Să lăsăm Primăvara să ne umple inima de veselie,
să alergăm neobosiți prin mușchii verzi ce stau întinși la nord, prin firele de iarbă ce cresc sub lumină, printre fluturi ce se nasc sub poala dealurilor, prin lumina…mereu prin LUMINĂ…
Iar de vom pierde urma Luminii să ne rugăm să o găsim din Nou.

Dacă ne-am elibera din robia DE A STRÂNGE, DE A DEVENI ..am fi atât de bucuroși.
Dacă ne-am retrage din competiții ..am fi atât de liberi.

 ,Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu.,,

 https://andreeastanciu.wordpress.com