luni, 2 februarie 2015

Fericirea e atunci când în casă, în pat și în minte este unul și același om ..

Nimeni nu a anulat destinația spre fericire și nimeni nu a încetat să o caute: în omul de lângă, în clipe frumoase, în tăcere, în dragoste.
Dar dacă omul de lângă nu este al tău, dacă clipele frumoase le-ai trăit cu altcineva, dacă tăcerea îți spune că suferi și dacă dragostea ai închis-o undeva în trecut, atunci degeaba cauți fericirea.
Tu demult vei ști unde e ea și că e imposibil să o ai.
Vei chema în casa ta străini ce-ți vor pune daruri scumpe pe masă, vei aduce în pat bărbați seducători ce-ți vor săruta corpul, vei lăsa în mintea ta suflete care nu-ți vor fi niciodată pereche.
Și în tot acest timp vei ști că fericirea nu e a ta. Și nici a lor.
Invers?
Invers ar fi frumos, poate prea frumos.
Sincer și cald, acel om va veni în casa ta cu flori, îți va așterne patul să vă culcați în doi și-ți va spune despre viața și tăcerile lui, ca gândul tău să fugă de fiecare dată încolo.
Și așa și altfel, e viață.

Mulți cred că fericirea înseamnă case și lucruri de preț.
O fi așa, dar să trăiești singură într-o casă plină cu oameni e trist, nu fericit.
Mulți vorbesc despre fericire când își aduc aminte de-o experiență cu sex și mușchi.
Dar să primești plăcere de la cei pe care i-ai urâ e dureros, nu fericit.
Mulți dau fericirea pe cuvinte și gânduri despre el, unicul. Doar că atunci când ieri a fost în gând cineva, astăzi altul și mâine mult probabil al treilea, asta e chin, nu fericire.
În dragoste, nu clipele de fericire contează și nici numărul lor, ci cu cine trăiești aceste clipe.
Dacă trăiești un sentiment reciproc și atunci când o faci nu te gândești la trecut și nici la un probabil viitor cu altcineva, să te bucuri mult. Enorm.
Se prea poate că atunci ești cel mai fericit om. Sau nu, cei mai fericiți oameni. un tot întreg.

Iată de ce femeile vor aprecia mai mult un buchet de flori cules de pe câmp decât o mie de trandafiri, o plimbare pe jos decât cu mașina, o noapte de dragoste decât o viață de sex.
Pentru că și florile și plimbarea și dragostea îi vor fi oferite de același om, de omul lor. Celelalte nu.
Celelalte sunt necesități și dovada că femeia încă mai știe foarte bine să sucească mințile unui bărbat.
Sau bărbatul pe a unei femei.
Pentru că fericirea e la fel și la bărbați.
Să te culci cu o femeie, să o lași în casa și viața ta nu înseamnă să fii și fericit.
Fericit ești atunci când toate lucrurile astea le faci cu o singură femeie.
Ba și mai mult, fericit ești când știi că ești unicul femeii de lângă tine. Dacă nu, tu deja știi cum ești.

Contează să iubești.
Trebuie să iubești în viață că altfel ai trecut-o în zadar.
Uneori, pierzi dragostea și se pare că nimic nu mai are rost.
Mergi din casă în casă, din pat în pat, din gând în gând.
Uneori rămâi pe loc pentru mai mult timp, se poate și pentru toată viața. Dar nu trăiești fericirea.
Și e greșit.
Pentru că nu contează dacă s-a terminat, bucură-te că a fost.
Dacă crezi că e sfârșit de fericire, întreabă-te dacă totul e bine. Dacă nu e bine, înseamnă că nu e sfârșit.
Amintirile sunt frumoase, dar prezentul e cel care trebuie să dicteze amintirile. 

Prezentul alături de omul din casa, patul și gândul tău.

Fericirea e atunci când în casă, 
în pat și în minte este unul și același om...

       ( devorbacutine. eu )

Nimeni nu a anulat destinația spre fericire și nimeni nu a încetat să o caute: în omul de lângă, în clipe frumoase, în tăcere, în dragoste. 

Dar dacă omul de lângă nu este al tău, dacă clipele frumoase le-ai trăit cu altcineva, dacă tăcerea îți spune că suferi și dacă dragostea ai închis-o undeva în trecut, atunci degeaba cauți fericirea. 
Tu demult vei ști unde e ea și că e imposibil să o ai. 
Vei chema în casa ta străini ce-ți vor pune daruri scumpe pe masă, vei aduce în pat bărbați seducători ce-ți vor săruta corpul, vei lăsa în mintea ta suflete care nu-ți vor fi niciodată pereche. 
Și în tot acest timp vei ști că fericirea nu e a ta. Și nici a lor. 
Invers? 
Invers ar fi frumos, poate prea frumos. 
Sincer și cald, acel om va veni în casa ta cu flori, îți va așterne patul să vă culcați în doi și-ți va spune despre viața și tăcerile lui, ca gândul tău să fugă de fiecare dată încolo. 
Și așa și altfel, e viață.

Mulți cred că fericirea înseamnă case și lucruri de preț. 
O fi așa, dar să trăiești singură într-o casă plină cu oameni e trist, nu fericit. 
Mulți vorbesc despre fericire când își aduc aminte de-o experiență cu sex și mușchi. 
Dar să primești plăcere de la cei pe care i-ai urâ e dureros, nu fericit. 
Mulți dau fericirea pe cuvinte și gânduri despre el, unicul. Doar că atunci când ieri a fost în gând cineva, astăzi altul și mâine mult probabil al treilea, asta e chin, nu fericire. 
În dragoste, nu clipele de fericire contează și nici numărul lor, ci cu cine trăiești aceste clipe. 
Dacă trăiești un sentiment reciproc și atunci când o faci nu te gândești la trecut și nici la un probabil viitor cu altcineva, să te bucuri mult. Enorm. 
Se prea poate că atunci ești cel mai fericit om. Sau nu, cei mai fericiți oameni. un tot întreg.

Iată de ce femeile vor aprecia mai mult un buchet de flori cules de pe câmp decât o mie de trandafiri, o plimbare pe jos decât cu mașina, o noapte de dragoste decât o viață de sex. 
Pentru că și florile și plimbarea și dragostea îi vor fi oferite de același om, de omul lor. Celelalte nu. 
Celelalte sunt necesități și dovada că femeia încă mai știe foarte bine să sucească mințile unui bărbat. 
Sau bărbatul pe a unei femei. 
Pentru că fericirea e la fel și la bărbați. 
Să te culci cu o femeie, să o lași în casa și viața ta nu înseamnă să fii și fericit. 
Fericit ești atunci când toate lucrurile astea le faci cu o singură femeie. 
Ba și mai mult, fericit ești când știi că ești unicul femeii de lângă tine. Dacă nu, tu deja știi cum ești.

Contează să iubești. 
Trebuie să iubești în viață că altfel ai trecut-o în zadar. 
Uneori, pierzi dragostea și se pare că nimic nu mai are rost. 
Mergi din casă în casă, din pat în pat, din gând în gând. 
Uneori rămâi pe loc pentru mai mult timp, se poate și pentru toată viața. Dar nu trăiești fericirea. 
Și e greșit. 
Pentru că nu contează dacă s-a terminat, bucură-te că a fost. 
Dacă crezi că e sfârșit de fericire, întreabă-te dacă totul e bine. Dacă nu e bine, înseamnă că nu e sfârșit. 
Amintirile sunt frumoase, dar prezentul e cel care trebuie să dicteze amintirile. Prezentul alături de omul din casa, patul și gândul tău.

EARTH CHANGE MZ 
devorbacutine.eu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu