Loiuse Hay: Iti poti vindeca viata

În infinitatea vieţii în care mă găsesc,totul este perfect, întreg şi complet.Cred într-o putere mai mare decât mine,care trece prin mine în fiecare moment al fiecărei zi. Mă deschid către înţelepciunea interioară, ştiind căexistă o singură Inteligenţă în acest Univers. De la această Inteligenţă vin toate răspunsurile,Toate soluţiile, toate vindecările, toate creaţiile. Am încredere în această putere şi Inteligenţă, ştiind că tot ceea ce am nevoie să ştiu îmi este dezvăluit, şi tot ceea ce am nevoie să am vine la mine acolo unde trebuie,în ordinea în care trebuie, la momentul potrivit.TOTUL ESTE BINE ÎN LUMEA MEA.

Cred că viaţa este de fapt foartesimplă. Ceea ce dăm, primim înapoi. Universal ne sprijină total în fiecare gând pe care noi alegemsă-l gândim sau să-l credem. Când suntem mici, învăţăm ce să simţim despre noi înşine şi despreviaţă, din reacţiile adulţilor din jurul nostrum. Oricare ar fi aceste crezuri, ele vor fi re-create înexperienţele de viaţă atunci când creştem. Totuşi, avem de a face numai cu nişte tipare de gândire şi punctul de putere este întotdeauna in timpul prezent. Chiar în acest moment putem să începem schimbarea.


Iubindu-te pe tine însuţi
Continui să explic că, indiferent de care este problema de viaţă, lucrez cu
Iubirea de Sine
.Dragostea este cura miraculoasă. Iubindu-ne pe noi înşine, producem miracole în propria noastrăviaţă. Nu este vorba aici despre vanitate sau aroganţă sau a fi cu nasul pe sus pentru că aceasta nueste dragoste. Aceasta este numai frică. Aici este vorba de a avea un mare respect pentru noi înşineşi recunoştinţă pentru miracolul trupului şi minţii noastre.‘Dragostea’ pentru mine este aprecierea dusă la un nivel la care îmi umple total inima şi maidă şi pe dinafară. Dragostea poate să meargă în orice direcţie. Pot să simt dragoste pentru:Însuşi procesul vieţii.Bucuria de a trăi.Frumuseţea pe care o văd în jur.
O altă persoană.Cunoaştere.Procesul minţii.Trupurile noastre şi cum funcţionează ele.Animale, păsări, peşti.Vegetaţia în toate formele sale.Universal şi cum funcţioneză el.

Exerciţiu: Oglinda
În continuare îl rog pe client să ia o oglindă, să se uite în proprii lui ochi, să-şi spună numeleşi să continue cu: ‘te iubesc şi te accept, aşa cum eşti’.Acest lucru este foarte greu de realizat pentru cei mai mulţi dintre ei. Rareori văd o reacţiecalmă, fără să mai vorbim de plăcere pentru acest exerciţiu! Unii plâng sau sunt aproape de lacrimi,unii se enervează, unii îşi dispreţuiesc unele trăsături sau caracteristici, unii insistă că ei NU POT săfacă asta. Am avut o dată un client care a aruncat oglinda în încăpere şi a vrut să fugă. I-au trebuitcâteva luni până să poată să ajungă să îşi poată vorbi în faţa oglinzii.Ani în şir m-am uitat în oglindă numai ca să critic ceea ce am văzut acolo. Mă amuză cândîmi aduc aminte de orele petrecute în faţa oglinzii ca să-mi smulg sprâncenele şi să mă fac cât de câtacceptabilă. Îmi aduc aminte că îmi era frică să mă uit în proprii mei ochi.Un exerciţiu aşa de simplu îmi arăta atât de mult. În mai puţin de o oră pot să ajung la câtevadintre problemele fundamentale care se găsesc ascunse în spatele problemei exterioare. Dacălucrăm numai la nivelul problemei exterioare atunci putem să petrecem foarte mult timp lucrând lafiecare detaliu şi în clipa în care credem că l-am rezolvat să răsară din nou în altă parte.

În infinitatea vieţii unde sunt, totul este perfect,întreg şi complet. Sunt întotdeauna protejat şi îndrumat în mod Divin. Pot să mă uit în interiorul meu fără să risc nimic. Pot să mă uit în trecutul meu fără să risc nimic. Pot să-mi lărgesc punctul de vedere despre viaţă, fără să risc nimic. Sunt mult mai mult decât personalitatea mea-trecut, prezent sau viitor. Aleg acum să mă ridic deasupra problemelor mele de personalitate, ca să recunosc măreţia fiinţei mele. Doresc din tot sufletul să învăţ să mă iubesc.TOTUL ESTE BINE ÎN LUMEA MEA.


Dând vina pe familie
A da vina pe alţii este una din cele mai sigure căi să stai împotmolit în problemă. Când dămvina pe alţii, dăm din mână propria putere. Înţelegerea ne ajută să ne ridicăm deasupra problemei şică preluăm controlul asupra viitorului nostru.

Trecutul nu poate fi schimbat. Viitorul este format din gândirea noastră prezentă. Esteimprativ pentru libertatea noastră să înţelegem că părinţii noştri au făcut ceea ce au crezut că estemai bine, cu înţelegerea şi cunoştiinţele pe care le-au avut. De câte ori dăm vina pe alţii nu ne luămresponsabilitatea pentru acţiunile noastre.Oamenii aceia care ne-au făcut toate lucrurile acelea îngrozitoare erau la fel de înfricoşaţi şide speriaţi ca şi tine. Ei s-au simţit la fel de neajutoraţi ca şi tine acum. Singurele lucruri pe care au putut să le înveţe, au fost lucrurile pe care le-au învăţat şi ei la rândul lor.Ce ştii despre copilăria părinţilor tăi, în special înainte de a fi împlinit 10 ani? Dacă poţi afla,întreabă-i! dacă poţi afla despre copilăria părinţilor tăi, vei înţelege mai uşor de ce au făcut ceea ceau făcut. Înţelegerea îţi va aduce compasiune.Dacă nu ştii şi nu poţi afla despre copilăria părinţilor tăi, înearcă să-ţi imaginezi cum a fost pntru ei. Ce fel de copilărie a putut crea adulţi ca ei?Ai nevoie să ştii acest lucru pentru propria libertate. Nu te poţi elibera pe tine însuţi, pânăcând nu-i eliberezi pe ei. Nu te poţi ierta pe tine însuţi până nu-i ierţi pe ei. Dacă ceri perfecţiune dela ei, vei cere perfecţiune de la tine însuţi şi te vei simţi mizerabil pentru tot restul vieţii.
Alegându-ne părinţii
Sunt de acord cu teoria care spune că ne alegem părinţii. Lecţiile pe care le învăţăm, par a se potrivi de minune cu ‚slăbiciunile’ părinţilor noştri. Cred că suntem cu toţii într-o călătorie fărăsfârşit, în eternitate. Venim pe această planetă să învăţăm anumite lecţii care sunt necesare pentruevoluţia noastră spirituală. Ne alegem sexul, culoarea pielii, ţara şi pe urmă ne uităm după perecheade părinţi cea mai potrivită care să ne ‚oglindească’ tiparele noastre.Vizitele noastre pe această planetă sunt ca şi mersul la şcoală. Dacă vreisă devii mecanicatunci te duci la şcoala de mecanici. Dacă vrei să devii avocat atunci te duci la şcoala de drept.Părinţii pe care ţi i-ai ales de data aceasta sunt cuplul perfect de ‚experţi’ în ceea ce tu ai ales săînveţi.După ce creştem avem tendinţa să-i arătăm cu degetul şi să le spunem: ‚Voi m-aţi adus aici!’Dar eu cred că noi i-am ales pe ei.23

Ascultându-i pe alţii
Fraţii noştri mai mari sunt zei pentru noi când suntem mici. Când erau supăraţi, probabil căs-au răzbunat pe noi fizic sau verbal. Probabil că au spus lucruri ca:‚Am să te spun că ai făcut asta…………’‚Tu eşti prea mic, nu ai voie să faci asta.’‚Tu eşti prea prost ca să te joci cu noi’.Învăţătorii şi profesorii la şcoală ne influenţează adesea foarte puternic. În clasa a cincea o profesoară mi-a spus cu dispreţ că sunt prea înaltă ca să devin dansatoare. Am crezut-o şi amrenunţat la ambiţiile mele de a dansa, până când am devenit prea bătrână ca să mai pot face carierăîn dans. Ai înţeles că testele şi notele la şcoală erau menite doar să măsoare cunoştiinţele pe care leaveai la un moment dat sau că ai fost un copil care a permis testelor şi notelor să-ţi măsoare propriavaloare.Prietenii noşti din copilărie împărtăşesc cu noi propria lor dezinformare despre viaţă. Ceilalţicopii la şcoală pot să râdă de noi şi să lase urme adânci şi dureroase în sufletele noastre. Când eramcopil, numele meu de familie era Lunney şi copii mă strigau ‚Lunatica’.Vecinii pot avea şi ei o influenţă, nu numai prin remarcile lor, dar şi pentru că ne întrbăm tottimpul: ‚Ce o să creadă vecinii?’ Încearcă să-ţi auci aminte ce alte figuri autoritoare au avutinfluenţă asupra ta în copilărie. Şi desigur, mai este şi mass media.Suntem cu toţii aici ca să depăşim limitările noastre de la început oricare ar fi ele. Suntemaici ca să recunoaştem propria noastră măreţie şi divinitate indiferent ce ar spune alţii. Tu ai dedepăşit ‚crezurile tale negative’ şi eu amde depăşit ‚crezurile mele negative.

În infinitatea vieţii unde sunt, totul este perfect, Întreg şi complet.Trecutul nu are putere asupra mea pentru că vreau să învăţ să mă schimb.Văd necesitatea trecutului ca să mă aducă unde sunt astăzi. Doresc să încep în acest moment să curăţ încăperiledin casa miţii mele. Ştiu că nu conteazăde unde încep, aşa căam să încep cu cele mai mici lucruri şi mai uşoare încăperi Şi în felul acesta am să văd rezultatele repede. Sunt fericit să fiu în mjlocul acestei aventuri, pentru că ştiu că nu am să mai trec niciodată Prin exact aceeaşi experienţă. Doresc să mă eliberez.TOTUL ESTE BINE ÎN LUMEA MEA.

Dacă dorim o relaţie veselă atunci putem să alegem să gândim vesel. Dacă dorim o viaţă prosperă atunci vom avea gânduri de prosperitate. Dacă dorim o viaţă plină de dragoste, gândurilevor fi pline de dragoste.
Tot ceea ce trimite afară mental sau verbal, se întoarce la noi în aceeaşi formă.
Fiecare clipă are un nou început
Repet,
Punctul de putere este întotdeauna în momentul prezent. Nu eşti niciodată împotmolit.
Aici este locul unde au loc schimbările, chiar aici,
exact în mintea noastră!
Nu contează pentru cât timp ai avut un tipar negativ sau o boală sau o relaţie sau lipsă de bani sau ură de sine.Putem să începem schimbarea astăzi!

Problema ta nu are nevoie să fie un adevăr pentru tine. Poate acum să dispară uşor înniminicia din care a venit. Tu poţi să faci acest lucru.Adu-ţi aminte
eşti singura persoană care gândeşte în mintea ta !
Tu eşti puterea şiautoritatea în propria ta lume !Gândurile şi crezurile tale din trecut au creat acest moment şi toate momentele dinaintea lui.Ceea ce tu alegi acum să crezi şi să gândeşti, va crea momentul următor şi ziua de mâine şi lunaviitoare şi anul viitor.
Tu eşti puterea în lumea ta ! Vei dobândi şi vei avea ceea ce vei alege să gândeşti !
În acest moment începe noul process. Fiecare moment este un nou început şi acest momenteste un nou început pentru tine : acum şi aici. Nu este minunat să ştii acest lucru ? Acest momenteste punctul de Putere ! Acesta este momentul unde începe schimbarea.

Decide să te schimbi
Mulţi oameni, la acest punct vor reacţiona rin a-şi arunca cu oroare braţele în aer, la ceea cenoi am numi mizeria vieţii noastre şi s-ar da bătuţi. Alţii ar deveni furioşi pe ei înşişi ori pe viaţă şis-ar da bătuţi şi ei.Prin a se da bătuţi înţeleg că şi-au spus :’Totul este fără speranţă, nu este posibil să schimbinimic, atunci de ce să mai încerci ?’şi ar continua : ‘Rămâi aşa cum eşti. Cel puţin ştii cum să tedescurci cu durerea aceasta. Nu îţi place, dar îţi este familiară şi speri să nu se înrăităţească’.Pentru mine mânia devenită obişnuinţă este ca şi cum ai sta în colţ cu o tichie de măgar pecap. Sună familiar ? Ceva se întâmplă şi te enervezi. Apoi altceva se întâmplă şi te enervezi şi maitare. Apoi se întâmplă din nou ceva şi devii mânios. Dar niciodată nu depăşeşti stadiul de mânie. Lace este bună această succesiune ? Este o reacţie prostească să îţi pierzi timpul să fii mânios. Este deasemenea un refuz de a vedea viaţa într-o lumină cu totul deosebită.

Ti-ar fi mult mai folositor să te întrebi cum se face de îţi creezi atâtea situaţii pe care să temânii. Care crezi tu că este cauza atâtor frustrări ? Ce anume dai tu de la tine, care crează în ceilalţinevoia de te irita ? De ce crezi tu că este nevoie să te mânii, ca lucrurile să meargă aşa cum vrei tu ?ceea ce dai se întoarce la tine. Cu cât dai afară mai multă mânie cu atât creezi mai multe situaţii carete vor mânia, ca statul într-un colţ, cu o tichie de măgar, fără nici un rezultat.Paragraful acesta te enervează ? Foarte bine ! Înseamnă că atingem un punct slab. Acestaeste ceva ce ai putea dori să schimbi.

Multe căi de a te schimba
Lucrând cu ideile tale, nu sunt singurul mod în care te poţi schimba. Sunt multe alte metodecare dau rezultate bune. Vindecarea holistică include trupul, mintea şi sufletul. Poţi să începi cuoricare dintre aceste arii atâta timp cât te asiguri că pe parcurs le vei include şi pe celelalte. Uniiîncep cu metoda mentală şi fac cursuri sau urmează o terapie. Alţii încep cu aria spirituală şi facmediaţie sau se roagă.Când începi
curăţenia în casa ta
, nu are nici o importanţă cu ce cameră începi. Incepe acolounde te trage sufletul cel mai tare. Celelalte se vor curăţa aproape de la sine.Oamenii care mănâncă tot ce le cade în mână şi încep la nivel spiritual, se vor trezi atraşi denutriţie. Vor întâlni un prieten sau vor găsi o carte sau vor urma un curs care îi va face să înţeleagăcă ceea ce mănâncă are foarte mult de a face cu felul în care simt şi felul în care arată. Un nivel teva conduce întotdeauna la următorul, atâta timp cât există dorinţa să creşti şisă te schimbi.Eu dau foarte puţine sfaturi legate de nutriţie pentru că am descoperit că toate programeledau rezultate pentru unii oameni. Aceasta este o arie în care poţi să-ţi găseşti singur drumul sau poate fi consultat un specialist. Nu suntem toţi la fel şide aceea putem încerca mai multe programme până când ni se va potrivi unul.Să fii atent la ceea ce mănânci este ca şi cum eşti atent la gândurile tale. Sunt şi aici diferitemetode de a conştientiza trupurile noastre şi semnalele pe care le primim atunci când mâncăm.Curăţirea casei mentale după o viaţă de răsfăţ de gânduri negative este similară cu a începe unregim nutriţional strict după o viaţă de răsfăţ în mâncăruri toxice şi nesănătoase. Ambele pot săcreeze crize în procesul vindecării. O dată ce începi să-ţi schimbi dieta, corpul tău va începe săarunce afară acumulările de reziduu toxic şi pe parcurs ce se întâmplă acest lucru o să-ţi fie probabilfoarte rău o zi sau două. Este la fel şi când te decizi să începi schimbarea tiparelor de gândire,circumstanţele tale vor părea să se înrăutăţească pentru o vreme.Aduţi aminte atunci când trebuie să cureţi oala în care ai făcut mâncare. Cratiţa este arsă şicu crustă pe ea, aşa că o pui în apă fierbinte şi detergent o laşi la muiat. Apoi începi să freci cratiţa.Acum este într-adevăr murdară şi urâtă, arată mai rău ca înainte. Dar dacă tu continui să o freci şi s-o cureţi, vei avea în curând o cratiţă curată şi nouă.Este la fel ca atunci când cureţi un tipar mental ars şi cu cruste. Când îl muiem cu idei noi,toată mizeria iese la suprafaţă şi o vedem. Continuă să faci noile afirmaţii şi în curând vei fi curăţattotal un gând vechi care te limita.

Primul pas în procesul de vindecare sau schimbare,este conştientizarea condiţiei.
Când avem un tipar bine înrădăcinat în noi, ca să îl putem schimba (să vindecăm condiţiaexistentă), va trebui mai întâi să devenim conştienţi de existenţa lui. Poate vom începe să vorbimdespre acea condiţie sau să ne plângem de ea sau să o vedem în alţi oameni. Într-un fel au altul, vaieşi la suprafaţă şi ne va atrage atenţia, iar noi vom vedea cum se raportează la noi. Adesea vomatrage un educator, un prieten, o clasă sau o carte care va începe să ne trezească noi căi de a abordadizolvarea acelei condiţii.Trezirea mea a început cu o remarcă întâmplătoare a unui prieten despre o şedinţă. Prietenulmeu nu a mers la şedinţă, dar ceva din mine a răspuns şi m-am dus eu. Şedinţa aceea neînsemnată afost primul meu pas în procesul de vindecare. Nu i-am recunoscut importanţa decât mai târziu, întimp.Adesea, prima reacţie pe care o avem la acest prim pas este să ne gândim că nu are sens, căeste ridicol. Poate ni se pare prea uşor sau este neacceptabil gândirii noastre. Nu vrem să facem asta.Împotrivirea noastră este puternică. Ba chiar putem să ne enervăm numai la gândul de a face acest pas. O astfel de reacţie este bună atâta timp cât conştientizăm că acesta este primul pas în procesulnostru de vindecare. Le spun clienţilor că orice fel de reacţie ar avea, acea reacţie este menită să learate că ei sunt deja în procesul de vindecare, chiar dacă aceasta nu este completă. Adevărul este căacest proces începe în clipa în care noi ne gândim să facem o schimbare. Nerăbdarea este o altă formă de împotrivire. Este împotrivirea la a învăţa şi la a se schimba.Atunci când dorim ca totul să fie făcut acum şi complet, nu ne dăm de fapt timp să învăţăm lecţiacare vine cu problema pe care am creat-o.Dacă vrei să te duci în altă încăpere, trebuie să te scoli şi să te duci pas cu pas în direcţia ei.Dacă doar stai pe un scaun şi ceri să fii în cealaltă încăpere, nu merge. Este la fel: toţi dorim să ni serezolve problemele, dar nu vrem să facem lucrurile mărunte, care adunate vor realiza de fapt soluţia.Acum este timpul pentru noi să recunoaştem responsabilitatea noastră în crearea acesteisituaţii sau condiţii. Şi nu este aici de a te simţi vinovat sau de a fi u o persoană ‚rea’ numai penrucă eşti unde eşti. Vorbesc aici de a recunoaşte ‚puterea din tine’ care transformă fiecare gând pecare în ai într-o experienţă de viaţă.În trecut, fără să vrem, am folosit această putere ca să creăm lucruri pe nu am vrut de fapt săle trăim. Nu ne-am dat seama ce făceam. Acum, prin conştientizarea responsabilităţii noastre, ne36

dăm seama şi învăţăm să folosim această putere în mod conştient şi pozitiv, pentru beneficiulnostru.Deseori, le sugerez clienţilor mei un nou mod de a aborda o problemă sau a ierta pe cineva,îi văd strângând din fălci sau încrucişându-şi braţele pe piept. Poate chiar strângând din pumni.Împotrivirea începe să se arate şi atunci ştiu că am nimerit acolo unde trebuia. Toţi avem lecţii deînvăţat. Lucrurile care sunt cele mai greu de înfăptuit pentru noi, sunt lecţii pe care le-am ales chiar noi. Dacă lucrurile ni se par uşoare, ele nu sunt lecţii ci lucruri pe care noi le ştiam deja.
Prin conştientizare, se pot învăţa lecţii
Dacă te gândeşti ce îţi este ţie cel mai greu să faci şi cât te împotriveşti, atunci te uiţi de faptla cea mai mare lecţie pe care o ai de învăţat acum. Dacă te supui, renunţi la împotrivire şi îţi daivoie să înveţi ceea ce trebuie să înveţi, atunci asta va face pasul următor mai uşor. Nu-ţi lăsa propriaîmpotrivire să stea în calea schimbărilor pe care vrei să le faci. Putem lucra pe două nivele:1.uită-te la împotrivire2.dar continuă să faci mintal schimbările.Observă-te, uită-te cum te împotriveşti, dar continuă cu schimbarea.
Mesaje nonverbale
Acţiunile arată adesea împotrivirea noastră. Spre exemplu:Schimbi subiectul.Părăseşti încăperea.Te duci la toaletă.Întârzii.Te îmbolnăveşti.Amâni: te apuci de altceva, te ţii extrem de ocupat şi pierzi vremea.Te uiţi în altă parte sau pe fereastră.Răsfoieşti o revistă.Refuzi să răspunzi ..

Sarut pamantul de sub mine in semn de multumire,
ca inima inca-mi mai bate,
si ma las cuprinsa de-al vietii mister
ce inima-mi imbata!

Pastrez amintirea contopirii inimilor noastre.
pastrez amintirea imbratisarii in razele Soarelui.
pastrez amintirea timpului petrecut alaturi de tine.
pastrez amintirea cantului dumnezeiesc, si ma ridic incet.
Pastrez amintirea privirii ochilor puri,
prin care Divinul mi-a vorbit in atat de multe moduri sublime si inaltatoare.
Pastrez amintirea dorului de a fi in mine, alaturi de tine.
Pastrez amintirea de a calatori in mine insami,
asa cum numai tu m-ai invatat si mi-ai aratat.
Pastrez amintirea povestii calatoriei inimii.
Traiesc prezentul, imbratisata de a ta atingere subtila.

Traiesc, imi rasuna in suflet cuvintele pline de intelepciune:
nu te pierde de tine insasi, in cotidian.
Frumoasa este amintirea ta vie, claritatea iubirii ce-mi infasoara fiinta
in misterul eternitatii divine.
Traiesc prezentul,atinsa de mainile'ti fine, faptura divina!
multumesc Divinului pentru viul pastrarii si trairii!

Cuvintele-mi sunt prinse in tacerea cerului.
Cuvintele-mi sunt pictate in culoarea inimii.
Cuvintele-mi sunt zborul catre Tine.

Cuvintele-mi sunt daruire in multumire.
Cuvintele-mi sunt contemplatia insasi.

Cuvintele-mi sunt asezate in conturul serii,
Avand imaginea ta in suflet,
Imbratisand noaptea si soptindu-i sa-ti daruiasca al ei sarut:
noapte buna, Tie, Celui care acum-aici ii scriu.

In noapte divina sa traiesti, sa te trezesti cuprins
de regenerarea fapturii Tale de bratele Ingerilor.

Sa canti inimii rasaritul,
Celui care Te-a creat dupa al Sau chip atat de minunat.

Cuvintele-mi curg in mine, iubirea infloreste in tine.
Cuvintele-mi vorbesc de tine.
Gandul imi aminteste de noi.
Te traiesc in cuvinte simple si profunde.
Asa traiesti tu, faptura divina in acest Univers.
Asa imi doresc sa-ti fie viata intreaga:
mangaiere si Iubire,
Sa traversezi Lumina Cerului si sa o imparti Universului intreg.


Imbratisez cuvintele rugii, soptindu-ti Slava de Cantec, Tie!
Cu dor de Tine, iti multumesc.

Iar in zori, cand se va ridica soarele – in asteptarea Lui de dor – El vatanji sa te auda cum spui: “Buna dimineata, Duhule Sfant”

Floare de cer
Batand in fereastra chipul tau bland,
luminand in geam dintr-o ninsoare mult mai albastra.
Floare de Lumina,
Batand in tacere iubirea’ti pura.
Floare de stele,
Batand in mine, pasul catre tine.
Floare de dor,
Sculptand in iubire, gandul calator.
Floare angelica,
Imbratisand Universul cu ale ei petale.
Floare de speranta,
Soptind in mine: dorul de a te imbratisa.
Floare de nea,
Cazand in mine, amintindu-mi de tine.
Floare de cires,
purtata in zile cu mires.
Floare de salcam,
Cuprinsa la mijloc cu brau.
Floare in priviri,
S-atingi mereu, drumul catre El.
Floare de dor, etern calator.

O frumusete chineza trebui să aibă bunele maniere, temperament elevat, gusturi rafinate, stilul de conversaţie sa fie unul plin de profunzime, claritate, cursivitate, expresivitate; caligrafia si literatura sa imbogateasca femeia, scrierea poezilor pentru constientizarea, traspunerea in cuvinte a ceea ce primim in fiecare clipa de la Dumnezeu; a avea talent pentru pictura-tematica acestora variind foarte mult, de la fascinantele gradini pline cu fori, al caror parfum raspandea o briza care trezea in fiecare femeie Dorul picturii Divine, prin care erau transfigurate femeile care se aflau in preajma lor in acele timpuri, pana la perfectiunea plenara a transformarii interioare, putand fi perceputa prin Chipul plin de Lumina, zambet asemanator apei cristaline, o stare frenetica de Iubire Atotcontemplativa, o imbratisare a tot ceea ce femeia-chineza este in esenta, simplitatea perfectiunii in cele mai elevate si Inalte idealuri, femeia care a transfigurat si poate transforma barbatul, in cel plin de umilinta, compasiune, spirit viu, rafinament, sensibilitate, toate acestea regasindu-se in mireasma florilor Sufletului Ei-Dumnezeu.

Începând de la momentul în care Amurgul s-a lasat peste gradina-florilor de Vara, lebedele isi unduiau eleganta lor pe lacul presarat cu razele-Apusului, iarba care simtea racoarea noptii si reinvigorarea sfarsitului de zi, Ea astepta desculta, cu rochia alba, din matase fina, ici-colo avand urme ale culorilor-picturii din zi, prinsa in jurul taliei cu un lant de aur, prin trasparenta ei putandu-se vedea sanii acoperiti cu zăpadă-depuneri de coroane de culoare galben-auriu, de o dimensiune medie, fermi, plini de jucausenie si puritate, trupul ei emanand un parfum al alifiei celesti, cu parul prins intr-un buchet al florilor, astepta si privea tabloul plin de fascinatie, care secunda cu sedunda parcurgea acel timp, era intr-u Totul Una cu Natura si Natura Una cu Ea, era in lumea, Dincolo de Lume si in acelasi timp cu constiinta la binecuvantata manifestare a Timpului. Acest timp transforma asteptarea in preludiul plin de incantare, senzualitate, emotii pure, daruire, abandon, omniprezenta Harului lui Dumnezeu, multumirea, in cela mai plenar act al dragostei, dragostea propriei noastre fiinte cu Natura Insasi, si apoi, acel timp al Celui care imbatat de fericire va sorbi din nectarul transcendental al Preafrumoasei Fete din Gradina Florilor de Vara:
O, Zeita, aducatoare de culori,
Mainile tale emana acea luminozitate a Stelelor,
Parul tau este cel al apelor line si involburate,
Trupul tau este cel al caprioarei tinere si libere
in toata manifestarea Ei.
Zambetul tau este Rasaritul Soarelui in zorii diminetii,
Atingerea ta imi umple fiinta de cele mai fine, delicate picaturi ale ploii pe trupul gol.
Imbratisarea Ta, este cuprinderea Copacilor in toata Maretia Sa.
Sarutul tau este asemeni vorbirii-copacilor.
Privirea Ta este inglobarea tuturor culorilor, formelor in cele mai suave, misterioase trairi.
Tacerea Ta este frunza toamnei cazuta in palma-atingerii,
Vocea Ta este asemeni valurilor marii,
Pasul Tau este Harfa Divina a Elfilor Naturii.
Clipa ta este pastelul culorilor in Gradina Eternului Dumnezeu,
Clipa de clipa, trezire a Sufletului Tau!
Gandul Tau-aducator de nestemate din ale Lumii „Shambala”.

O femeie demna

Demnitate! Sunetul acestui cuvânt mă face să-mi îndrept spatele, să privesc clar. Cuvânt care revarsă un val de răcoare şi linişte peste mine. În continuare aş vrea să vă povestesc despre demnitate. Aş vrea să vă vorbesc despre demnitate pentru că, anume, această calitate cred că ne lipseşte cel mai mult! De fapt, unele dintre noi am uitat cum este să fii o femeie demnă.

O istorie tot atât de lungă ca aceea a omenirii, istoria demnităţii femeii a cunoscut epoci de evoluţii, transformări, uitări şi amintiri. Am uitat că scopul nostru este evoluţia spirituală şi ne străduim să ne „adaptăm” unui model general acceptat. Am uitat care sunt adevăratele valori şi care ne sunt modelele demne de urmat. De multe ori preferăm să ne minţim decât să mergem înainte cu privirea orientată spre cer. Dar, uneori, prin străfulgerări miraculoase, ne amintim care este esenţa noastră, acea unică esenţă care ne face adevărate strălucitoare.[...] Dar cum nu este o femeie demnă? Mmm... aceasta este o discuţie mai lungă.

Demnitate versus sexualitate. O femeie demnă nu are nevoie să-şi scoată în evidenţă sexualitatea într-un mod ostentativ, pentru că ea, dacă îşi doreşte, poate cuceri un bărbat într-un mod demn, frumos şi elegant. Ea ştie instinctiv să-şi pună la lucru şarmul şi feminitatea primite în dar de la Creatorul Divin.

O femeie demnă este o regină şi atitudinea ei niciodată nu va atrage bărbaţi interesaţi de relaţii fugare. Dar dacă multe dintre noi se vor grăbi să gândească: „Dar azi nu mai întâlneşti bărbaţi adevărați!”, am să vă contrazic. Ne plângem mereu de bărbaţi: că nu-şi asumă responsabilităţi, că sunt egoişti, că nu sunt romantici, că nu mai sunt cavaleri şi multe altele. Dar cum ar putea să fie ei cavaleri dacă noi, femeile nu suntem doamne, prințese, sau regine?


O femeie demnă niciodată nu se complace într-o relaţie în care există violenţă, oricât de subtil s-ar manifesta. O femeie demnă îşi cunoaşte nivelul şi nu va aşterne virtuţile sale feminine pe patul unei relaţii sterile.

[...]O femeie demnă este neapărat plină de forţă pentru că ea nu suferă de banala luptă pentru existenţă şi se simte mereu în siguranţă.


Demnitate şi frumuseţe. Şi frumuseţea devine o altă frumuseţe când se însoţeşte în pereche cu demnitatea. O frumuseţe elevată şi fină. Demnitatea asigură manifestarea frumuseţii la cele mai înalte niveluri. Unde sunt demnitatea şi frumuseţea, vulgaritatea nu are loc.

Demnitatea asigură gestul femeii de a nu se îmbrăca la întâmplare. Alegerile ei sunt dintre cele mai originale, îi subliniază tainicile-i rotunjimi şi magnetismul feminin înnăscut. Ea are mişcări delicate şi uşoare. Vorbeşte rar şi clar.

Demnitate în social. O femeie demnă dă dovadă de un bun simţ desăvârşit. Bârfa îi este străină, ea nu are nevoie de aceasta pentru a deveni mai importantă în ochii celorlalţi, ea nu are nevoie de trucuri pentru a-şi manifesta năzuinţele. Este directă, francă, dar elegantă, atentă şi diplomată.

Când am întrebat-o ce crede despre demnitatea femeii contemporane, o doamnă având o vârstă înaintată şi cu o experienţă de viaţă foarte bogată mi-a spus că femeile de azi şi-au pierdut sau poate şi-au uitat valorile de odinioară. Am uitat care sunt adevăratele valori şi care sunt exemplele demne de urmat. Recitiţi ori de câte ori aveţi posibilitate biografia unei distinse doamne pe care o apreciaţi foarte mult şi cu care aţi vrea să vă identificaţi.


Deci cum este o femeie demnă? Cu o pensulă magică voi colora pe tabloul fiecăreia dintre noi calităţile unei femei desăvârşite şi demne. Ridic pensula, închid ochii... o femeie demnă este o femeie vitală, iubeşte viaţa şi viaţa este darnică faţă de ea. Încă o mişcare... o femeie demnă cu mult talent modelează creativ elemente aparent uzuale pentru a le prezenta într-o formă nouă, inedită. Mai iau puţină culoare... o femeie demnă are o voinţă fără limite şi o putere de a transcende orice impas. Cu uşurinţă pictez ... o femeie demnă iubeşte cu dăruire, pentru că ea ştie că a te dărui necondiţionat nu este o ruşine sau o risipă de energie. Pensula îmi devine uşoară şi caldă ... o femeie demnă are o intuiţie deosebită şi simte cum trebuie să se raporteze faţă de orice situaţie. Încă un contur esenţial... o femeie demnă este înzestrată cu un discernământ incomparabil. Respir adânc, reţin în sufletul meu acest portret şi încerc să integrez în fiinţa mea aceste calităţi.


O femeie demnă nici la muncă, nici în alte circumstanţe nu alege linguşirea sau micile avansuri prosteşti pentru a câştiga aprecierea altora. Modul în care este percepută de către ceilalţi nu o preocupă, pentru că ea îşi cunoaşte valoarea.


Şi în loc de concluzie... o femeie demnă este locul de intersecţie a unei voinţe puternice, a unei iubiri necondiţionate infinite cu un discernământ de cristal. Aminteşte-ţi, eşti şi tu astfel!