marți, 3 august 2010

Si am sa-ti admir ochii, plini de amintiri tibetane
In care flutura steaguri si se recita silabe sacre
Ca mainile tale indeparteaza ferm orice suferinta
Si teama efemera o dizolva, strivind-o printre lacrimi

Am sa admir catifelarea privirii ochilor de caprioara
Din care spaima a fugit inlocuita fiind de o mare blandete
Ca mainile tale se deschid ca petalele de floare
Sa invaluie spatiul dintre noi cu aleasa frumusete

Voi admira profunzimea ochilor mari, frumosi
Calzi, aducatori de pace si liniste de suflet
Ca mainile tale creeaza infinituri cu degetele fine
Si aduc benefice si neasemuite daruri, din celeste taramuri

O sa admir agerimea ochilor mici, scrutatori
Ce sondeaza profunzimi din adancuri de ape
Ca mainile tale ca aripi de pasari in zbor
Daruiesc toate puterile misterioase ale vazduhului

Am sa-ti admir stralucirea ochilor aproape inchisi
De lumina nespusa a transfigurarii ce-ti apare pe chip;
Ca mainile tale si bratele tale lungi inalta totul in jur,
Ocrotesc si protejeaza cu putere si irizatii de fulger

Dincolo de varietatea de ochi si de maini
Iti voi admira energia feminina trezita
Ce curge aurie, plina de gratie si
Frumusete de cascade luminoase spre mine

Recunostinta ta, Femeie, atat de inzestrata
In cantece de slava invaluie totul, desavarsind
Puritatea inimii tale, Femeie, cu crinii
Mereu 'AM SA TE CANT,ADMIRANDU-TI OCHII.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu