Credinţa totală, smerenia şi puritatea fac miracole 

Realizând o necesară sinteză referitoare la minunile dumnezeieşti, am putea spune că o minune dumnezeiască este:

1. Un semn misterios care vine de la Dumnezeu;

2. Ceva cu totul nemaipomenit care stârneşte uimirea tuturor oamenilor şi, tocmai de aceea, poate fi considerat un miracol;

3. O dovadă a Atotputerniciei dumnezeieşti, o acţiune sau un fenomen ce este plin de o mare putere divină.

Este esenţial să ne dăm seama că şi în epoca actuală este, fără îndoială, posibilă săvârşirea unor minuni dumnezeieşti. Mai ales celor care ajung să cunoască Adevărul Ultim Divin şi care acţionează la unison cu Voinţa lui Dumnezeu le este cu uşurinţă posibil să realizeze felurite minuni dumnezeieşti datorită ajutorului care le este oferit de Dumnezeu Tatăl. Condiţia esenţială pentru ca fiecare fiinţă umană ce ajunge să cunoască Adevărul Ultim Divin să poată săvârşi unele minuni dumnezeieşti cu ajutorul Tatălui Ceresc este ca ea „să aibă o credinţă fermă şi de nezdruncinat care trebuie să fie de mărimea unei seminţe de muştar“.

 

Această credinţă fermă şi de nezdruncinat în Dumnezeu despre care se spune, deloc întâmplător, că trebuie să fie de mărimea unei seminţe de muştar este întotdeauna o condiţie esenţială pentru fiinţa umană care aspiră să săvârşească minuni dumnezeieşti şi la aceasta se mai adaugă cunoaşterea Adevărului Ultim Divin, precum şi starea de puritate şi umilinţă. Tot ceea ce cere bun o astfel de fiinţă umană cu mare credinţă, puritate şi umilinţă, i se va dărui cu ajutorul lui Dumnezeu Tatăl. Prin urmare, mai ales prin astfel de oameni cu o credinţă de nezdruncinat în Dumnezeu, dublată de o mare puritate şi umilinţă, Dumnezeu Tatăl poate face o mulţime de minuni dumnezeieşti.