In madularele padurii patrunde lin lumina.
Din adancul norilor cresc culori blande.
Privesc cu gingasie si blandete cerul verii.
Ma adancesc in mine si ma caut in zgomotul orasului.
Vorbesc cu Cerul. mi-e dor de a fi. mi-e dor de pacea naturii.
de ciripitul pasarilor. de oameni simpli si puri.
Mi-e dor de linistea padurii.
Mi-e dor sa imbratisez copacii si sa-mi incalzeasca Soarele chipul.
Mi-e dor sa beau apa de la fantana din vale.
Sa urc dealul si sa duc apa rece celor insetati.

Mi-e dor de mirosul de fan si de culesul florilor.
Mi-e dor sa ma asez in iarba verde si sa simt aroma verii.
Mi-e dor de zilele lungi si noptile instelate.
Mi-e dor sa privesc si sa nu stiu nimic.
Doar sa privesc stele. 
Calatori in stele suntem pe pamant.
Calatori in dorul inimii.
Acolo unde Dumnezeu iti stie toate gandurile
si iti calauzeste toti pasii.
Acolo odihna trupului isi are locuinta.
Dorul inimii contopit cu Creatorul
prin care existam si respiram.

Mi-e dor de oameni umili si plini de smerenie.
Mi-e dor de a trai simplu si cu putin.
Mi-e dor de dorul de a fi.
A fi in dor cu tine,
a fi Tu.
Cea/Cel care acum citesti
prezent in tine insuti si viu.

Deconecteaza-te si umple-te cu dorul inimii tale.
Opreste-te si respira. 
Chiar daca esti intr-o camera a orasului,
inchide ochii si du-te intr-un loc al naturii drag tie
care o data ti-a adus bucurie si Lumina.
Da-ti voie ca in aceasta seara sa respiri.
Respira si fii viu.

noapte buna, instelata ..