O, oameni, îmbătaţi-vă cu nectarul iubirii divine. Staţi în preajma celor virtuoşi. Lăsaţi la o parte mânia, ataşamentul, lăcomia, mândria; îndepărtaţi-le pentru totdeauna din conştiinţa voastră. Slujiţi-L pe Dumnezeu, iubiţi-L pe Dumnezeu. Dizolvaţi-vă în strălucirea orbitoare a dragostei Sale.” „Voi dansa în faţa Celui ce mi-a fermecat Conştiinţa. Dansând şi dansând fără oprire, îmi voi încânta Iubitul. Îi voi simţi prezenţa îmbătătoare alături de mine. Voi prinde la glezne clopoţei care îmi vor striga dragostea. Voi purta ghirlanda care poartă amprenta Prezenţei sale. Lumea poate să vorbească la nesfârşit, dar eu voi merge şi mă voi aşeza în patul Preaiubitului meu. Eu, Mira, mă voi dizolva în strălucirea dragostei Lui.” Mira este considerată a fi o încarnare a iubitei zeului KRISHNA, RADHA. S-a născut în anul 1499 într-un sătuc numit Kurkhi, în Rajasthan, o regiune a Indiei. Părinţii ei (familia Ranthor din Merta) erau cunoscuţi drept adoratori credincioşi ai zeului VISHNU. Mira Bai a fost educată sub influenţa Vaishnava, conform căreia Vishnu este ipostaziat în cea de-a opta încarnare a sa, zeul Krishna. La vârsta de patru ani a asistat la o căsătorie a cărei procesiune se desfăşura chiar în faţa casei sale. Mirele era un bărbat foarte frumos. Văzându-l, Mira a întrebat-o cu inocenţa pe mama ei: „Cine este mirele meu?”, iar aceasta, mai în glumă, mai în serios, i-a arătat statuia lui KRISHNA şi i-a spus: „Iubita mea Mira, zeul KRISHNA - cel pe care îl vezi reprezentat în această statuie - este mirele tău.” Copila a început din acea clipă să adore reprezentarea zeului „cu o mie de iubite”. Petrecea ore în şir vorbindu-i lui Krishna, adorându-i imaginea, nedespărţindu-se nici măcar în timpul somnului de preţioasă statuetă. Dansa în jurul ei şi îi cânta imnuri tulburătoare de iubire, atingând adeseori stări extatice. „Aici este El, Cel care mi-a furat inima” Când Mira a ajuns la vârsta măritişului, tatăl ei i-a stabilit căsătoria cu regele Rana Kumbha din Chitore. Ca soţie, Mira a fost foarte supusă şi ascultătoare. Ea îndeplinea fără nici o rezervă poruncile soţului său. Însă în fiecare zi, după ce îndatoririle casei se sfârşeau, fugea la templul lui KRISHNA, unde începea să cânte şi să danseze plină de dor şi dragoste. Atunci KRISHNA prindea viaţă, îmbrăţişând-o, vorbindu-i sau fermecând-o cu sunetul magic al flautului sau. Mama lui Rana Kumbha, precum şi celelalte femei ale casei nu agreau calea pe care Mira păşise; ele îşi doreau să o convingă să o adore pe zeiţa DURGA. Dar Mira le-a spus: „Mi-am oferit deja viaţa iubitului meu, KRISHNA”. Ele au început atunci să conspire împotriva ei, defăimând-o. L-au anunţat pe Rana Kumbha că Mira are în secret un amant, că au văzut-o în templu cu acesta, că prin comportamentul ei Mira a adus o mare insultă reputaţiei familiei Rana. Din fericire, o apropiată a Mirei l-a oprit pe Rana Kumbha să facă ceva necugetat, vorbindu-i despre credinţa şi starea de devoţiune a Mirei faţă de KRISHNA. La lăsarea serii, Rana Kumbha a mers la templu. Auzind-o pe Mira vorbind, văzând-o dansând şi cântând, a întrebat-o: „Mira, cu cine vorbeşti acum? Arată-mi-l pe amantul tău”. Ea a răspuns: „Aici este El – Domnul meu – KRISHNA, Cel care mi-a furat inima”. Iubirea a preschimbat otrava în nectar Însă Rana Kumbha nu a fost convins şi a continuat să pună la încercare devoţiunea Mirei. Într-o zi, i-a trimis într-un coş o cobră cu mesajul că acolo se afla o ghirlandă de flori pentru KRISHNA. După ce a realizat baia ritualică, Mira s-a aşezat pentru rugăciune. A invocat prezenţa lui KRISHNA, după care a deschis coşul şi a găsit într-adevăr o statuetă cu KRISHNA şi o ghirlandă de flori. Altădată, Rana i-a trimis o cupă cu otravă cu mesajul că aceasta conţine nectar. Mira a oferit-o lui KRISHNA ca ofrandă şi apoi a băut-o. Pentru ea a fost un adevărat nectar. Într-o altă zi, se spune că Rana a trimis Mirei un pat de cuie pe care aceasta să doarmă. După rugăciune, Mira s-a aşezat pe patul de cuie, dar instantaneu cuiele s-au transformat în petale de trandafir. Singur Dumnezeu este etern Mira avea un mare respect şi o mare veneraţie pentru asceţii Indiei, SADHU-şii. Fără să o intereseze părerea lumii, ea vorbea adeseori cu ei şi îi considera drept adevăraţi sfinţi. Familia însă îi cerea să renunţe la toate aceste prietenii scandaloase. Ea a cerut atunci sfatul unui sfânt, Tulsidas Ji, care i-a spus: „Maeştrii autentici te învaţă că singura Iubirea lui Dumnezeu este unică şi nepieritoare, ca apropierea de Dumnezeu are cea mai mare importanţă, că în rest totul este supus schimbării, totul este trecător.” Într-o zi, un muzician celebru, Akbar a venit deghizat la Chitore pentru a auzi cântecele devoţionale şi inspiratoare ale Mirei, devenite cunoscute pentru frumuseţea lor. A intrat în templu şi a ascultat imnurile de adoraţie ale Mirei, iar sufletul său a fost profund mişcat de ceea ce auzise. Înainte de a pleca, a atins picioarele sfinte ale Mirei şi a aşezat în faţa statuii lui Krishna o ofrandă. Când Rana Kumbha a aflat despre aceasta, s-a înfuriat. El i-a spus Mirei: „Mergi şi aruncă-te în râu. Niciodată să nu-ţi mai arăţi faţa lumii. Mi-ai dezonorat familia”. Mira a dat ascultare cuvintelor soţului ei. Ea a plecat spre râu, dar pe drum, cântând numele lui KRISHNA, a intrat în extaz şi a început să cânte şi să danseze. Atunci KRISHNA a apărut în faţa ei şi i-a spus: „Iubita mea, viaţa ta cu acest soţ s-a terminat. Eşti liberă. Eşti a Mea. Mergi la templul lui VAJRA din Brindavan. Caută-mă acolo, iubita mea.” Mira a dat ascultare chemării divine. A început pelerinajul spre Brindavan. După un drum lung şi greu, a ajuns la destinaţie şi a găsit ceea ce căuta. KRISHNA i s-a revelat, şi în acel moment ea a atins eliberarea spirituală. A devenit repede cunoscută, iar locul în care se află a devenit loc de pelerinaj. Chiar familia sa a venit să o vadă, iar Rana Kumbha şi-a cerut iertare pentru greşelile sale din trecut. Mira s-a prosternat imediat în fata soţului ei. Într-o zi, Mira a dorit să aducă o ofrandă lui Jiva Gosain, conducătorul VAISHNAVA-ilor din Brindavan. Însă acesta a refuzat să o vadă, trimiţând vorbă că nu permite prezenta nici unei femei în preajma sa. Atunci Mira Bai a răspuns: „Orice om este PRAKRITI (energie). Doar KRISHNA este PURUSHA (Conştiinţa). Am venit azi numai pentru a şti dacă există un PURUSHA alături de KRISHNA în Brindavan”. Realizând că Mira este o femeie sfântă şi înţelegând mesajul ei, Jiva Gosain i s-a închinat. Faima ei s-a răspândit în toată India. Devoţiunea sa faţă de Iubitul ei KRISHNA era exemplară. Mira se afla într-o continuă comuniune cu Dumnezeu. Avea viziunea frumuseţii cosmice; pentru ea, totul era Dumnezeu. Cântecele Mirei au inspirat o mare iubire de Dumnezeu, o credinţă fermă şi mult curaj căutătorilor spirituali. „Am aruncat bijuteriile de perle şi coral şi m-am înfăşurat într-o ghirlandă de flori sălbatice. Cu lacrimile mele, am udat floarea dragostei pe care o sădisem în inimă. Acum floarea a crescut, iar parfumul ei se răspândeşte pretutindeni dând naştere fructelor binecuvântării, beatitudinii şi preafericirii.” „Oh! Sunt îmbătată de iubire! Nimeni nu-mi cunoaşte suferinţa. Odihna mea este dincolo de moarte. Cum aş putea dormi? Patul nupţial al Iubitului meu mă aşteaptă în mandala paradisului. Cum să ajung acolo? Atinsă de durere, am ales calea pelerinilor. Nici un vraci nu mă poate vindeca. O, Doamne, suferinţa Mirei va fi risipită doar când vraciul va fi Preaiubitul inimii sale.”