sâmbătă, 9 iunie 2012
Dincolo de valurile personalitatii (de care nici unii dintre noi nu scapa) sunt fiinte care mi-au inspirat intotdeuna caldura si afectiune. Cu ei m-am simtit in siguranta pentru ca au darul de a ma inspira sa fiu eu insami.
Un om cu un suflet mare nu va judeca si condamna niciodata si va sti sa primeasca un zambet neconditionat.
O redare a unui suflet care stie sa primeasca, sa simta, sa daruiasca frumusete in jurul ei, este prietena mea, careia aici-acum ii multumesc pentru tot ceea ce este; momentele dificile prin care am trecut impreuna, ne-au unit si mai mult.
Impreuna am simtit ocrotirea si mangaierea Tatalui Ceresc.
Ea imi vorbeste, ma traieste asa:
iti multumesc asa de mult pentru aceste ganduri pline de frumusetea Divina..si de imbratisarea pe care numai tu o puteai da, si numai El, Tatal Ceresc putea sa o manifeste prin tine..
prietena mea, esti asa de mult pentru mine..si asa de putine ori iti spun asta!..iarta-ma! ..esti o minune a vietii mele..ramo, draga..o minune a bucuriei in mijlocul vietii, o minune a zambetului oferit si daruit din inima, o minune a dragostei care nu asteapta nimic in schimb, a dragostei care se goleste pe sine pentru a darui.., o minune a prieteniei si a rugaciuni..
MULTUMESC!..
Scumpa mea, vreau sa te binecuvintez in aceasta zi ..sa iti transmit caldura inimii si a gandului care se indreapta spre tine..si care multumeste Cerului pentru existenta ta..
sa ai parte de multa lumina..frumoasa mea..
te imbratisez ..mult , cu drag.si mult dor.
Aici sunt gandurile pentru care ea mi-a multumit ..cat de putin uneori daruim celor dragi ..si sufletul lor zboara in Inaltimea Cerului ..
Multumesc pentru ca, atat de frumos stii sa te bucuri de putinul si simplul acestui Univers.
Sunt femeia care se trezeşte în fiecare dimineaţă în căutarea soarelui, care doreste ca pe parcursul zilei daruite de Dumnezeu sa simta intensitatea bucuriei de a fi imbratisata, mangaiata de razele soarelui daruite de Tatal Ceresc, de a privi in interior pentru a ma adanci in seninatatea Cerului.
Ce doreste Dumnezeu de la noi? a ne bucura de ceea ce primim fiecare clipa de la El, de a ne acepta fiintele dupa a Sa creatie, de a deveni mai puri, mai curati, mai apropiati de rugaciunea inimii, mai devotati in drumul calatoriei noastre printre Soare si Cer. Nu de fiecare data reusim sa fim plini de Lumina, de incredre de speranta, de victorie in tot ceea ce ne propunem, insa planul divin, cel prin care Dumnezeu ne vorbeste, ne sustine sa mergem pe acel drum al armoniei interioare, al ascultarii glasului interior fiece secunda, a face voia Lui si nu voia noastra, si astfel calatoria va fi una simpla, plina de culoare, mai usoara cand il ai mereu langa tine pe Dumnezeu. O calatorie fara Dumnezeu, este o calatorie a incertitudinii, a unei directii neimbratisate de dorul nemarginit de a fi Una cu Cel care Totul a creat.
Porniti de azi, din aceasta secunda, in drumul pe care, alaturi il aveti pe Dumnezeu. Zilele grele se vor transforma ca prin miracol in zile luminoase, grijile vor disparea, se va instala pacea in inima ta. Stii de ce, El toate le stie despre tine, cand te trezesti, cand te incarci cu poveri, si iti sopteste in inima: Dragul meu/ draga mea sunt langa tine, nu ma vezi, nu ma simti ..descopera-ma cu adevarat si astfel Ma vei descoperi pe Mine, Cel care te-am creat “dupa chipul si asemanrea Mea”.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu