Tu, cea care faci ca dorul sa se transforme-n fericire.
Cea care dai aripi de inaltare cu fiecare aparitie a Ta.
Cea care cu voce-ai melodioasa rostesti cuvinte de incantare.
Cea prin care sublimul si extazul se contopesc in vortexuri luminoase.
Cea de la care curg inspiratii angelice ce se astern pe matasea timpului.
Cea care faci ca ziua Soarele sa zambeasca a bucurie.
Cea care faci ca noaptea, Luna si stelele sa sopteasca poezii.
Cea care cu surasul sau creaza magia regasirii.
Cea care sadeste mereu in suflet taina iubirii.
Cea pentru care poezia e logosul creator.
Tu esti aceea care pictezi universuri de sublim.
Tu esti cea care transforma clipa in eternitate.
Tu esti cea cere umple sufletele cu beatitudine.
Tu esti mereu un paradis al regasirii.
Tu esti cea care transforma pasiunea in iubire pura.
Tu esti cea care umple fiinta cu dragoste de Dumnezeu.

Tu esti aceea pentru care a-si scrie poezii din praf de stele.

Sa le citesti in taina la lumina lumanarii.
In noptile de primavara, pe sub ciresi in floare.
In noptile de vara, scufundata-n fanul proaspat cosit.

Sa ti le soptesc incet la urechi.
In noptile de toamna, cand ne vom plimba'pe-afara.
In noptile de iarna cuibarita-n brartele mele la gura sobei
Sa ascultam cum troznesc lemne-n foc si sa miroasa a mere coapte
Sa-ti sterg lacrimile fericirii ce se preling pe obrazu-ti fin
Si sa-ti spun din cand in cand ..cuvintele acelea doua ..

Tu esti cea care impleteste Firul Divin ..

[multumesc Divinului pentru ceea ce a sadit in gandurile Celui care a scris aceasta divina poezie]