luni, 11 iulie 2011

Cant Celui, care fiece dimineata ma trezeste din asternuturi.
Cant Celui, prin care primul respir al unei noi zile il daruiesc Lui.
Cant Celui, care ma iubeste neconditionat si ma poarta in gandurile Luminii.
Cant Celui, care iubeste a mea faptura, cu Tot ce a creat in ea.
Cant Celui, prin care timpul se asterne in templul inimii darului de A fi.
Cant Celui, prin care clipa este iubirea imbratisarii eterne.
Cant Celui, prin care Universul este linistea coborarii in mine.
Cant Celui, prin care izvorul-curgerii Infinitului,
soarbe nectarul seteii de ruga si contemplare.
Soarbe dulcele mir al tamaduriii, in natura muntelui,
Celui prin care exist, respri, cant, iubesc ..
Lui ii astern gandurile si-L rog cu ardoare sa ramana vesnic in
cuvintele asternute ale secundelor, zilelor, anilor ..
A intregii vieti, pe care alaturi de bratul Lui invizibil, de
atingerea Lui plina de iubire, de odihna trupeasca,
ma poarta, ma incanta ..ma inalta in Cea mai frumoasa poveste de
dragoste ..Povestea mea cu El, alaturi de El, pasesc incet,
alaturi de El, zilele sunt senine, sunt pline de puritate,
De candoare, de veselie ..sunt copilul Lui,
pe care il strange in brate si-l atinge cu al Sau Duh Sfant.
Cu tine, cantarea inimii, mi-e plina de seninatate si speranta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu