„Un înţelept plânge cu cel care plânge, râde cu cel care râde, se joacă cu cel care se joacă şi cântă cu cel care cântă, devenind cântecul însuşi. Prezenţa sa este precum o oglindă extrem de pură. Ea reflectă imaginea noastră, aşa cum suntem. Noi suntem cei care ne jucăm rolurile în această viaţă. El este oglinda sau scena pe care se desfăşoară spectacolul; cum ar putea fi ea reflectată? Nimic nu o poate atinge, ea fiind numai un suport.” Ramana Maharishi