Mie, îngrijorata eternă,
Cine-mi va cumpăra certitudinea?
De unde să-mi pot câştiga
Tihna tăcerii?
Cine îmi va înălţa regatul seninătăţii?
De unde mă voi inspira pentru victoria
Împotriva labirintului?
Eu, îngrijorata eternă,
În fiecare dimineaţă îmi rechem sufletul
Din somnul continentelor,
Al hotarelor hotarelor
În inima vieţii.
Eu, pulsul meu
Este al îngrijoratei,
Cum să născocesc pentru pleoapele mele
Pacea somnului?
În mine grijile eternităţii
Cum vor putea să mă poarte
Pe câmpiile cu iasomii şi lalele?
Mie, îngrijorata eternă,
Cine-mi va împrumuta elixirul răbdării?
Cum voi putea să ating
Limanul limanurilor?

Voi reuşi oare să urc atât de sus
Şi să câştig farmecul surâsului?
Eu, îngrijorata eternă,
Când voi mustra
Opacitatea entităţii?
Când îmi voi duce inima
În paradisul sufletului?
Eternitatea când oare îmi va cânta
Melodia melodiilor
Până la sfârşitul sfârşitului ..