V-ati intrebat vreodata in ce fel il iubiti pe cel de langa dumneavoastra? V-ati intrebat vreodata cu adevarat cat de sinceri sunteti in iubirea fata de el? V-ati intrebat daca ceea ce invatam la orele de literatura - si anume, ca iubirea e o cale de a atinge Absolutul - s-ar putea sa fie adevarat? V-ati intrebat vreodata daca nu cumva felul in care iubim si traim iubirea reprezinta chiar nivelul nostru de evolutie spirituala si raportarea noastra reala la Dumnezeu si la Cosmos?
Pentru fiecare om vine un moment in viata in care ceva sau cineva il determina sa se priveasca pe sine pana in adancul sufletului. Evenimentul este adeseori dureros, dar merita efortul de a-l traversa, intrucat asa descoperim ca, indiferent de natura evenimentelor (fericita sau trista), in absolut toate situatiile a fost vorba despre iubire si despre maniere mai mult sau mai putin adecvate comunicarii ei.
Astazi va propunem sa va cautati in aceste sapte niveluri de constiinta specifice vietii noastre afective, rezumate la 7 puncte despre iubire. Si care speram sa va fie de folos in a va cunoaste mai bine si in interiorul fiintei dumneavoastra, si in interiorul relatiei de cuplu pe care o aveti sau ati avut-o. Poate ca, in urma acestei lecturi, multe adancuri se vor limpezi si multe profunzimi se vor clarifica, oferindu-va astfel resurse pentru noi intelegeri si pentru noi elanuri.
In fond, exista sapte ceruri ale iubirii; indiferent pe care il atingem, daca il traim cu intensitate, ajungem tot acolo: la Dumnezeu, sursa Iubirii Absolute si originea divina a fiintei noastre. Caci, spiritual vorbind, nevoia noastra de implinire prin iubire este, de fapt, drumul sufletului catre contopirea ultima cu Tatal.
1. Fiti in orice secunda de viata complet liber. Numai fiintele cu adevarat libere se pot implini prin iubire. In absenta libertatii apar atasamentul si sentimentele negative. Iubitul/iubita este un dar de la Dumnezeu, nicidecum obiectul nostru proprietate personala, deci el/ea nu ne apartine. Cei care traiesc insa un puternic atasament se recunosc foarte usor. Naturile solare spun intotdeauna: Fiinta iubita e viata mea, e tot ce am pe lumea asta. Naturile lunare, dimpotriva, marturisesc: Nu pot trai fara el/ea. In ambele situatii, fiinta iubita a devenit la nivel subconstient un obiect de care ne-am legat, existand pericolul, in cazul comportamentelor posesive, de a o santaja cu faptul ca desprinderea ei/lui din cuplu ne-ar periclita chiar viata. Vazuti din afara, despre ei se spune adesea ca sunt loviti cu leuca.
2. Fiti permanent constienti atat de calitati, cat si de defecte, si manifestati intelegere fata de orice impas. In absenta acestei constiente, cuplul devine vulnerabil la absolut orice influenta exterioara, de orice fel (afectiva, materiala, sociala etc). Aici putem localiza iubirile profund interesate in planul posesiunilor materiale, iar astfel de oameni se recunosc si ei, asemenea tuturor de altfel, dupa exprimari specifice. Fiintele dornice sa ofere in cuplu cat mai mult confort, lux sau chiar opulenta spun intotdeauna Imi vine sa-l mananc de drag. Fiintele dornice sa parvina material prin cuplu, care fac din casatorie o sansa de confort material, dornice asadar sa acumuleze preluand de la celalalt, va spune intotdeauna: Mi-a mancat sufletul cu iubirea lui. Este cazul, cel mai adesea, al compromisurilor facute pentru false valori, desigur cele mai iluzorii - casa, bani, domenii, lucruri - si, daca se despart, raman cu impresia ca au ratat marea sansa a vietii. Vazuti din afara, despre ei se spune adesea ca i-a luat apa.
3. Acordati-va rabdarea de a va cunoaste cat mai bine, intr-o perioada cat mai lunga de timp, si exersati capacitatea fie de a va obiectiva fata de propria persoana, fie de a va vedea cu ochii fiintei iubite. Din momentul in care doi oameni incep sa traiasca starea de "impreuna", ei trec intr-o noua etapa de devenire, de remodelare a fiintei. Absenta rabdarii duce atat la perceptii eronate despre celalalt, cat si la proiectarea nedorita a idealurilor unuia asupra celuilalt, iar cunoasterea reala nu mai este posibila. Cuplu tinde sa capete aspectul unei competitii, al unui nedorit "care pe care"; unul dintre parteneri, cel solar si combativ, va spune: Ma topesc de dragul lui/ei; celalalt, daca este o natura lunara, defensiva, se va plange mereu: Nu-mi mai arde de nimic, lui nu-i pasa de mine. Este cazul cuplurilor care se distrug din cauza unor puerile orgolii, generand chiar ranchiuna pe viata si neinvatand nimic din experienta lor afectiva. Vazuti din afara, despre ei se spune, adesea, ca li s-au aprins calcaiele.
4. Stabiliti-va macar un ideal comun, pentru ca acesta confera coloana vertebrala a relatiei - un ideal pe termen lung, bine definit si care sa vizeze mai ales un bine adus oamenilor, lumii in care traim. Un cuplu - fie el abia inchegat, fie unul deja realizat - este, de la un moment dat incolo, o stare de expansiune a fiintei la nivel social. Drumul spre Dumnezeu nu trece prin desert, ci prin destinul colectiv. La acest nivel, fiinta solara spune intotdeauna: Simt ca toata lumea e a mea, nu ma mai incape pielea de fericire, parca respir prin el/ea. Fiinta lunara, pasiva, receptiva, mai inclinata spre suferinta decat spre bucurie, si marcata de o gandire negativa, va spune: Mi-a frant inima, Nu mai am aer de atata durere, Mi se strange sufletul. Relatiile de acest tip pot fi ori foarte calde si armonioase, devenind un model pentru cei din jur, fie adesea dramatice, rupte din cauza unui sentiment grav de neimplinire care isi cauta cauza in lipsa de compatibilitate intelectuala, de exemplu, a partenerilor. Vazuti din afara, despre ei se spune ca sunt cu capul in nori.
5. Faceti efortul de a intelege ca, intr-un cuplu, iubirea are drept sinonime adevarul, increderea, seninatatea, fermitatea, echilibrul, discernamantul, simtul masurii, bunul simt, responsabilitatea, cultura, inteligenta, evolutia spirituala altruista. Orice cuplu reusit - indiferent pentru ce durata terestra - este o izbanda a evolutiei generale a Universului si o bucurie in inima lui Dumnezeu. Pe acest nivel, sau "in acest cer" se deruleaza iubirile absolut originale, foarte libere, deschise tuturor ideilor novatoare care schimba lumi, sau, dimpotriva, iubirile cu tenta tiranica, rebela, in care partenerii, dornici de o libertate fara masura, mai ales liberi nu stiu sa fie. In primul caz, fraza-model este: Am pierdut notiunea timpului de atata fericire. In al doilea caz, exprimarea abunda in fraze de genul: Nici sa nu mai aud de el/ea, Mi s-au terminat cuvintele, Simt ca ma apasa timpul. De remarcat ca, pentru cuplurile dinamice, solare, iubirea este un factor puternic de stimulare a creativitatii, si cel putin unul dintre cei doi este angrenat intr-o profesie artistica sau modelatoare de mentalitate la nivel colectiv. Vazuti din afara, despre ei spune, adesea, ca sunt pe alta lume.
6. Invatati sa fiti firesti si sa comunicati la absolut toate nivelurile. Cine nu este capabil sa comunice nu este capabil nici sa iubeasca, intrucat sufletul lui este inchis. Sensibilitatea, gingasia, tandretea, profunzimea, armonia sunt semnele unui cuplu comunicativ si vital, capabil sa impregneze transformarea prin iubire in mediul in care traieste. Este unul dintre cerurile elevate ale iubirii aici. Fiinta a capatat detasare si rafinament, dar asta nu inseamna ca a trecut de toate pragurile cauzatoare de durere. Daca, in cerul 4, pericolul venea din sensibilitatea inimii, aici pericolul vine din forta pozitiva sau forta egotica a mentalului. Asa cum strica o sensibilitate excesiva, tot astfel strica un mental dur si rece. Fiinta solara se exprima adesea prin: Nici nu vad pe unde umblu de atata fericire, innebunesc de dragul ei/lui. Fiinta lunara, contemplativa, va spune: Simt ca-mi ies din minti, Parca mi-am pierdut capul. Aici se pot rata marile cupluri fericite, relatiile de maestru-discipol, sau se pot realiza relatii de un soi deosebit, cu putere transformatoare asupra celorlalti. Vazuti din afara, despre ei spune ca si-au pierdut mintile.
7. Traiti fiecare clipa in care sunteti impreuna ca si cum ea ar fi de fiecare data ultima. Aveti permanent in inima si in gand cuvintele: iubirea mea vine de la Dumnezeu, si tocmai de aceea este infinita. Nu uitati ca, ajunsi in al saptelea cer al iubirii, v-a mai ramas doar un pas pana la Dumnezeu. Despre ei se poate spune, uneori, ca si-au pierdut capul. Dar este doar o imagine de exterior, pentru ca nivelul de existenta se schimba. Iubirea este traita aici ca voluptate nesfarsita si ca o stare permanenta de puritate a sentimentelor, de contopire cu ceilalti, ca o stare de unitate cu tot restul lumii si cu intregul Univers. La un pas distanta de Dumnezeu, fiinta solara exclama in plina beatitudine a iubirii: Nici nu mai stiu de mine. La un pas distanta de Dumnezeu, fiinta meditativa exclama, proiectata deja in idealuri de mare sensibilitate: Simt cum ma pierd in alte sfere. Dar si una, si cealalta, au depasit pericolul separarii; ajunse aici impreuna, ele pot face amandoua deodata marele pas spre Divinitate, devenind o singura fiinta si apoi una cu Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu