Vorbind cu Dumnezeu Alberto Bacoi

Ai vorbit despre semnifiaţia coborârii diavolului.
Aşa este. Însă, am vorbit şi despre cele două părţi ale minţii omului – Hristos, exemplul Celui Mai Înalt Grad de Înţelepciune şi Diavolul, ce reprezintă partea întunecată ori cel mai jos gând.
Pentru a putea înţelege cât mai corect exemplul pregătit, încearcă să îţi imaginezi mintea omului (creierul), împărţit pe din două. În partea dreaptă vei găsi harul cu care aţi fost înzestraţi: imagina-
ţia, creativitatea, bucuria, toleranţa, iubirea şi recunoştinţa, care au fost numite cântecul sufltului şi care este veşnic tânăr. Parte ce nu doar aşteaptă, ba chiar imploră să fi descoperită.
Iar în partea stângă, rămănând: logica umană limitată, dreptatea, corectitudinea, gândirea matematică, relativistă, acolo unde „cel mai mare este şi cel mai tare“, stresul, depresiile, gândurile de panică, de furt sau avort. Parte ce dezvoltă invidie, mândrie, relaţii închise familiale şi sociale, care împing omul către o involuţie spirituală, întemniţarea propriului sine, crimă, ură, iar în cele din urmă autodistrugere.Acum câteva sute de ani nu ştiaţi ce înseamnă depresia, stresul şi melancolia. Nici nu existau aceşti termeni conceptuali. Dar astăzi, mulţi dintre voi cad pradă depresiei, devenind vulnerabili în faţa oricărei propuneri ce le-ar putea provoca anestezia minţii sau pierderea discernământului pentru câteva clipe, scopul find a înlătura presiunea şi nemulţumirea de la ei. Adevărat vă spun Eu vouă, acestea nu vă vor îndepărta suferinţa! Şi nu doar o amână, ci o şi amplifiă înzecit.

Aşadar, caută şi vei găsi! Bate şi ţi se va deschide! Vei primi răspuns la toate întrebările tale, în cel mai scurt timp...
Eu sunt Domnul!De ce este mai uşor să „păcătuim“ decât să facem o faptă bună?Nu e mai uşor, ci la fel de uşor. Ar f mai uşor să faceţi fapte bune, findcă este de natura voastră primordială să le faceţi. Voi aţi fost creaţi în curăţie şi sunteţi creaţi din Lumina Mea dar, lumea voastră, pe care aţi construit-o, promovează doar păcatul.Cu asta vă naşteţi (aşa vi se spune încă din primi ani de viaţă).Vi se spune că sunteţi răi şi că nu sunteţi buni de nimic (chiar de către părinţii voştri ce susţin că vă iubesc). Ei nu vă încurajează atunci când faceţi o faptă bună şi nici nu vă laudă când realizaţi ceva măreţ! Ci au grijă să vă pedepsească atunci când nu ascultaţi, când greşiţi şi nu numai atunci!

Doamne, iată-mă stând la biroul meu, punându-mi aceste întrebări, la care tot eu sunt nevoit să răspund, singur.Aşadar, cum termin de scris o întrebare, mintea mea creează, fără a interveni eu direct, şi răspunsul. Aş putea continua aşa la nesfârşit? Acesta este Dumnezeu?Da, ai putea continua aşa până la sfârşitul zilelor tale şi tot nu vei putea să Mă cunoşti în Totalitate.Acesta este şi nu este Dumnezeu! Pentru că, Dumnezeu nu se poate descoperi doar în „ceva“ din Lucrarea Lui. Dumnezeu este toată Lucrarea Lui. .El este tot Ceea Ce ştiţi şi tot Ceea Ce nu ştiţi căci, cum aţi putea voi auzi Ceea Ce nu este sunet, cum aţi putea privi Ceea Ce nu este imagine şi cum aţi putea pipăi Ceea Ce nu poate f atins?
Adunaţi învăţăturile tuturor religiilor neamurilor, mesajele cărţ- ilor sfite, îndemnurile Maeştrilor, preoţilor, pastorilor şi teoriile tuturor profesorilor pământului, din toate timpurile, apoi strângeţi minţile tuturor geniilor sau adăugaţi cărţile tuturor scriitorilor la un loc şi veţi cunoaşte doar 1% din Cine este Dumnezeu!

Nu mi-aş f închipuit vreodată să-L descopăr pe Creatorul tuturor lururilor, aşa!Puţini oameni găsesc curajul de a şi-L imagina pe Dumnezeu în felul acesta. Din acest motiv, la fel de puţini Mă vor descoperi!Mulţi alergă întreaga viaţă pe lângă religii, legende sau poveşti, care sunt inventate de alţii, dar fără rezultat.Mulţi ridică privirea spre cer, strigând spre Dumnezeu, dar Eu nu sunt acolo! Alţii se duc să facă fapte bune, oferă pomeni, apoi se închină de zeci de ori, poate aşa Mă voi îndura de ei, dar ei oferă cu mintea nu cu sufltul. Ei oferă bani orfanului care are nevoie de-o familie şi haine scumpe celui ce nu are unde le spăla. Oferă brăţări de aur ciungului ce nu le poate purta, ori cărţi valoroase celui ce nu a învăţat să citească! Căci, cei nevoiaşi nu au nevoie de cineva care să îi întreţină ori să le dea... Ci au nevoie de unul care să-i înveţe cum să se întreţină singuri, să ia decizii singuri,
să îşi administreze viaţa singuri, până când vor reuşi să ajute şi ei pe alţii, creând, la rândul lor, din elevi profesori! Şi tot aşa din generaţie în generaţie, până veţi ajunge să fii Cine sunteţi voi cu Adevărat!
Iar tu de ce eşti uimit că M-am descoperit ţie în felul acesta?
Dacă acordai atenţie scrierilor tale ori, la ceea ce a spus Isus, în Biblie, spunând: „căutaţi-Mă în inima voastră“, ţi-ai f amintit, la fel cum o faci acum, că Ce ţi S-a descoperit este rezultatul căută-rii tale interioare, la îndemnul Meu. Adevărul este în ficare din voi. Dar voi îl căutaţi mereu în afara voastră! Toţi ştiţi răspunsurile. Trebuie doar să puneţi întrebările!

Eu creez miliarde de miliarde de oameni, făptură după faptură şi cunosc ce e în mintea ficăruia din ei! Nici un calculator de ultimă generaţie sau toate la un loc şi, prin nicio metodă nu aţi reuşi să gestionaţi dar nici să deţineţi atâtea informaţii, câte cunosc Eu despre ficare din voi.

Încă mai crezi că aceste răspunsuri le inventezi tu şi te îndoieşti că ele vin de la Mine?Nu.Încă mai crezi că atunci când ai vrut să mori, pur şi simplu ai avut „norocul“ ca cineva să te găsească şi să te salveze?Nu ştiu, bănuiesc.Ar f bine să nu mai crezi asta!
Ar f bine să cunoşti că am fost lângă tine pe patul de spital şi am trimis după tine la momentul potrivit! Dacă Îmi doream să te chem de acolo, puteai leşina în mijlocul pieţelor aglomerate şi nu te-ar f ridicat nimeni vreme de trei ceasuri, atât cât ar f fost necesar ca să îţi părăseşti trupul.
Eu le sunt alături tuturor bolnavilor care zac pe paturile de spital, indiferent cine şi ce au fost ei în viaţă. Fiindcă oricine şi orice ar f fost în viaţa lor, aflţi pe paturile de spital, strigă către Mine ca să-i iert şi să le curm suferinţa trupului, care este povara păcatelor pe care le-au săvârşit în viaţă. Este povara consecinţelor alegerilor „greşite“ pe care au decis să le ia în viaţă, crezând că aleg spre binele lor.
Încă mai crezi în destin? Eu sunt destinul vostru! Iar soarta o creaţi voi înşivă. Căci universul răspunde cererilor voastre, după măsura mulţumirilor voastre.

Ţi-e teamă că îţi vei „întina“ trupul şi nu te voi mai primi la Mine în Împărăţia Mea? Trupul tău va rămâne aici şi nu vei lua dincolo nimic din ceea ce ştii că ai fost pe pământ. Vei lua cu tine numai Ceea Ce ştii că eşti tu cu Adevărat!Încă nu te-ai convins care îţi este scopul în această lume?Gata, opreşte-Te! Ştiu! Acum ştiu totul şi plâng. Plâng pentru că nu am ştiut ceea ce ştiam deja, nu am ştiut nimic din ceea ce ştiu acum.Acum ştiu Cine sunt şi Cine am fost înainte să mă nasc! Ştiu Cine eşti Tu şi ştiu că Te cunosc... Oare nu eşti Tu Acela care eşti Totul? Nu eşti Tu Cel care ne-a creat, în aşa fel încât noi să ne putem crea singuri?Cu toţii veţi şti şi cu toţii veţi cunoaşte aceasta! Cum puteam Eu crea pe cineva care să Îmi laude Măreţia, acela find obligat ori programat să o facă? Deasemenea, cum puteai crea tu o carte gata scrisă, cum şi-ar f putut manifesta recunoştinţa, mulţumirea sau lauda faţă de autor şi faţă de ea însăşi, în faţa cititorilor, fără ca ei să o citească? Cum ar putea un tânăr să îl numească tată, pe unul pe care nu l-a văzut niciodată sau care nu s-a îngrijit de el niciodată? Pentru simplu fapt că este tatăl lui biologic? Afimaţia asta îl obligă să-l iubească sau să îi fi recunoscător? Pentru ce?Tânărul îl va numi în continuare tată, pe cel care l-a crescut, l-a învăţat, apoi i-a oferit tot ceea ce a avut, fără să f aşteptat să fi considerat de către copil tată.

Suferinţa apare atunci când nu înţelegi, nu concepi şi nu accepţi o întâmplare care se petrece în viaţa ta. Însă toate – toate au fost înzestrate cu explicaţii logice, concrete, menite să te ajute să te dezvolţi după Voia Mea şi după meritul tău.

Mintea reprezintă gândirea logică, raţională, materială şi matematică. Ea se formează aici, respectând legile lumii acesteia.Mintea nu va putea ieşi niciodată din acest univers material fiit.Nici nu trebuie!Sufletul, în schimb, este de la Dumnezeu şi este al Meu!

Explică-mi aceeastă vorbă înţeleaptă:
„Creatorul te-a creat pe tine, după Chipul şi Asemănarea
Lui. Tu ai creat restul prin puterea pe care ţi-a dat-o.“
Vorbă care se dovedeşte a f foarte adevărată, doresc să completez aici!
Acest dialog se datorează puterii cu care m-ai înzestrat la început, oare e şi meritul meu? Ori intervenţia Ta din prezent îmi oferă puterea de a comunica în felul acesta? Cu cine vorbesc acum de fapt, cu sinele meu sau cu Tine direct?
Şi una şi cealaltă sunt afimaţii pătrunse de Adevăr, şi toate cele trei deasemenea! Intervenţia Mea, prin care devine posibilă conectarea ta cu Mine, ceea ce întâmplă în prezent, se datorează puterii cu care te-am înzestrat la început, meritului tău pentru că ţi-ai dezvoltat această abilitate (prin ajutorul instrumentului Meu cel mai efiient şi anume: experienţa), iar comunicarea cu Mine se produce prin sinele tău (Sufltul/Părinte), prin care Mă manifest în prezent.

Cred că înţeleg atât cât îmi este necesar să înţeleg...Ar f bine să înţelegi că te-am ales pentru a transmite mesajul Meu, pentru a deveni un mesager al Meu şi am scris despre tine dinainte ca tu să cunoşti aceasta, dinainte să citeşti aceasta!Ai scris despre mine? Unde?.Am scris atât despre tine, cât şi despre mulţi alţii asemeni ţie, mesageri ai Mei şi luminători ai Luminii Mele impresionante: „Şi de aceea te-am ales pe tine ca mesager al Meu, pe tine şi pe mulţi alţii. Pentru că acum, în vremurile ce vor veni în curând, lumea va avea nevoie de multe trâmbiţe care să sune – va avea nevoie de multe voci care să rostească cuvintele Adevărului, dar şi de vindecarea după care tânjesc milioane de oameni“.Voi nu v-aţi născut acolo, aţi fost „trimişi“ acolo! Aţi ales şi M-aţi implorat să o puteţi face. Şi uite că acum vă desăvârşiţi finţa şi deveniţi Asemeni Creatorului vostru cu ficare clipă, zi ori chiar minut, ce trece în „defavoarea“ voastră, adică spre îmbătrânire.
Ceea ce aţi numit trecerea timpului, catalogându-l grabnic a fi  un dezavantaj fiic, vă umple sufltele de slavă şi onoare, vă sensibilizează şi vă aduce mai aproape de Ceea Ce sunteţi cu Adevărat.

De asta te-am şi „ales“, findcă nu ai citit întreaga Biblie.
Atenţie! Biblia nu este Dumnezeu!
Biblia reprezintă ceea ce au interpretat profeţii, acum peste două mii de ani, că aş f Eu. Ea îţi arată Calea ce trebuie urmată pentru a ajunge la Mine. Dar pe Mine trebuie să Mă descoperi personal, prin experienţa proprie, trăită de tine, prin comunicare directă cu Mine şi prin reamintire.

Sunt mulţi oameni printre voi care cred că dacă citesc Biblia, dacă îndeplinesc cu stricteţe tot ceea ce scrie acolo, apoi trăiesc după cum au înţeles că vrea Dumnezeul lor ca ei să trăiască, vor fi mântuiţi. Însă ei sunt departe de desăvârşire... Ei nu îşi deschid sufltele, ei citesc cu mintea!Adevărat vă spun că orice aş f scris în acea Carte, în cazul în care aş f scris ceva, ar f fost înţeles greşit. Dacă aş f poruncit să vă ucideţi pruncii în Numele Meu, aţi f făcut asta, indiferent că n-aţi f acceptat în totalitate ideea. Mulţi cred în Dumnezeu, însă cred în ceea ce le-au spus alţii că este Dumnezeu.Priveşte o clipă religiile pământului. Priveşte către musulmani şi credinţa lor, către creştinism, budism, hinduism şi taoism, apoi te vei convinge de adevărul acesta. Priveşte către bisericile care vă impun să le credeţi pe cuvânt, în felul acesta să poată rezista ca instituţii aducătoare de profi. Clasele politice, deasemenea!

Tot ceea ce lumea voastră promovează este să credeţi fără să cercetaţi şi fără să trăiţi. Vă îndeamnă să priviţi cum trăiesc alţii, să gândiţi cum au gândit alţii iar, în cele din urmă, să faceţi ceea ce au vrut alţii.
M-ai crede dacă ţi-aş spune că lumea voastră se îndreaptă cu repeziciune înspre direcţia către care au direcţionat-o alţii, acum câteva sute de ani? Ei au ales cum veţi trăi voi. Au văzut cum veţi trăi voi!

Cea mai puternică armă este Gândul – gândul este creator!El poate f pace, bucurie, o flare sau o femeie strălucitor de frumoasă, şi poate f orice concepeţi voi că ar f „bun“. Însă, gândul poate răzbunare, război sau dorinţă de moarte... El poate produce sentimente cauzatoare de comportamente distorsionate şi reacţii, care rănesc, ucid, dezbină şi batjocoresc.
Cât din ceea ce alegi în viaţa aceasta, sunt propriile tale păreri ori interpretări?Adevărat îţi spun Eu ţie, nu este necesar să ştii totul! Numai dacă ai reuşi să îndepărtezi „păcatul“ şi te-ai curăţi astfel, în totalitate şi ai deveni pur (indiferent dacă te afl în trup sau dacă eşti spirit, dacă trăieşti pe pământ sau oriunde te-ai afl), dacă ai deveni sfânt, Mi-ai f egal atât în Înţelepciune, cât şi în Putere. Am deveni Acelaşi Dumnezeu, apoi am „trăi“ în Absolut şi pretutindeni! Omul are puterea de a deveni Dumnezeu, l-am înzestrat cu puterea de a deveni Dumnezeu.
Acesta este scopul ficăruia din voi. Şi nu este altceva de făcut în această lume. Nimic nu este mai important...
Voi sunteţi un univers miniatural, în dezvoltare şi tot ceea ce este în jurul vostru a fost creat de voi.

Ce ne împiedică de ficare dată să ajungem la Tine?De ce greşim la nesfârşit?Libertatea cu care v-am înzestrat! Ea vă trage de ficare dată înapoi şi vă îndeamnă să greşiţi.
Totuşi, fără ea nu aţi f putut să ajungeţi Dumnezeu. Libertatea şi independenţa Îl defiesc pe Dumnezeu!
Of, aceleaşi discuţii şi acelaşi cerc, din care nu vom putea ieşi niciodată.
Veţi putea ieşi! Probabil peste alte câteva zeci de vieţi.De multe ori mi-e foarte greu, sunt lipsit de energie şi simt că nu mai pot. Iar alte ori zâmbesc, bucurându-mă de lucruri aparent neînsemnate, ce nu le-am mai observat până acum.
Acum, în vreme ce mă plimb prin grădina Ta, cuget şi îmi dau seama că sunt un adevărat sentimentalist. Sunt Asemeni Ţie, nu pot f altceva şi nici altcineva. Datorită Ţie pot asculta atingerea frunzelor ce cad şi se aştern pe pământ. Simt pacea pomilor ce şi-o dăruiesc unii altora. Toţi se leagănă şi comunică între ei parcă printr-o armonie Divină... E atât de minunat încât aş putea crede că Te-am întâlnit aici.
Da, am ajuns să vorbesc cu Tine peste tot şi în ficare zi, prin orice modalitate! Cu toate astea, nu Te pot vedea niciunde...
Dar Eu sunt aici, sunt alături de tine în ficare zi şi Mă plimb lângă tine chiar acum!
De unde crezi că îţi apar aceste sentimente măreţe?

De ce nu Te pot vedea niciodată?De ce acest mister?Scopul Meu nu este acela de a Mă face vizibil în faţa oamenilor, cu atât mai puţin de a deveni un idol al vreunuia din voi.
Eu Îmi descopăr Dragostea, nu Chipul!
Eu aş putea lua orice formă fiică şi totuşi, nicio formă din cele cunoscute de voi nu M-ar putea reprezenta în Totalitate, şi nicio formă nu ar putea să cuprindă toată Măreţia şi Puterea Mea desăvârşită.
Eu Mă afl chiar în acest moment în faţa ta şi te privesc! Ştiu că pare greu de crezut pentru tine dar, te privesc cum Mă admiri. Tu nu Mă poţi vedea stând în faţa ta, pentru că ochii tăi nu pot percepe Ceva Ce nu au fost înzestraţi să perceapă.
EU NU SUNT MATERIE!
Eu Mă fac descoperit prin sentimentele pe care ţi le transmit.

Mă fac descoperit prin sentimentele pe care ţi le transmit.Spuneai că ai simţit Dragostea. Asta se datorează faptului că ai cunoscut, prin experienţă, absenţa ei (Frica). Iar în felul acesta te-ai autodeterminat să poţi percepe Dragostea în modul în care o percepi acum. În lumea voastră, cea a relativităţii, un lucru nu poate exista fără opusul lui. Tu nu poţi să percepi că îţi este cald, fără să f cunoscut existenţa frigului. Ci vei avea doar o senzaţie, însă nu vei înţelege ce înseamnă acel sentiment. Şi asta te va determina să crezi că acel lucru nu există.
Experienţa trăită de voi, în lumea aceasta, are ca scop luarea la cunoştinţă a nonDragostei, pentru a putea să Mă percepeţi în Întregimea Mea Absolută.
Eu sunt Totul!

Vezi tu, Eu aş putea f natura din jurul tău. Aş putea f sentimentele tale şi M-aş putea plimba prin gândurile tale, fără ca tu să îţi poţi da seama de asta. Aş putea f pământul pe care calci şi aerul pe care îl respiri... Aş putea f cel ce trece pe lângă tine în momentul acesta şi aş putea f tu ori toate în acelaşi timp! Şi tot nu M-ai putea percepe ca Ceea Ce sunt Eu.
Până şi Eu Mă minunez de Puterea Mea, pe care încă o descopăr, în ficare zi, asemeni vouă.

Nici dacă M-aş coborî din cer la ea n-ar lua în seamă spusele Mele. Nimeni nu îi poate spune ce este Adevărul, până nu îl va înţelege ea singură, până nu îl va trăi, şi până nu se va convinge singură de el.
Ea va găsi fericirea, pentru simplu fapt că a simţit amărăciunea!
Ştiu că acum gândeşti: de ce nu Mă folosesc de puterile supranaturale pe care le deţin!?

Oamenii interpretează în mod eronat o putere supranaturală sau superioară lor. O înţeleg asemeni unui truc ori a unei magii. Dumnezeu nu este vrăjitor şi nici un magician veşnic binevoitor.O Putere supranaturală folosesc chiar în clipa asta, făcându-Mă auzit în mintea ta! Chiar acum, tu auzi ceva ce urechile tale n-au fost programate să audă. Voi aţi numit-o telepatie sau interpretarea gândurilor. Acest proces stă deasupra oricărei reguli naturale şi nu va putea f reprodus niciodată, de niciunul din voi.
Acesta este un exemplu de putere supranaturală!

Ţie nu îţi este necesar să faci nimic pentru a schimba lumea, este necesar să îţi schimbi percepţia asupra lumii. Iar asta ar f bine să faceţi ficare din voi!Încetaţi să mai dispreţuiţi ceea ce nu iubiţi! Acceptaţi-vă!Fiecare om care trăieşte pe pământ poate să facă numai ce îi place şi are dreptul să facă orice! Este liber să facă orice!
Fiecare om este liber să aleagă ceea ce crede că e mai bine pentru el, chiar şi atunci când ceea ce crede că e bine pentru el, este de fapt rău pentru el. Acela va suporta consecinţele alegerilor făcute de el însuşi, îşi va blestema soarta şi apoi va spune că e nevoit să pornească din nou de la zero, fără a conştientiza că a căpătat mai multă experienţă, iar de această dată se afl mai sus decât se aflla început.

Dar astăzi pământul geme de nemulţumirile şi invidiile dintre voi! Natura imploră atenţie ca să vă mângâie privirile şi să vă liniştească sufltele. Totuşi, voi nu o băgaţi în seamă şi nu o iubiţi.
Voi sunteţi indiferenţi faţă de tot ceea ce există pentru voi, vrând să câştigaţi mereu altceva, ceva ce nu este al vostru ori care este greu de obţinut.
Dacă v-aş f cerut bani în schimbul priveliştei şi a liniştii naturii, v-aţi f îmbulzit asemeni unor animale, pentru a le cumpăra.
V-aţi f împrumutat până peste puterile voastre ca să le obţineţi şi aţi f vândut tot ceea ce aveţi pentru a achiziţiona ceea ce v-aş fi oferit. Fiind gratuite, le loviţi cu piciorul şi le rupeţi, desconsiderând minunăţiile care nu v-au costat nimic, apreciind nimicurile care v-au costat o avere.

Lumea voastră nu ar f ajuns aici, dacă aţi f cugetat la alegerile voastre. Alegeri care v-au afectat atât pe voi, cât şi pe cei din jurul vostru... Sunt mulţi oameni printre voi, care ar f în stare să sacrifie un miliard de oameni doar ca să se salveze pe ei înşişi.
Însă, puţini sunt cei care s-ar sacrifia ei înşişi, pentru a salva un miliard de oameni.

Ei sunt cei cărora nu li se va îngădui a-Mi vedea Înfăţişarea!Şi adevăr vă spun, cine nu Mă va vedea pe Mine va vedea Mânia Mea. Vor trăi fără cunoaştere şi se vor teme atunci când vor auzi vorbindu-se despre Mine, iar suferinţa pe pământ se va amplifia devenind de şapte ori mai cumplită, decât a unui om care moare de şapte ori în şapte zile, vreme de şapte săptămâni de ani.
Binele şi răul sunt două extreme relative, bivalente, Cei doi Poli ai relativităţii, care nu ar putea exista individual, unul fără celălalt. „Răul“ este acel ceva, ce alegeţi voi să fii, atunci când faceţi un lucru pe care conştiinţa voastră îl recunoaşte ca find unul din afara voastră (opus Mie).
Iadul este atunci când nu te regăseşti pe tine, iar astfel, nici Eu nu Mă pot găsi în tine. Iadul este ceea ce vei simţi după ce vei muri. Este golul vinovaţiei, al regretelor, al suferinţei şi al ruşinii.
Iadul reprezintă frica, cea care vă macină astăzi vieţile!

Oare de câte ori va trebui să vă mai naşteţi şi să muriţi, ca să ajungeţi să vă daţi seama de Adevăr, când Eu L-am aşternut la picioarele voastre? Eu sunt Adevărul vostru!Isus a trebuit să trăiască o singură dată pe pământ. El Şi-a îndeplinit misiunea, S-a creat pe Sine Însuşi, prin experienţa trăită,Şi-a atins scopul, dobândind astfel, rangul de Fiu al lui Dumnezeu. Isus este Asemeni Mie şi sunt Eu! Însă, voi aţi risipit sute de vieţi ficare şi aţi trăit în umbră, căutând Soarele ca orbii, fără a conştientiza că Soarele sunteţi chiar voi!

Susţii că noi am trăit mai multe vieţi pe acest pământ sau pe altul?-
Nenumărate!
Vi s-a oferit şansă după şansă şi şansă după şansă! Totuşi, majoritatea treceţi prin viaţă ca şi cum n-aţi f fost pe acolo. Adevărat vă spun Eu vouă, cine nu va descoperi Raiul propriu, în sufletul lui, nu va moşteni Împărăţia Cerurilor! Căci...
Cum ar putea cineva să primească ceva, când acela nu vrea nimic, nu îndrăgeşte nimic, şi este nemulţumit continuu?

Dacă ai înceta să mai permiţi atâtor zeci de gânduri străine să îţi străfulgere prin minte, odată la ficare sfert al unui sfert de secundă şi te-ai concentra la ceea ce scrii, ai f înţeles până acum.Cu toate astea, îţi voi exemplifia acest Adevăr atât de simplu, dar atât de complex.Eu am creat trupul vostru fiic pentru a trăi, nicidecum pentru a muri! V-am creat trupurile pentru a trăi nu optzeci de ani, nici o mie de ani, ci o eternitate, adică o veşnicie în veci! Natura trupului vostru nu este, cu siguranţă, deteriorarea sau dezintegrarea.Trupurile voastre nu oboseau, nici nu îmbătrâneau, iar organele voastre nu se uzau. Totuşi, datorită infitrării gândurilor din afara voastră, numite „gânduri necurate“ (pe care mai bine le-aţi numi gânduri din afara Mea şi din afara voastră), a apărut dezintegrarea miliardelor de miliarde de celule vii, ce formează împreună microcosmosul după Chipul şi după Asemănarea Mea (Noastră).

Atunci când un gând exterior (rău) se aşează în mintea voastră provoacă dezintegrarea sistemului celular. Îl afectează, apoi îl îmbolnăveşte! Gândurile acestea sunt asemeni cancerului...Ura este distrugătoare pentru cel care o poartă faţă de aproapele lui, nu pentru cel care este urât de către el. Invidia, gelozia, răzbunarea, tristeţea, depresia şi anxietatea, toate acestea vă distrug trupul fiic şi îl îmbătrânesc prematur, predispunându-l la toate tipurile de boli.
În concluzie, atunci când mintea creează gânduri „bune“ creierul transmite trupului impulsuri energetice pozitive, eliberând substanţe coagulante, care păstrează şi regenerează celulele lui,ferindu-l astfel de afectarea prematură.

Creierului îi sunt necesare până la treizeci de zile pentru a reconstrui reţeaua neuronală afectată datorită unui gând incompatibil.Reţelele neuronale susţin un nucleu cognitiv. Astfel, o reţea neuuronală nouă necesită o atitudine pozitivă puternică, care devine posibilă doar prin încredere interioară, nu printr-o credinţă oarbă în forţele exterioare, ci prin cunoaşterea proprie, puterea cu care v-am înzestrat pe ficare. Minte sănătoasă în corp sănătos!Ordinea creării tripartiţiei este următoarea: sufltul, mintea şi trupul. Sufltul comandă minţii să creeze, mintea creează gândurile sponsorizate de suflt (de subconştient), iar trupul le pune în practică. Sufletul comandă, mintea creează, apoi trupul execută ceea ce sufltul a dorit şi mintea a gândit!

Scopul venirii lui Isus pe pământ a fost acela de a demonstra(a face posibilă) o experienţă trăită individual, fără a se lăsa atins de separare (uitare). Isus nu a murit, ci a fost omorât! Cât crezi că ar f trăit, în trup, dacă nu aş f îngăduit de sus crucifiarea Lui?O eternitate?O eternitate! El a demonstrat că omul merită să trăiască!Cu ajutorul Lui voi trăiţi o eternitate, indiferent de faptul că trăiţi în „păcat“ (în neştiinţă). Voi nu muriţi, ci vă schimbaţi forma! Voi vă creaţi finţa cu ficare experienţă traită, din ficare viaţă trăită! Cu toţii sunteţi acelaşi suflt, ce primeşte de ficare dată altă formă, până când veţi conştientiza că sunteţi Eu!

Vom conştientiza că suntem Tu?Încerci să-mi spui că vom deveni dumnezei şi vom umple universul cu miliarde de dumnezei?Veţi conştientiza că sunteţi Dumnezeu! Nu „dumnezei“.Totul este un Întreg, nu mai mulţi întregi! Ai uitat?
Vezi tu, fil Meu, Eu sunt, Eu nu pot exista! Eu exist prin voi.
Prin voi trăiesc mii de experienţe şi voi, cu toţii la un loc, sunteţi trupul Meu! De aceea tu nu Mă poţi vedea, la fel cum nu-ţi poţi vedea nici gândurile, nici sufletul.
Noi formăm trupul Tău... Aşadar, atunci când aleg să îmi ajut aproapele, pe Tine Te ajut. Deoarece Tu trăieşti o experienţă materială prin el. În felul acesta, devii aproapele meu.
Iar teoria se aplică şi viceversa.
Am scris despre aceste lucruri,

Am scris despre aceste lucruri, în Biblie, încă de acum peste două mii de ani. Dar le-aţi ascultat şi nu le-aţi auzit.„Primeşte-Mă în inima ta“, îţi spune ceva?

Nu există fericire în lipsa Mea! De fapt... nu există absenţa Mea, există doar iluzia absenţei Mele!Eu sunt Fericirea, încântat de cunoştinţă!
Bucuria şi Fericirea sunt cele mai înalte emoţii ale voastre.
Fericirea este gândul vostru cel mai măreţ, cel mai plin de Har,
de sensibilitate şi speranţă, care aprinde în voi flcăra bunătăţii,afecţiunii şi a iubirii.
Fericirea vine din acceptare! Fericirea apare atunci când iubeşti tot ceea ce vezi în jurul tău, atunci când realizezi că tot ceea ce te înconjoară este de o frumuseţe de nedescris şi când observi că toţi oamenii sunt frumoşi sau buni, indiferent de rasa sau de cultura lor. Da, atunci când priveşti sufltul celui rău şi observi că este bun.Cât despre cei de care ai auzit ori ai văzut că ar f fericiţi, nu, ei nu sunt fericiţi oricât şi orice ar avea. Satisfacţia, entuziasmul şi plăcerea lor, nu au nicio legătură cu fericirea. Ele încearcă să o înlocuiască de foarte multă vreme, însă fără izbândă! Ele, una fără cealaltă, sunt incomplete! În schimb, Fericirea este bucurie.
O viaţă trăită cu bucurie!
Cu toate că voi cunoaşteţi aceste lucruri, aţi încetat să vă mai bucuraţi. Tinerii au înlocuit bucuria cu distracţia. Apoi şi distracţia a fost precedată, de această dată de o destrăbălare haotică.
Adevărat vă spun, am întâlnit ologi, săraci şi dezbrăcaţi, care au atins fericirea. În faţa morţii, Mi-au mulţumit pentru viaţa lor şi pentru onoarea faptului că li s-a dat să trăiască!

Au fost împăcaţi cu ceea ce au trăit, indiferent de amărăciunea în care au trăit. Şi-au încredinţat liniştiţi sufltele în mâinile Mele, ştiind că suferinţa a luat sfârşit. Şi chiar dacă au suferit, i-au iubit pe cei care le-au provocat suferinţă! Iar aceştia au fost Maeştrii ai vieţii pe pământ. Ei sunt exemple pentru voi!Dar am întâlnit şi oameni sănătoşi, arătoşi, avuţi şi satisfăcuţi de ceea ce deţin, dar cuprinşi de spaimă, implorând milă. Ei au fost cutremuraţi de plecarea lor, părăsind acest pământ cu părere de rău, simţind că nu le-au făcut pe toate şi nu le-au trăit pe toate, că mai aveau atâtea dorinţe de împlinit. Ei nu au simţit bucurie, doar plăcere şi satisfacţie, sentimente ce i-au condus către mândrie, lăcomie şi nemulţumire de sine!

Ai văzut câţi oameni am creat?Fiecare este înzestrat cu aspect unic, atât la exterior cât şi la interior, acesta reprezentându-i identitatea, care a fost numită diversitatea infiită! Dar ea nu se face cunoscută doar la oameni, ci şi astrele cerului sunt unice – fulgii de zăpadă, boabele de nisip sau chiar pietrele pământului, toate sunt creaţii unice, individualizate şi înzestrate cu inteligenţă proprie, mai mare sau mai mică.Fiecare fulg de zăpadă a fost creat în aşa fel încât să se creeze singur, asemeni vouă. Ei îşi sculptează forme splendide şi impresionante ficare, şi Îmi încântă privirea cu imaginaţia lor. Acesta este şi scopul cu care au fost înzestraţi. Ei se formează deasupra norilor, datorită elementelor ce fac posibilă crearea lor, apoi cad pe pământ, modelându-şi formele ficare după imaginaţia lui.
Odată ajunşi pe pământ, fulgii se topesc şi mor...
Iar în ciuda faptului că au trăit un timp atât de scurt, se bucură de această onoare, lăudându-Mi Slava şi Măreţia.

Dar dacă ştiu toate acestea de ce sunt nevoit să sufăr atât?Suferinţa este reală sau nu este reală? O creăm noi? Eu sufărcât alte câteva sute de persoane la un loc!Asta este dreptatea Ta? Am obosit să mă mai plâng şi, nu ştiu dacă mă vezi acum, dar sunt în genunchi, zbier şi nu mă mai pot ridica! Ia-mi viaţa, scapă-mă de aceste experienţe neplăcute! Scapă-mă de suferinţă, de lacrimi şi de singurătate.
Tu stai şi priveşti din cer sutele de oameni cum chiuie, strigă, dansează şi sărbătoresc. Însă, e unul printre ei care plânge în timp ce scrie şi crede că vorbeşte cu Dumnezeu!
Sunt copleşit de absenţa Ta şi parcă totul mă doboară...
De ce m-ai uitat şi, pentru ce m-ai părăsit?
Fiul Meu, adevăr îţi spun, suferinţa ta nu este în zadar!
Tu ai simţit amărăciunea şi ai fost copleşit de singurătate în deplinătatea ei. Astfel, tu vei avea belşug! Mulţi te vor căuta pentru vindecare şi te vor ruga să le alini durerile. Îţi vor aduce daruri
scumpe şi nu vei duce lipsă de nimic...
Iar toate ţi se vor da în viaţa aceasta!

Dumnezeu „trăieşte“ zilnic prin voi sute de mii de experienţe neplăcute, însă El nu suferă! La fel au făcut şi profeţii din trecut!Unii dintre ei Mi-au mulţumit pentru faptul că au fost crucifiaţi şi nu au suferit pe cruce, ci au zâmbit, privind spre cer, văzânduMă în toată Slava.
Unul dintre ei a trăit o singură dată pe pământ! Alţii irosesc sute de vieţi ficare...
Trebuie să ajungem ca Tine cu orice preţ?
Alberto, nimic nu trebuie, ci, AR FI BINE!

Trăiesc experienţa de a f Tu zilnic, însă nu-i pot face faţă.

Sunt inflenţat de oamenii din jurul meu, devenind, fără voia mea, asemeni lor.Încetează să mai încerci să devii perfect! Important e că discerni diferenţele. Odată ce diferenţiezi relaţiile, nu îţi mai rămâne decât să alegi.
Fac asta în ficare zi!
Ar f mai bine să faci tu alegerile, nicidecum să te aleagă ele pe tine

Eu nu plec de la tine, ci tu te îndepărtezi de noi!Lumea în care trăieşti şi „responsabilităţile“ tale, ele te îndepărtează de noi. Iar pentru a putea păstra legătura cu Mine, îţi trebuie exerciţiu continuu.

Întunecimea laudă Strălucirea Luminii Mele!Eu sunt Domnul! Aşa a fost, aşa va fi şi nu poate f altfel în veci!

Tu ai văzut „viitorul“ tău, Eu sunt aici ca să te îndrum să ţi-l creezi . Tu nu trăieşti karma ta, ci eşti creatorul ei!
Aceasta se numeşte evoluţie şi necesită timp. Timpul este creator şi face parte din familia universului.

Tu vei porni de la zero iarăşi şi iarăşi, dar sufltul tău se va afla mai sus – din ce în ce mai sus. Va f mult mai plin, mai complet şi mai aproape de Mine, de Ceea Ce eşti tu de fapt!
Mintea ta va f nevoită să Mă descopere din nou, dar sufltul Mă va cunoaşte deja, de acest lucru Mă voi îngriji Personal. Crezi că în viaţa ta actuală, ai descoperit toate acestea prin propria putere ori datorită vreunui noroc incredibil?
Ţi-e teamă că aceste experienţe vor înceta?

Acţiunile tale dintr-o viaţă anterioară aveau să te condamne
la moartea veşnică. În faţa morţii ai strigat către Mine, implorându-Mă să îţi mai ofer o şansă. Însă, în ciuda tuturor rugăminţilor sufletului tău, totuşi ai murit. Ce te determină să crezi că ceea ce trăieşti astăzi nu e chiar acea şansă pe care Mi-ai cerut-o, implorându-Mă ca să trăieşti din nou?
Cu ce crezi că te-ar avantaja să cunoşti ce ai fost sau ai făcut, pe durata încarnărilor tale anterioare? Care ar f fost scopul de a te naşte pe pământ fără să fi conştient de nimic, fără să-ţi aminteşti nimic, dacă ai f avut dreptul la o singură viaţă (o singură şansă) când bineînţeles ai f greşit, fără să fi conştient măcar de ceea ce ai f făcut, iar după irosirea acesteia să te trezeşti într-un infern de unde nu te va putea scăpa nimeni, cu niciun chip?

Tu nu eşti pregătit să vii la Mine pentru că alegi să nu fi pregătit să vii. Însă, într-o viaţă viitoare M-ai putea descoperi de unul singur. Ţi-ai putea descoperi printre ruine, propria carte, ai citi-o şi ai înţelege-o, şi ai putea retrăi aceste sentimentele fără a conştientiza că tu eşti creatorul lor, fără să ştii că eşti autorul cărţii şi ai scris cuvintele tu însuţi, imaginându-ţi, în schimb, pe acela care a scris-o, admirându-i înţelepciunea şi iluminarea minţii.
Te vei regăsi în carte, vei cugeta la înţelepciunea ei, vrând să devii un înţelept, precum autorul, fără a conştientiza că autorul eşti chiar tu. Într-o viaţă viitoare ai putea să Mă descoperi pe Mine, cu ajutorul Meu, crezând că te-ai descoperit tu însuţi, prin puterile tale. Atunci nu ar mai f nevoie să Mă descoperi, findcă împreună am f Unul!

Dacă femeia pe care ai întâlnit-o astăzi ar f trăit singură pe pământ, cu singuranţă că nu ar f ajuns astfel. Trăind în mijlocul vostru, a devenit exact ceea ce doriţi să existe în lumea voastră.E destul de dură afimaţia Ta. Nu m-aş f aşteptat la o aşa descriere, aproape că m-a înspăimântat. Dar când am primit şi propuneri sexuale din partea ei...Ai f crezut tu vreodată că în spatele disfuncţiilor sexuale se ascunde o zână?Am crezut că e un simplu test, pe care l-am trecut cu bine.Erau destui oameni prin jur, de ce crezi că a venit tocmai la tine?
De ce ai minţit-o? Minciuna ta a rănit-o foarte tare!Unde am ajuns? Discutăm despre afectarea unei persoane pe care nu o cunosc şi nu mă cunoaşte?Mi-aş putea folosi timpul pentru a cerceta subiecte cu adevărat importante. Însă, dacă îmi spui că discuţia aceasta mă va mântui, aş dori să afl şi cum o va putea face!
Ce ţie nu îţi place, altuia nu îi face! Ai uitat cum strigai către Mine, doborât, după refuzul primit din partea femeii pe care ţi-ai dorit-o în urmă cu câţiva ani de zile – femeie pentru care ai f făcut orice doar pentru a trăi împreună cu ea?
Ce încerci insinuezi Tu de fapt? Ai f dorit să mă sărut cu o femeie a străzii? Asta I-ar f plăcut lui „Dumnezeu“?

Cine eşti? Aş vrea să afl cu cine vorbesc, altfel voi încheia acest dialog pentru totdeauna.Nu, nu era necesar să te săruţi cu nimeni. Ce ar f fost potrivit să faci era să-i arăţi respect şi cu siguranţă, ar f fost binevenit un sfat, în schimbul a două monede aruncate în grabă, cu scopul de a îndepărta cât mai repede cu putinţă prezenţa ei.
Respect? Dar i-am oferit respect, zicându-i că e frumoasă, în ciuda faptului că arăta aşa cum arăta.
Şi bineînţeles, ai minţit-o din nou! Câtă atenţie din partea ta...
Mi-a fost milă de ea, am intenţionat să nu o fac să se simtă
prost, nici să par indiferent ori superior.
Minţind?
Nu înţelegi, era spre binele ei!

Ce te face să crezi că dacă te va considera cineva nebun va fi neapărat un lucru rău? Considerându-te nebun, poate se vor opri din a-ţi mai provoca suferinţă! De unde ştii ce e rău sau ce e bine pentru tine? Cum vei putea afl Cine eşti, îndepărtându-Mă de la tine? Tu nu ştii Cine eşti tu, dar vrei cu orice preţ să afl Cine sunt
Eu? Eu sunt tu! Sau mai bine zis, tu eşti Eu!
Din moment ce aceste scrieri reprezintă Cel Mai Înalt Sistem De Gândire care există la ora actuală pe pământ, mai contează Cine îţi vorbeşte?

Viaţa trebuie trăită cum crezi tu că e mai bine, nu cum ţi-au spus alţii că ar trebui să o trăieşti! Totuşi, Eu te voi aştepta în ziua de 24 decembrie 2012, când te vei întoarce la Mine.Atunci, vei plânge şi vei regreta alegerile pe care le-ai făcut, negându-ţi natura ta, Ceea Ce eşti cu Adevărat. Ne vom revedea şi vom continua împreună această carte. Însă... 

Până atunci nu uita că eşti parte din Mine, eşti fiul Meu şi te iubesc, ORICE AI FI, ORICINE AI FI ŞI ORICE AI FACE!

Scopul meu este acela de a te îndruma şi pe tine ca să ţi-l găseşti pe al tău, „orice ai fi oricine ai f şi orice ai face“.
Şedeam pe banca de pe aleea porumbeilor, respirând aer curat, înmiresmat de frunzele plopilor înalţi şi umezi, ce se risipeau prin grădină, mângâind atingerea pământului.Foşnetul aripilor de păsări care zburau deasupra mea, mă îmbătau plăcut şi îmi alinau auzul cu vibraţiile lor. Covorul umed al solului era pictat într-o nuanţă de galben auriu, în care zburdau alte mii de culori. Ascultam cântecul liniştit al frunzelor gălbui care îmi alintau auzul şi privirea, iar ochii îi transmiteau minţii mele sentimentul păcii. Pentru prima dată, mintea mea era detaşată în totalitate, dezgolită de orice fel de dăunare sau dorinţă de câştig, ori de vreun gând de senzualitate şi dezmăţ.
Priveam natura, admiram şi lăudam Lucrarea lui Dumnezeu,
Arhitectul Suprem, pe care Îl găsesc ca find singurul demn de închinare şi de slavă, din întreg universul cunoscut. Aşa am crezut.
Şi am văzut:
Eram singur, înconjurat de zeci de păsări care ciuguleau fiimiturile de pâine din jurul băncii pe care şedeam. Se plimbau liniştite, fără a se simţi intimidate de prezenţa mea. Mă încânta să le privesc!
De-o dată un vânt puternic a suflt, venind parcă dinspre nicăieri, a măturat toate frunzele şi a speriat toate păsările, care au zburat imediat de la mine. Iar în jurul meu nu mai rămăsese nimic, nici om şi nici pasăre, nicio finţă vie. Dar când mi-am întors privirea către stânga mea, iată!
Un porumbel stătea nemişcat, parcă hipnotizat, cu penele zbârlite, încercând să îşi acopere cu aripile privirea.
Porumbelul s-a apropiat şi m-a privit, iar, asemeni unui sincron,
ce făceam eu făcea şi el, spre direcţia către care priveam eu privea şi el. Apoi a împrăştiat în jurul lui, fără a se consuma vreodată, linişte absolută. Şi astfel, niciun „rău“ nu se putea apropia de el.
Am privit apoi în ochii lui, şi L-am recunoscut!
Porumbelul veghea asupra mea. Iar, privind în sufletul meu,
găsindu-l copleşit de dorinţa de detaşare faţă de gândurile exterioare, mi-a hrănit imaginaţia cu idei noi, soluţii la probleme şi cu gânduri pure, creatoare de sentimente.
Am fost emoţionat, cutremurat şi apoi am lăcrimat, amintindu-mi cuvinte care proclamau coborârea Duhului sfânt acolo unde doi sau trei se adună pentru Numele lui Dumnezeu.

Sentimente şi scrieri, sub mângâierea răsărituluiPrivind adeseori spre cer, cugetând la greutăţile ce mă apasă, servindu-mi cafeaua pe terasă, în zorii dimineţii, am privilegiul să observ ceva ce nu am mai observat până acum: frumuseţea răsăritului de soare... Îmi amintesc vag să-l mai f urmărit acum o vreme, odihnindu-mă pe nisipurile Constanţei, totuşi, la vârsta de aproape douăzeci şi şase de ani, mi-am dat seama că nu l-am privit niciodată cu adevărat şi nici nu am intenţionat să o fac.
Oare am fost orb să pierd 9478 de răsărituri de soare doar pentru că am fost ocupat?

Întorcându-mă la sentimentele ce izvorăsc din interiorul meu observ, dar, splendoarea răsăritului la marginea cerului întins. Ce nuanţe de culori, bogăţii şi sentimente transmite liniştea dimineţii, care îmi cântă şi îmi şopteşte că trăiesc. Şi adevărat vă spun: Nu există privilegiu mai mare pe pământ faţă de acela de a trăi!

Dintre norii aşezaţi parcă cu pensula pictorului Divin, zăresc sfera roşie de foc, care îmi mângâie obrazul cu razele ei calde şi plăcute la atingere. Ea îmi poartă gândul prin zări şi în depărtări,imaginându-mi locuri în care nu am mai păşit dar, totuşi, parcă le cunosc.
Mă imaginez să fi un călător tot restul vieţii mele. Da, un însetat de a cunoaşte, un admirator pentru Creator şi o finţă umilă, cu sufletul bogat şi atât de luminat. Iar de-aş avea aripi să zbor, mi-aş odihni trupul pe crestele munţilor înalţi ca să ajung cât mai
aproape de Adevăr. Continui să îmi imaginez că plutesc lent deasupra pădurilor tropicale ce purifiă aerul întregii planete, elimină oxigen curat, iar eu adulmec mireasma pură direct de la sursă.
Apoi, traversez Nilul de la un capăt la celălalt, privind vieţuitoarele sălbatice, rude ale omului îndepărtat, aşa numit primitiv. Dar cei ce îl numesc astfel sunt mult mai sălbatici şi mai puţin înţelepţi decât el. Iar ei trăiesc astăzi printre noi.
Visez că planez deasupra celor mai renumite cascade şi prăpăstii, şi chiar peste întinderile deşertului. Simt stropii de ploaie cum îmi alină faţa, ridicându-mă deasupra norilor şi a furtunilor, ca să pot privi de sus luminile fulgerelor, cum trosnesc şi cad pe pământ... Să cutreier polii fără a îngheţa! Peisajele Antarcticii să mă hrănească, iar aurora boreală să mă învelească şi să mă încălzească. Să pot număra stelele cerului în noapte şi fulgii de zăpadă într-o clipă, ca să afl care sunt mai numeroşi. Apoi să mă întorc la ai mei cu drag şi să-i privesc... Îi iubesc!Să mă retrag pe un deal, visând la lumina lunii, iar dimineaţa următoare să mă poarte către noi călătorii.
Iată că vă scriu aceste rânduri plin de entuziasm, satisfacţie, dar şi mirare! Dacă un singur răsărit de soare ascunde asemenea frumuseţe, sentiment, imaginaţie şi un izvor interior, ce mă poartă în istorie, peste meleaguri, ţări, anotimpuri şi timpuri, imaginaţivă unde aş f ajuns acum, dacă mi-aş f deschis inima şi celorlalte 9478, cărora nu le-am oferit niciodată atenţie!
Adevărat îţi spun, dacă Mi-ai auzi cu adevărat Vocea ai muri negreşit! Ori pentru a-I auzi Glasul lui Dumnezeu, ar trebui mai întâi ca să mori pentru a-L putea auzi! Ar trebui să încetezi să mai exişti şi să îţi începi viaţa prin „a fi. Ar trebui să treci de la existenţa fiică, animată, liberă, spre angelic, până la Divin...

Există sute şi sute de Îngeri (energie Pură) şi sute de mii de finţe sfite, care nu Mă pot vedea – finte strălucitoare ce laudă Măreţia Mea fără încetare, fără a-Mi putea vedea Chipul!
În cazul ăsta, tu cum ai putut să crezi că vorbeşti cu Mine direct, cu Tatăl, cu CEL MARE, şi cum Mi-ai putut cere să Mă arăt ţie?
Procesul prin care îţi creezi acum finţa se numeşte înDumnezeire, aşa numita Adeziune la Divinitate ori ascensiunea către Sursă.
Ascensiunea se produce atunci când mintea îşi amintește că sufletul din trup este Dumnezeu. Faptul că ceea ce auzi cu mintea, apoi transpui pe hârtie, îţi consumă foarte multă energie, se datorează procesului minţii tale care creează Vocea Mea în subconştientul tău. Este vocea sufltului tău, care tânjeşte pentru a fi  Ceea Ce mintea ta a uitat că eşti.

Încetează să te mai chinui să devii perfect, tocmai ambiţia ta de a te sfiţi, te aruncă înapoi în mulţime! Oricât te-ai strădui ca să devii un sfânt, nu vei reuşi! Cel puţin, nu în următorii zeci de ani.
Ceea ce ţi-ai imaginat tu că aştept de la tine, este ce ai interpretat tu că ţi-ar cere Dumnezeu, ţie şi tuturor oamenilor. Eu spun că nu vă cer nimic şi nu am nevoie de nimic de la voi! Eu ofer şi nimic mai mult! Eu ofer fără intenţia de a primi înapoi!
Ceea ce ar f bine ca voi să faceţi este să fii cu băgare de seamă la alegerile a ceea ce aţi vrea să fii iar, cu ajutorul Meu, să ajungeţi să fii!

Voi vă naşteţi pe pământ şi nu ştiţi Cine sunteţi, dar este Unul care vă creează şi vă recreează, făptură după făptură. Acela ştie Cine sunteţi şi Cine aţi fost înainte să vă naşteţi acolo.Adevăr vă spun Eu vouă: nimic nu piere, totul se transformă!Totul evoluează şi se îndreaptă către ceea ce înţelegeţi acum prin „bine“, ca mai târziu, să se reunească într-un Tot.

„Iartă-i Tată că nu ştiu ce fac“, înseamnă ceva pentru tine?Înseamnă totul şi îmi spune totul! Tot ceea ce trăim astăzi este un proces în formare. Nimic nu va pieri! Nu există rău şi nici bine. Ci există doar evenimente, pe care mintea noastră le percepe prin a f bune ori a f rele. Acelaşi lucru se aplică în cazul lui „corect/incorect“ sau „potrivit/nepotrivit“.
Universul poate f asociat cu un magazin din care putem cumpăra ori testa orice produs, ca la sfârşitul vieţii, să le evaluăm calitatea şi să alegem ceea ce ne reprezintă sau ce dorim să păstrăm pentru noi.
Cum ar putea să mă pedepsească Cineva pentru faptul că am cumpărat un produs care nu este bun, şi cum aş putea să ştiu că un produs nu este bun, câtă vreme cât nu am luat la cunoştintă întrebuinţările aceluia, nici nu i-am simţit întunecimea?
Pe pământ totul ţine de perspectivă! Astfel...
Printr-un simplu gând, noi creăm o întâmplare ca find bună sau ca find rea. Ea este doar o întâmplare neutră, care poate fi percepută de mine ca find bună, iar de fratele meu ca fiind rea.