Razele apusului cadeau despletite peste chipul ei ..intr-un joc aproape invizibil alergau dupa flori rosii
O poezie in care Dumnezeu se recita prin oameni.
I see skies of blue, clouds of white
The bright blessed day, the dark sacred night
And I think to myself, what a wonderful world
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu