Cu dor de Cer, cu dor de mine acum-aici scriu.

Cu dor de a asculta vocea interioara a Celui prin  care exist.

Cu dor de a fi  imbratisata si mangaiata de Duhul Sfant.

Cu dor  de mine, de ce eram o data, de ce iubeam si traiam.

Cu dor de a imbratisa Cerul si Pamantul, cu dor de a colora viata

cu clipe senine si intamplari miraculoase.

Cu dor de a respira Lumina si deschide ochii Eternitatii.

Cu dor de a atinge cu mainile, finetea inimii Celui prin care Exist.

Cu dor de a ma redescoperi,

de a fi liniste in juru’mi,

De a trai simplu si umil,

De a nu avea nimic, si atat de multe daruri interioare.

Mi-e dor de intalnirea cu mine, cu Tine, Tata Ceresc!

De ce am plecat din lumea mea?

De am ales un alt drum,

Plin de mistere si pentru mine neinteles.

Oare de ce, dorul dupa Tine, te cheama aici

Sa ma tii in brate si sa-mi ghidezi fiinta.

Sa lasi in mine Pacea si ceea ce o data in mine ai sadit.

Unde au plecat clipele intalnirii mele cu Tine?

Oare atat de mult timp, unde am fost?

Am avut ochii inchisi,

Si inima deschisa, doar sa simta.

Oare sunt intreaga?

Cu dor de a ma acoperi cu Tine,

in cuvintele pe care mi le asterni,

Te chem..

Vino, aici si acum.

Ajuta-ma sa o iau pe drumul placut Tie, si nu mie.

Stiu ca viata este plina de incercari,

Stiu ca in viata esti pus in situatii si intamplari,

poate unele neintelese, inexplicabile.

Poate, acum, mai mult ca niciodata,

Te implor, sa ma reintregesti.

Sa redevin, acum-aici, ceea ce Tu ai ales pentru mine.

Gandeste-ma suav si apleca-Ti Gratia peste mine.

Invata-ma sa merg liniar si frumos inainte.

Trimite-mi acele fiinte, prin care calatoria,

sa ne imbogateasca si sa traim asemeni copiilor,

puri si sinceri, plini de ajutor si mangaiere.

Umplele Sufletele celor pe care i-ai trimis pana in acest

Moment prezent in viata mea cu tot ceea este mai Sfant si Sacru.

Fa-i sa lumineze asemeni stelelor pe Cer.

Si Celor, pe care Tu , Tata Ceresc i-ai luat la Tine.

De ziua bunicului meu, acolo in Cer, cu dor pe pamant,

Imbratiseaza-l si spune-i ca-l iubesc,

ca-mi lipseste si ca mi-e dor, sa ma intrebe:

“nepoata mea, ce mai faci?

cum ti-e viata? “

Atat de simple cuvinte, si frumos le rostea.

Dorul de el, nu pot sa il inlocuiesc cu nimic.

Te scriu acum in dor, si Cer cu Dor,

Sa-i fie bine, Acolo in Cer unde este,

Acum casa lui.

Tie, Tata Ceresc, iti multumesc,

Pentru ca mi l-ai descris in cuvinte.

Cu infinita iubire si recunostinta plenara.

Te PreaMaresc.