Voi scrie despre mine. acum. aici. voi scrie despre ce simte a mea fiinta. cuvintele le infasor in iubire si lumina, in a mea fapura fragila si delicata.
Sunt azi acasa, departe de locul de munca. sunt azi cu mine, cu a mea lumea, cu ale mele ganduri daruite Divinului. asa cum o faceam de cand eram copila. mi-am amintit de mine, de ce am trait mai inaltor, de ce am iubit, de am visat si la ce visez, in ce am crezut si in ce cred, de cei dragi pe care nu-i mai am. mi-am amintit ca sunt aici pe pamant cu o menire. nu este menirea mea de a suporta stresul cotidian. este prea greu pentru mine. nu spun nu, oricarei incercari, insa, acum, trupul nu a mai putut duce. de ce, ma intreb? sunt multe argumente. mergem la munca, ca mai apoi sa stam in salile de asteptare ale medicilor, sa ne tratam trupul fizic pentru a incepe iar din nou. oare asta mi-am dorit? oare asta ne dorim cu adevarat? frica de a nu avea un loc de munca, de a nu putea sa ne castigam painea cea de toate zilele, cu atat de multa truda pentru fiecare dintre noi ..
azi nu am mai gandit de ce-urile. azi am trait in mine. cu mine. cu Cel care M-a "creat dupa chipul si asemanarea Sa". L-am rugat pe Sfantul Spiridon sa ma ajute. si i-am simtit raspunsul rugaciunii. a fost fin, delicat, asemeni razei de soare, blande si pline de iubire.
azi am trait cu adevarat cu durerea ce trupul o simte frumusetea zilei. dincolo de ratiune, dincolo de a face pe plac altora, dincolo de a asculta ordinele unui sef, dincolo de a trai intr-o lume a pragamatismului.
Azi, chiar daca trupul meu sufera, sunt fericita. sunt fericita si accept starea mea.
ma gandesc la jertfa lui Iisus pe cruce.
stiu ca maine voi porni iar la drum, pentru alte investigatii, insa nu sunt singura.
am speranta, credinta si managierea cereasca. le-am simtit azi in mine. m-am bucurat asemeni unui copil. am hotarat azi sa scriu despre mine. aici, in lumea mea, care trece si ea prin incercari.
azi am descoperit mai mult ca oricand, ca fiecare avem un dar. darul de a fi noi insine. cu ceea ce a pus in noi, Dumnezeu. nu putem fi ceea ce isi doresc altii sa fim. nu putem sa fim manipulati de catre minti pargmatice, care cred ca pot avea totul. o data se vor intreba si ei? ce am facut cu viata mea? ce am dat si ce am primit?
azi am dat zilei ce i-a fost scris. azi le-am dat secundelor ce au cerut. azi, cerul s-a bucurat pentru mine. l-am acultat si m-a ajutat. si cred ca doar El, singurul Dumnezeu ma va ajuta sa trec cu bine aceasta perioada. si vreau sa invat sa am grija de trupul meu mai mult ca altadata.
azi, l-am rugat pe facatorul de minuni, Sfantul Spiridon, sa faca si pentru mine o minune.
cred in minuni. cred in armonia vietii divine. cred ca voi, cei care cititi acum aceste randuri, va regasiti in unele fraze. cred ca este menirea de a impartasi cu voi ceea ce sunt, cum sunt.
cred ca slefuirea fiintei vine pintr-o devotiune, credinta, iubire, inchinare Celui care ne-a creat.
cred ca pot pasi, in noua schimbare a varstei altfel.
azi, am fost eu insami. cred ca stelele ma privesc si sunt alaturi de mine. cred in puterea Ingerilor si in ajutorul Dumnezeiesc.
cred ca acum,azi, in miez de noapte, inima canta cu adevarat, in tacere.

noapte buna, tuturor