aş dori acum ceva să mănânc! Şi dintr-o dată se trezi cu mâncare alături.
Se pare că dorinţele mi se împlinesc gândi omul, mirat. Drept pentru care rosti cu voce tare: Vreau o casa minunată! Şi casa minunată apăru lângă el. Apoi îşi dori şi o femeie superbă şi inteligentă, cu care să-şi împartă norocul. Când i s-a realizat şi această dorinţa, omul i-a zis femeii de lângă el: Stai puţin, ce se întâmpla aici? N-am eu aşa noroc! Nu mi se pot întâmpla atâtea lucruri minunate tocmai mie!
Dar in momentul în care a rostit aceste cuvinte toate au dispărut.
Ştiam eu,  zise omul clătinând din cap, apoi s-a ridicat de sub copac şi a pornit pe drumul de la marginea pădurii, purtandu-şi povara gândurilor.
Cel mai mare dar al Universului este liberul arbitru, care ne da şansă că fiecare din noi să-şi aleagă singur calea pe care va evoluă. Cu propria voinţă şi cu puterea ce o avem la dispoziţie, orice este realizabil. Avem libertatea de a crea, iar prin propria creaţie ne putem exprimă valorile exterioare.
Singură putere care se poate opune puterii unui gând, sau unei credinţe, este cea a unui alt gând (poate din subconştient) sau a altei credinţe interioare. O anumită formă-gând în subconştient se îndoieşte de posibilitatea de realizare a imaginii dorinţa creată de gândul conştient, astfel rezultatul este, de multe ori, împiedicat să se manifeste în planul fizic.
Alege acum să fii Tu, şi asuma-ţi responsabilitatea propriei vieţi, pentru că şi dacă nu alegi este tot o alegere “alegi de fapt să nu alegi” şi să-i laşi pe ceilalţi să decidă pentru tine! Mihaela Balcan 

 http://www.alegsafiueu.ro

”Nu lasa pe nimeni sa-ti spuna ca nu poti face ceva. Nici macar pe mine. Daca ai un vis trebuie sa-l protejezi. Când ceilalti nu vor fi în stare sa faca ceva, îti vor spune si tie ca nu poti. Dar tu, daca vrei ceva cu adevarat, du-te si ia-ti-l. Punct.” ”The Pursuit of Happiness”

Iubirea de Sine

Pentru ai putea înţelege pe ceilalţi, trebuie să te înţelegi pe tine. Şi pentru ai putea iubi pe alţii, trebuie să te iubeşti mai întâi pe tine, pentru a putea să fii onest cu alţii, trebuie să fii onest cu tine.
Dacă vei înţelege ce este iubirea de sine, vei avea la dispoziţie cel mai puternic instrument, care îţi va permite să te bucuri de tot ceea ce îţi oferă viaţa. Iubirea este răspunsul la orice întrebare. Ea vindecă, transformă, rezolvă problemele şi poate repara orice.
Iubirea înseamnă putere şi tărie de caracter.
Iubirea de sine, este soluţia la toate problemele. Dacă vei învăţa să te iubeşti pe tine însuţi, întreaga lume îţi va aparţine, căci vei trăi pe cel mai înalt nivel al energiei. Vei cunoaşte astfel cea mai sublimă emoţie.
A te iubi pe tine înseamnă în primul rând a te respecta, a te simţi frumos(a), a şti că meriţi tot ce este mai bun şi mai aducător de fericire, a trăi alături de un partener fără sa-ţi fie teamă de cum te va afecta sau schimba relaţia cu acesta. Iubirea de sine este baza oricărei relaţii sănătoase, aşadar nu trebuie ignorată. A te iubi pe tine nu înseamnă a renunţa la celălalt, a nu-l mai iubi sau a-l îndepărta, ci dimpotrivă, aţi păsa cu adevărat de celălalt, tocmai pentru că ţie îţi pasă de tine, să alegi să nu-l faci rău celuilalt pentru că ştii că îţi vei face rău ţie.
Iubeşte-te în fiecare zi, admiră-te în fiecare zi, nu te speria de singurătate, transforma-ţi slăbiciunile în forţe puternice, lasă loc pentru  noi iubiri în viaţa şi în sufletul tău şi de abia atunci vei fi cu adevărat fericit(a) şi împlinit(a).
Opreşte-te o clipă! Respiră şi relaxează-te, iubeşte-te. Respiră adânc… tot mai profund… Inspiră şi expiră puternic de câteva ori!…Aminteşte-ţi… reaminteşte-ţi Cine Eşti!…Eşti unic(a), eşti special(a)…Respecta-te, fă-ţi timp pentru tine, ţine cont de nevoile tale. Lasă trecutul să plece, el nu mai poate fi schimbat!… Fă-ţi loc pentru… NOU!
Chiar dacă fiecare fragment de conştiinţă doreşte să se agate de vechiul sine!… Nu vrea să se elibereze! Vechiul sine consideră că este vorba de moarte, în loc de transformare şi evoluţie. Fiecare fragment de energie încearcă să nu se dea bătut, chiar dacă ştie, precum un copil, că este momentul să evolueze, că este momentul să se schimbe, că este momentul să între în ceva mai măreţ, incă tinde să rămână la fel! Şi aşa apar stările de frică, de griji, de confuzie şi îndoieli, pe care le simţi, adesea…. Renunţă la frică, la vechile convingeri, la trecut, începe să te iubeşti şi să te apreciezi, fii recunoscător pentru tot ceea ce ai!
Iubeşte-te mult, imaginează-te fericit(a), aminteşte-ţi mintea este un magnet şi tot ceea ce doreşţi şi gândeşţi, vei atrage spre tine.
Umple-ţi sacul cu amintiri frumoase şi lasă-le pe cele rele la marginea drumului… iar acum, du-te în faţa oglinzii… zâmbeşte … Uită-te la frumuseţea trupului tău şi scoate-l în evidenţă, pe urmă priveşte în interiorul tău: În tine se afla puterea!
Poţi să-ţi mai acorzi o şansă de a fi fericit, sau să aşţepţi, trist, ca viaţa ta să se stingă.
Să te simţi frumos şi iubit, sau urât şi cu o viaţă fără sens. Ai de ales, de fapt Tu alegi!
Iubeşte-te pe tine însuţi şi nimic nu va mai fi imposibil pentru tine.
(din învăţăturile lui Lawrence Crane)