Desi este simplu sa fii constient, nu este intotdeauna usor. Constientizarea presupune un efort sustinut si foarte multa disciplina, aceasta fiind singura modalitate prin care putem infrange fortele care se opun ei, respectiv obisnuintele noastre inconstiente si automatismele noastre, care sunt extrem de insidioase. Ele sunt atat de puternice si atat de greu de constientizat incat invingerea lor si focalizarea atentiei asupra momentelor prezente nu pot fi realizate fara un angajament interior sustinut si fara o anumita disciplina. Din fericire, aceasta disciplina ofera satisfactii foarte mari, intrucat ne pune in contact cu numeroase aspecte ale vietii noastre de care in mod normal nu suntem constienti, fiind, cum s-ar spune, invizibile pentru noi.
In plus, a fi constient este o activitate care ilumineaza si elibereaza. Ilumineaza in sensul ca ne permite sa vedem mai clar realitatea din jurul nostru, ajutandu-ne astfel sa intelegem mai profund diferite domenii ale vietii noastre cu care pana acum nu ne-am aflat in contact, sau pe care nu doream sa le constientizam. In aceasta categorie poate intra intalnirea fata in fata cu anumite emotii profunde – cum ar fi durerea, tristetea, mania si teama – pe care nu le manifestam sau nu le acceptam intotdeauna in mod constient. Aceasta practica ne poate ajuta de asemenea sa apreciem intr-o mai mare masura anumite sentimente precum bucuria, pacea si fericirea, care de multe ori trec pe langa noi aproape nebagate in seama. Pe de alta parte, este o practica eliberatoare in sensul ca ne conduce catre noi modalitati de a ne simti bine in pielea noastra si in mijlocul acestei lumi, si ne poate elibera de capcanele in care cadem atat de frecvent. Este totodata si o tehnica ce amplifica puterea personala, intrucat starea de a fi constient ne deschide numeroase canale care fac legatura cu rezervoarele profunde ale creativitatii, inteligentei, imaginatiei, claritatii, fermitatii si intelepciunii noastre launtrice.
Majoritatea oamenilor nu realizeaza ca mintea lor gandeste in permanenta. Fluxul continuu de ganduri care emana din mintea noastra nu prea ne permite acele momente de respiro absolut necesare contemplarii si introspectiei. In acest fel, noi pierdem adeseori din vedere acele mici momente atat de pretioase in care pur si simplu existam, fara a alerga si a actiona in permanenta. Cele mai multe dintre actiunile noastre nu sunt asumate in mod constient, ci sunt determinate de toate aceste ganduri si impulsuri comune care ne trec tot timpul prin minte, ca un rau agitat, ca sa nu spunem ca o cascada. Daca ne lasam prinsi de acest torent, el ne va scufunda si ne va tari in locuri in care nu dorim sa ajungem, fara macar sa ne dam seama incotro ne indreptam.
Meditatia este procesul care ne permite sa invatam cum putem iesi de sub influenta acestui torent, cum ne putem aseza pe malul sau, ascultandu-l si privindu-l, pentru a-i folosi apoi energia astfel incat sa fim ghidati, si nu terorizati de el. Acest proces este perfect posibil, dar nu se intampla de la sine, in mod magic. El necesita foarte multa energie. Ceea ce noi numim „practica” sau „practica meditatiei” este de fapt efortul de a dezvolta in mod constient capacitatea noastra de a fi in momentul prezent.
Intrebare: Cum pot corecta o situatie neplacuta care se manifesta in intregime sub nivelul constientului meu?
Nisargadatta: Fiind cu tine insuti… observandu-te in viata de zi cu zi, cu o atentie maxima si cu intentia de a o intelege, nu de a o judeca, acceptand total ceea ce apare indiferent ce turnura ia aceasta. In acest fel, vei incuraja iesirea la suprafata constiintei a impulsurilor ascunse in straturile ei adanci, imbogatindu-ti astfel viata si constiinta cu energiile lor captive. Aceasta este marea opera a constientizarii; ea inlatura obstacolele si elibereaza energiile prin intelegerea naturii vietii si a mintii. Inteligenta este poarta catre libertate, iar atentia vigilenta este mama inteligentei. (Nisargadata Maharaj, „I Am That”)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu