Povestea privesc-ului din mine

Te sarut in gandul noptii.
Te ating cu dorul serii.
Te alint cu mine-n timp.
Iti soptesc taceri de nedescris.

Te privesc,te sarut si-ti soptesc:
Esti cu mine.
Ce minune!

Te dansez in pasi de vals.
Te inalt cat pot de sus.
Inchid ochii si te simt!
Ce zambet frumos!
Iti multumesc.

Te simt in atingerea mainilor,
cuprinse de emotia timpului.
Te port in lumea fericirii-paradisiace.
Acolo este locul tau -
Locul de unde vii.

Opreste-te si simte inundarea Cerescului
in al tau templu!
Ii auzi sonoritatea muzicii?
Este Sufletul tau-canta bucuria reintalnirii
locului de unde a plecat.
Lumea Shambalei cu a sa manifestare a PreaFericirii Taramului Cel Sfant!

Acolo inimile au devenit valsul muzicii ancestrale.
De acolo a pornit a noastra poveste,
Cu mult timp in urma.
A fost povestea privesc-ului din tine, pentru a ma vedea pe mine,
A fost povestea privesc-ului din mine, pentru a te vedea pe tine.
A fost atingerea privirii-vorbite de a Lui Inima.
A fost tacerea sfanta a iubirii Taramului cel Sfant!

A urmat o re-intalnire a povestii.
A urmat o privire a regasirii.
A urmat o calatorie a locurilor doar de El stiute.
A urmat sa ne re-gasim, sa ne re-aducem aminte de ce am trait o data.
O data, acum-ul, privesc in mine si mi-e dor de tine.
Dorul de a privi in tine, Divinul din mine!
Dorul de a chema in noi, clipa de zbor!
Cu dor ..povestea lor ..