Iubeste-mi mainile si ochii
Ca un etern sarut ceresc.
Iubeste-mi pasul si respirul,
Ca intr-un glas in doi cantat.
Iubeste-mi dorul si tacerea,
Ca intr-un zbor de mult uitat.
Iubeste-mi gandul si negandul,
Ca intr-un Glob Alb de lumini.
Iubeste-mi vocea si rostirea,
Ca intr-un Cor ceresc’naltat.
Iubeste-mi soapta si amurgul,
Ca-mpreuna sa ne’contopim,
In inima Celui prin care toate,
Noi toti putem trai divin.

Iubeste-mi sarutul in dorul de a te privi.
Iubeste-mi timpul ce ti-l dedic.
Iubeste-mi simplul si profundul,
ce-n inima ti-e dat a fi.

Iubeste-ma in dimineti, in seri.
Iubeste-ma in clipe neatinse de culori.
Iubeste-ma in pasul reintoarcerii acasa,
pentru a fi din nou, doar noi doi.
Ca intr-un vers melodios,
Iubeste-ma ca in povesti,
Si fa din noi,
Povestea noi-lor povesti.

Iubeste-ma in a Fiu-l clipei ceresti.
Iubeste-ma dincolo de nori, de zi, de noapte,
Iubeste-mi intregul Univers,
Ca insusi Universul sa devii.

Iubeste-ma in firul ierbii.
Iubeste-ma in privirea caprioarei.
Iubeste-ma in sarutul ploii.
Iubeste-ma in dragostea rouai.
Iubeste-ma in curcubeul ploii.
Iubeste-ma in cerul serii.
Iubeste-ma in oglindirea fantanii.
Iubeste-ma in arta olarului.
Iubeste-ma in desenele copilariei.
Iubeste-ma in amintirile tale,
Inalta-ma in Cer si poarta-ma in dor,
ca in filmul vechi, cel de demult.


Iubeste-ma in calatoria prin munti.
Iubeste-ma in seri, cu soaptele-vantului.
Iubeste-ma in natura insasi,
Sa devenim fii Celei care respira o data cu noi.
Ca intr-o rugaciune sa ne abandonam Celui care
Ne daruieste frumusetea si iubirea Lui.
Iubeste-ma ca si cum, m-ai fi iubit
de vechi milenii.
Cheama-ma ca si cum as fi raspunsul.
Atinge-ma ca si cum ai atinge Cerul.
Cupinde-ma ca si cum ti-ai cuprinde Chipul.
Curpinde ca si cum te-ai cuprins pe tine,
In inima Divina, a Inaltimii.

Iubeste-ti mainile si ochii,
Creatie Sfanta a Creatorului Ceresc.