luni, 30 aprilie 2012
Cand inima-mi se-nalta in muzica pacii dumnezeiesti.
Cand in inima se-asterne al Tau dans ceresc.
Cand stiu ca totul prin Tine Sunt.
Cand stiu ca ma porti in locuri de nestiut.
Cand stiu ca uneori mi-e greu a intelege,
atunci Tu ma iei de mana si imi arati,
prin misterele alese de Tine,
Drumul catre Tine iar..
Ma inveti sa nu uit, ca doar prin Tine sunt.
Ma inveti sa nu cred, in ceea ce este efemer.
Ma inveti sa ma abandonez in ale Tale maini.
Atinsa de a Ta iubire, Sufletu-mi devine viu.
Ma inveti sa astept, sa nu ma grabesc si sa cred,
in drumul pregatit de Tine, pentru mine.
Calatoria fiecarei zile, este pentru mine,
o alta poarta deschisa, un al inceput nestiut,
o alta invatatura neinteleasa, un alt timp nedescoperit.
o alta poveste neinceputa, o alta asteptare nepregatita,
un alt vers nerostit.
Cararile spre Tine, imi deschid ochii sa vad ceea ce nu am vazut,
sa ma descopar mai mult decat as fi crezut ca sunt.
Sa nu uit, ca Tu, PreaIubite Dumnezeu, esti Unicul Adorator al Meu.
Cu daruire, in abandon, umple-ma cu a Ta prezenta vesnica.
Cu multumire si recunostinta,
iti multumesc, Iubite Tata Ceresc!
Letra de Donde Sea Que Hoy Estes
Hace tiempo que el destino
separó nuestros caminos.
Hace tiempo que mi olvido se marchó contigo.
Lejos de haberlo vencido,
hoy me rindo a lo que fuimos,
hoy me rindo a seguir preso de ese amor perdido.
Donde sea que hoy estés,
quiza quieras saber que nunca entregué el ayer.
Tus besos, tu y yo, que nos amomas sin temos,
que no pedimos nada y todo lo tuvimos,
dime si hubo algún motivo para darlo todo por perdido.
Un recuerdo sin espera,
las cenizas de una hoguera,
en el hueco de tu ausencia es todo cuando queda.
en el alma a la deriva,
miro tu fotografia,
ya no espero tu regreso al alba de mis dias.
Donde sea que hoy estés...
Tu y yo..
MONICA MOLINA: A PASO LENTO LYRICS
pasa el viento a mi vera gritándome
que la vida no espera, “ponte a correr”.
harta ya de este cuento quiero salir
donde tomar aliento para seguir.
ir a paso lento por mi mundo,
saborear cada segundo
poniendo rumbo donde quiera
que no existan las fronteras,
y en cada nuevo amanecer
sentir la magia de la espera.
le canto al viento porque hoy
quisiera ser de ceniza o de papel,
elevarme y ascender ligera.
ser solo aire y escapar
de un suspiro hacia un lugar
cualquiera.
busco la luz primera que me hizo ver
que no hay ninguna carrera dónde vencer,
que sólo importa contar si es para medir
el trecho que hay entre estar vivo y vivir.
duminică, 29 aprilie 2012
Am primit aceasta carte de la prietena mea de suflet, la momentul potrivit al vietii mele. M-a ajutat f mult, si am iubit-o citindu-i acestui scriitor ale lui cuvinte asternute atat de perfect, parca scrise acolo sa-mi vorbeasca mie, acelui timp.
Am finalizat cartea, si am simtit sa-i multumesc. Am cautat si i-am gasit adresa. i-am scris, din suflet, cu iubire si cu respect pentru ceea ce a realatat, pentru al lui ajutor, prin acea carte.
Nu ma asteptam a-mi raspunde, insa acest scriitor, mi-a raspuns, atat de curat, de sincer, fara a ma cunoaste, doar simtindu-mi gandurile asternute.
Ii multumesc inca o data pentru ceea ce este ca si fiinta umana.
Aveti aici scrierea lui:
Dear Merca:
Thank you for your wonderful email. My heart is touched by your kindness.
I am delighted that you found my book to be helpful.I also enjoyed the beautiful poem you sent to me.
Keep following your dreams and the guidance from your heart. I wish you much happiness and many blessings.
Jeff Keller
Timothy Miller:Bucura-te de ceea ce ai - un ghid practic f bun
Ghidul lui Timothy Miller te invata: cum sa te smulgi din cercul vicios al dorintei de „mai mult“ ca sa te bucuri, in schimb, de ceea ce iti ofera viata in fiecare clipa. „Bucura-te de ceea ce ai“ este de fapt un indemn al vechilor intelepti; el poate fi regasit, sub o forma sau alta, la maestrii Zen, la profetii Vechiului Testament sau la sfintii crestini. Nu e atat de simplu sa te bucuri de ceea ce ai. Trebuie sa vezi lumea cu un ochi proaspat, si pentru asta ai nevoie de o adevarata transformare interioara. Autorul acestui ghid iti va arata, pas cu pas, cum sa-ti schimbi credintele si obisnuintele de gandire si cum sa practici in viata de fiecare zi trei principii fundamentale: Intelegerea, Atentia si Recunostinta.
Norman Vincent Peale:
Nu permit sa ma deranjeze nimic. Nu permit sa ma sperie nimic. Toate trec cu exceptia lui Dumnezeu. Dumnezeu singur imi ajunge sa ma simt complet.
Intotdeauna este prea devreme sa renunti.
Grijile nu sunt altceva decat o deprindere mentala foarte daunatoare iar eu imi pot schimba orice deprindere cu ajutorul lui Dumnezeu.
Construieste-ti in minte o imagine a reusitei tale. Pastreaza aceasta imagine cu tenacitate, nu ii permite sa dispara, mintea ta va cauta modalitati de a dezvolta aceasta imagine, si nu-ti imagina nici un fel de obstacole.
Sfantul Augustin
Cântă şi mergi mai departe, la capătul drumului te aşteaptă Dumnezeu.
Duhul nostru este din Dumnezeu, deci numai în Dumnezeu el îşi poate găsi liniştea şi fericirea.
Fericirea e sa stii sa iti doresti ceea ce ai deja.
E în noi ceva mai adânc decât noi înşine.
Învaţă să îţi scrii durerile pe nisip şi bucuriile pe stâncă.
Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei.
Cine îl are pe Dumnezeu, acela este fericit.
Dacă vrei să te mântuieşti, Iubeşte-L pe Dumnezeu şi fă ce vrei!
A spune cuiva "te iubesc" înseamnă de fapt "tu nu vei muri niciodată".
Suferi de pe urma nedreptăţii unui om rău? Iartă-l, ca să nu fiţi astfel doi oameni răi!
Omul bun este liber, chiar dacă e sclav. Omul rău este sclav, chiar dacă e rege.
Dumnezeu l-a făcut pe om dupa chipul şi asemănarea Sa, în gândire: acolo e chipul lui Dumnezeu. Iată de ce gândirea nu poate fi înţeleasă nici de către ea însăşi întrucât e un chip al lui Dumnezeu.
Târziu de tot Te-am iubit, o, Tu, Frumuseţe atât de veche, şi totuşi atât de nouă, târziu de tot Te-am iubit. Şi iată că Tu Te aflai înlăuntrul meu, iar eu în afară, şi eu acolo, în afară, Te căutam şi dădeam năvală peste aceste lucruri frumoase pe care Tu le-ai făcut, eu, cel lipsit de frumuseţe. Tu erai cu mine, dar eu nu eram cu Tine; mă ţineau departe de Tine acele lucruri care, dacă n-ar fi fost întru Tine, nici n-ar fi existat. M-ai chemat şi m-ai strigat şi ai pus capăt surzeniei mele. Ai fulgerat şi ai strălucit, şi ai alungat orbirea mea; ai răspândit mireasmă şi eu am inspirat, şi acum Te urmez cu înfocare; am gustat din Tine şi acum sunt înfometat şi însetat după Tine; m-ai atins doar şi m-am şi aprins de dor după pacea Ta.
Răbdarea este însoţitoarea înţelepciunii.
A da cu plăcere valorează mai mult decât ceea ce dai.
Unii oameni îşi aleg mâncarea cu multă luare aminte şi nu îngăduie să intre în gura lor anumite alimente, dar ei nu sunt atenţi şi nu îşi aleg cuvintele care ies din gura lor.
Cuvintele sunt semne ale lucrurilor.
Dumnezeu este asemenea unui cerc ale cărui margini nu sunt nicăieri, iar al cărui centru este pretutindeni.
Este firesc ca în activitatea noastră să ne luăm după ceea ce ne place mai mult.
Neştiind locul şi vremea în care ne aşteaptă moartea, o vom aştepta noi oriunde şi oricând.
Dumnezeu este în afara tuturor, nerămânând în afară; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fără înălţare; este mai jos de toate, fără coborâre; este în toate şi, totodată, deasupra tuturor.
Când se termină păcatul, începe rugăciunea, iar când se termină rugăciunea, începe păcatul.
Treaba diavolului este să îndruge multe, treaba noastră este să nu le ascultăm.
Dumnezeu este ascuns în poruncile Sale, iar cei ce-L caută îl găsesc doar în măsura împlinirii lor.
Dacă mă întrebi ce este rugăciunea, nu ştiu; dacă nu mă întrebi, ştiu.
Ne-ai făcut pentru Tine, Doamne. Şi neliniştit este sufletul meu până nu-şi va afla odihna întru Tine.
Dacă în lume este mai întâi viaţa şi apoi moartea, în Biserica lui Hristos este mai întâi moartea şi apoi viaţa.
A avea credinţă înseamnă a crede în ceea ce nu vezi, iar răsplata pentru această credinţă va fi să vezi ceea ce crezi.
Crede pentru a putea înţelege.
Dumnezeu vrea să-ţi dăruiască mai multe bunătăţi decât ceri tu.
Am devenit pentru mine o problemă.
Dacă Lumea e o carte, cei ce nu călătoresc îi citesc doar prima pagină.
Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca să cunoască şi să înţeleagă omul cât de mult îl iubeşte Dumnezeu.
Doamne, fă-mă robul Tău, ca să fiu cu adevărat liber!
Mărturisirea faptelor rele este începutul faptelor bune.
O, Adevăr, Adevăr, cât de duios suspină sufletul meu după Tine!
Dacă cele create sunt atât de frumoase, cu atât mai frumos va fi Creatorul lor.
Vai celor ce nu vorbesc despre Tine, Doamne! Vai acelora, care ar putea vorbi şi rămân muţi!
Dacă ar fi fost în lume numai un singur păcătos, Iisus ar fi adus, cu drag, pentru el singur aceeaşi Jertfă ca pentru o lume întreagă.
Dacă eu vă propovăduiesc şi voi mă ascultaţi, toţi ne mântuim. Dacă eu vă propovăduiesc şi voi nu mă ascultaţi, voi nu vă mântuiţi dar eu tot mă mântuiesc. Vreau însă ca toţi să ne mântuim.
Intr-o lume in care totul se rezuma la a ne urma propriul drum.
Fapte de devotiune, de iubire, ajutor ramanand undeva scrise cu slove aurite.
Intr-o lume in care diferiti suntem, fiecare in modul sau de a fi,
intr-o lume in care acceptam, respingem,iubim sau ne indepartam,
in functie de afinitatile fiecaruia dintre noi.
Astazi, in acesta lume am scris aceste intrebari,care sper sa va ajute si pe voi, cei care cititi acest blog si carora, va multumesc.
Adancimea inimii ne vorbeste de ceea ce suntem? incotro am mers? am manifestat totala atentie intamplarilor vietii?
Cine sa ne poarte de grija, decat Dumnezeu si nimeni altcineva! Ce relatii am primit in inimile noastre? Ce energie se angreneaza in orice relatie suntem implicati, indiferent de statutul ei: de prietenie, la locul de munca, frate, sora,iubire,cunostinte. Ce energii sunt manifestete din exterior? Care este atitudinea corecta in fata intrebarilor,gandurilor cu care ne confruntam? Ce asteptam de la noi insine? Cautam intr-o alta fiinta, intamplare, poveste ceea ce este in noi, neexplorat? Suntem constienti cu adevarat ca orice gand, orice rostire, atat interioara cat si exterioara, orice moment, orice timp influenteaza modul nostru de a fi, de a trai, sanatatea.
Intrebari la care este important a raspunde sinceri, curati, plini de iubire si daruire.
Fiecare dintre noi ne dorim a avea o viata frumoasa, a fi realizati pe plan profesional, sentimental, spiritual. A avea langa noi fiinte care sa ne inteleaga, sa ne sustina, sa ne certe cand gresim, sa transforme in noi acea sclipire pe care fiecare dintre noi o avem, impreuna sa descoperim frumosul cotidian, cu iubire.
Putem sa avem toate acestea, sa traim in armonie si frumusete, insa sa nu uitam sa-I daruim lui Dumnezeu primul loc in viata noastra.
A avea o viata simpla, fara complicatii de tot felul, a fi fermi in ceea ce ne dorim, a crede cu tarie, credinta si speranta ca vom primi, este un drum al rabdarii, al daruirii, compasiunii, gratiei divine, care ne va calauzi pasii in Adevarul Luminii divine.
Sa avem curajul sa acceptam doar ceea ce este in armonie cu sufletul nostru. In caz contrar,la un moment dat,ne vom da singuri seama, prin testele prin care vom trece, ca nu am fost atenti la vocea inimii interioare.
Claritatea, limpezimea, forta, intelepciunea, bucuria, tacerea, credinta, speranta, rabdarea, devotiunea, bunatatea prin toate acestea veti simti prezenta Duhului Sfant in ale voastre fiinte.
Sa avem simtirea si discernamantul a darui din al nostru timp, acelor fiinte care rezoneaza cu al nostru suflet. Vom acumula, in timp, o succesiune de stari, care nu aduc decat suferinta si deznadejde.
Cauta in tine cei pe care doresti a-i intalni, incepand de la viata cotidiana, pana la cea spirituala.
Rugaciunea inimii tale se va inalta la Cer si se vor deschide usile celor pe care i-ai chemat.
Atitudinea inimii pure si sincere, face sa se astearna pictura inimilor daruite pentru tine.
Imbratiseaza-ti fiinta, iubeste-o, ingrijeste-o, protejeaza-o, ascult-o in tacere, cultiv-o cu gingasie si simplitate, spal-o de tot ce este negativ, si sfinteste-o cu Apa vietii, imbrac-o in parfumul primaverii si danseaza dansul ierbii, cuprinde-o in bratele dumnezeirii si vei simti cat de frumos esti.
Atentie la ceea ce-ti doresti, ce accepti, ce privesti in tine, ce vezi in jur.
Atentie si la obstacolele pe care le vei intampina, este totul un joc divin, in care Dumnezeu te-a trimis sa joci, sa depasesti, sa te vindeci, sa redevii Cel pe care El si-l doreste sa fii.
Privirea interioara cuprinde seninatatea Cerului.
Sufletul isi deschide aripile pentru intalnirea cu Tine, Tata Ceresc.
Nu suntem acest trup fizic ..l-am primit la nastere de la Tine, Iubite Dumnzeu, ai suflat Duh Sfant, doresti sa ne umplini suflete cu omniprezenta Ta, sa te PreaMarim, in vesnicie alaturi de Tine sa pasim.
Fara Tine, totul este goana dupa vant.
Ajuta-ne sa alergam in Tine, Tata Ceresc, acolo este fericirea deplina!
Khalil Gibran
"Chimistul care isi poate extrage din elementele inimii lui compasiune,respect,dorinta,rabdare,regret,surprindere si iertare, si apoi le aduna pe toate intr-un intreg, poate crea acel atom numit iubire"
Si vantul sopteste, si norii zambesc
Si zarea luceste, si razele cresc,
Si frunzele canta, si zorii doresc,
Si noaptea suspina: ''Isus, Te iubesc!''
Dar vantul inceata si noaptea s-a stins
Si zarea surade, si raza s-ancins,
Si frunza suspina, si totu-i invins
De taina iubirii Isus e cuprins...
Si inima-n mine suspina spre Tine,
Iisus,Te iubesc!
Si inima-n mine suspina spre Tine,
Iisus,Te iubesc ..Te iubesc ..
Si iarasi gradina se usca de jar,
Si inima arde, de-i singura iar
Si umbra-mi ramane lipita de zid,
Si usa iar, singur, Iisus, mi-o deschid..
Coboara-mi lumina din zorii tarzii,
Deschide spre mine carari aurii,
Sa-mi umple cuprinsul ceresti simfonii,
E ceasul, e clipa, Iubire sa fii ..
Si inima-n mine vibreaza-n suspine,
Iisus,Te astept!
Si inima-n mine vibreaza-n suspïne,
Iisus, Te astept ..Te astept ..
Fericirea cea mai mare pe pamant
E sa locuiesc o Doamne in templul tau cel sfant
N-am gasit in lumea toata, loc mai sfant si mai frumos
Ca acel in care Tatal Te cobori aicea jos
: Sa privesc si sa ma satur, Doamene de Splendoarea ta
Nu-i mai mare fericire, Lumea sa imi poata da :
Bucuria c-ea mai mare pe pamant
E sa laud, O Doamne numele tau Sfant
N-am trait in viata-ntreaga mai inalte bucuri
Ca aceia in care Duhul imi sopteste ca revii
:Si sa pot o vesnicie, Sus in ceruri sa pot sta
Sa te ador sa cant sa laud Doamne numaï slava ta.
O, iartă-mi, Te rog, Doamne - Traian Dorz
O, iartă-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugăciuni
Prin care-Ţi cer doar pâine şi pază şi minuni,
Căci am făcut adesea din Tine robul meu,
Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu.
În loc să vreau eu, Doamne, să fie voia Ta,
Îţi cer, şi-Ţi cer întruna să faci Tu voia mea;
Îţi cer s-alungi necazul, să nu-mi trimiţi ce vreai,
Ci să-mi slujeşti în toate, să-mi dai, să-mi dai, să-mi dai...
Gândindu-mă că, dacă Îţi cânt şi Te slăvesc,
Am drept să-Ţi cer întruna să faci tot ce doresc...
O, iartă-mi felu-acesta nebun de-a mă ruga
Şi-nvaţă-mă ca altfel să stau în faţa Ta!...
Nu tot cerându-Ţi Ţie să fii Tu robul meu,
Ci Tu cerându-mi mie, iar robul să fiu eu.
Să înţeleg că felul cel bun de-a mă ruga
E să doresc ca-n toate să fie voia Ta. "
sâmbătă, 28 aprilie 2012
ILARION ARGATU:
Iarta-ma, Doamne:
pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am
indraznit sa pasesc!
pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta
Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine, Doamne, care esti Mila
si Iubirea infinita,Te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire
si Lumina!
Important e ca orice facem in viata, sa-l facem cu soare in suflet si cu lumina.
Sa daruim fara a cere nimic in schimb.
Sa atingem in ale noastre inimi calatoria devotiunii lui Dumnezeu.
Sa constientizam ca in depasirea obstacolelor vietii, il avem doar pe Dumnezeu.
El este singurul care ne mangaie, ne tine in ale Lui maini.
El este singurul care stie, traieste, fiecare lacrima cursa pe obraz.
El este singurul care ne daruieste povesti frumoase,
Pentru care are un inceput si un sfarsit.
El stie cum va fi al nostru drum, si obstacolele pe care le vom intampina.
El lucreaza in adancul sufletului, il hraneste cu a sa iubire,
Cea mai pura, cea mai sfanta si mai inaltatoare.
El stie sa ne aduca in privire bucuria zilei, cu ale ei griji si poveri.
El stie sa ne tina de mana, sa ne rosteasca intim in inima: sunt cu tine, si te iubesc!
nu-ti fa griji. Toate au vremea lor. Alaturi de tine voi merge. Doar fii calma, atenta si plina de credinta.
Ai rabdare si vei primi ceea ce meriti.
Chiar daca o poveste se incheie, vom da impreuna pagina si vom scrie impreuna, eu si tu,
acea poveste pe care inima ta o traieste, simpla si fara complicatii.
Acea poveste in care calatoria in doi, este unificarea in Sine.
Acea poveste a Cerului si a Pamantului.
Acea poveste in care zorii imbratiseaza surasul timpului,
Iar povestea devine insasi atemporalitatea.
Voi scrie cu slove, cu grija, cu delicatete, cu tacere si umilinta,
povestea calatoriei tale, pe care ti-am daruit-o la nastere.
povestea imbratisarii privirii ceresti.
povestea care asterne nemurirea.
Te imbratiseaza cu iubire infinta, Iubitul tau, Dumnezeu.
vineri, 27 aprilie 2012
joi, 26 aprilie 2012
miercuri, 25 aprilie 2012
Imbatati de mireasma primaverii
Pasim in Universul incantarii divine.
Imbatati de florile primaverii,
Imbratisam Cerul.
Imbatati de ploaia iubirii,
Atingem pamantul in iubire.
Imbatati de sarutul-zilei,
Cuprindem tacerea.
Imbatati de raza Soarelui,
Privim in Lumina.
Imbatati de cantul pasarilor,
Tacem in iubire.
Imbatati spre drumul eternitatii,
Soptim inimii divine:
iubirea daruirii Lui.
marți, 24 aprilie 2012
sâmbătă, 21 aprilie 2012
joi, 19 aprilie 2012
miercuri, 18 aprilie 2012
Las Huellas del Tiempo divina en los pasos de la vida a él
Es tiempo de la canción del corazón.
Se trata de los pasos ramo canto.
Se trata de los pensamientos contenidos en mi canción.
Ha llegado el momento, las expectativas han sido años.
Esta canción está abrazando un corazón con el corazón.
Esta es la canción de los Cielos por su cuenta.
Esta es la canción de lograr con la fusión.
Esta es la canción de baile con un susurro silencioso.
Este es el momento en la voz de la eternidad de la canción.
Esta es la basura el número de canción bajo la lluvia las calles.
Es la canción del crepúsculo, incluyendo manos tocando.
Esto es, el corazón de la canción en silencio.
Se canta la voz divina.
Este es el que le acarician y abrazarte.
Este es el borde mismo de la naturaleza, bendecido por el universo.
En esta canción, paso, te hundes en esta música,
En esta canción se descubre,
En esta canción Your Universe
llama la danza cósmica del arco iris.
En la canción de su corazón se une con el corazón del Creador.
En esta canción le convirtió en
borde mismo voz divina.
Este es el borde de su tiempo,
Da un paso hacia el borde.
Es tiempo de la canción del corazón.
Se trata de los pasos ramo canto.
Se trata de los pensamientos contenidos en mi canción.
Ha llegado el momento, las expectativas han sido años.
Esta canción está abrazando un corazón con el corazón.
Esta es la canción de los Cielos por su cuenta.
Esta es la canción de lograr con la fusión.
Esta es la canción de baile con un susurro silencioso.
Este es el momento en la voz de la eternidad de la canción.
Esta es la basura el número de canción bajo la lluvia las calles.
Es la canción del crepúsculo, incluyendo manos tocando.
Esto es, el corazón de la canción en silencio.
Se canta la voz divina.
Este es el que le acarician y abrazarte.
Este es el borde mismo de la naturaleza, bendecido por el universo.
En esta canción, paso, te hundes en esta música,
En esta canción se descubre,
En esta canción Your Universe
llama la danza cósmica del arco iris.
En la canción de su corazón se une con el corazón del Creador.
En esta canción le convirtió en
borde mismo voz divina.
Este es el borde de su tiempo,
Da un paso hacia el borde.
"La ce ne folosesc acele vorbiri îndemânatice despre lucruri ascunse şi întunecoase, de care la ziua judecăţii nu vom fi ţinuti de rău că nu le-am cunoscut? O, Adevăr, care Dumnezeu eşti, fă să fiu una cu Tine într-o dragoste veşnică. În Tine sălăşluieşte tot ceea ce doresc, tot ceea ce vreau. Toţi învăţaţii să tacă, toată făptura să amuţească în faţa Ta, grăieşte-mi numai Tu."
"Un duh curat, simplu şi statornic nu-i niciodată împrăştiat chiar în mijlocul multor îndeletniciri, fiindcă el face totul ca să cinstească pe Dumnezeu, şi fiindcă, paşnic fiind în el însuşi, îşi dă osteneala să nu se caute pe sine în nimic."
"Cea mai grea luptă în viaţa aceasta nu este alta decât biruirea de sine. Căci biruirea de sine duce la propăşirea binelui."
"Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă."
"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse."
"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decît iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu."
"Cei mai mulţi se îndeletnicesc mai osebit a cunoaşte decât a trăi cum se cuvine, se rătăcesc adesea, iar din truda lor nu se aleg decât cu puţine roade, sau deloc. O, dacă ar fi tot atât de harnici cu stârpirea stricăciunilor lor şi cu cultivarea virtuţii, cum sunt cu vânturarea deşartelor vorbiri, n-am vedea atâtea rele, nici atâtea scandaluri, şi slăbănogie în lume."
"Fără îndoială, la ziua judecăţii nu vom fi întrebaţi ce-am citit, ci ce-am făcut, nici dacă am vorbit cu dibăcie, ci dacă am trăit cum se cuvine."
"Acela cu adevărat e mare, care are o mare dragoste. Acela cu adevărat e mare, care-i mic în ochii lui însuşi - şi pentru care slava lumii nu-i decât o curată nimicnicie."
"Sunt două învăţături, dar nu-i decât un singur adevăr. Sunt două învăţături: una a lui Dumnezeu, neclătinată ca şi El, alta a omului, schimbătoare ca şi el."
"Învăţatura lui Dumnezeu se împrăştie în sufletele pregătite s-o primească prin înţelepciunea necreată şi Cuvântul dumnezeiesc. Ea este o părticică din El Însuşi şi fără de moarte. Este pusă la îndemâna oricui şi este dăruită mai din belşug celui smerit cu inima.
Învăţătura omului, dimpotrivă, îi măguleşte mândria, fiindcă el îi este tată. "Ideea aceasta îmi aparţine, eu am spus cel dintâi acest lucru, nu se ştia nimic despre aceasta înainte de mine ..."
"Placă-ţi să întrebi, ascultă în tăcere vorbirile bătrânilor, căci ele nu sunt spuse în deşert."
"Fericirile deşi ne par paradoxale, trăite însă, devin linia ta de viaţă - de sens şi înţeles. E necesar să ne lăsăm prinşi de macaraua care ne ridică la alt nivel de existenţă. Să ne convertim cu toată fiinţa."
"Puneţi în cântarul conştiinţei, al seriozităţii, al responsabilităţii, al sincerităţii: pe cine aperi? Pe omul cel vechi sau pe cel nou venit din cer, în care ne-am îmbrăcat, ne-am născut, îl mărturisim, îl trăim pentru celălalt mod de existenţă, dar cu virtutea dreptei socoteli şi cu sfat.
Puneţi în cântarul conştiinţei pe cine aperi? Pe omul cel nou venit din Cer ca să ne ajute, să ne primească, să ne hrănească, să ne crească, să ne mute la alt nivel de existenţă, sau pe cel ce te trage la moarte sigură?"
"De câte ori loveşti în cineva, de câte ori judeci pe frate, să ştii că nu te mai poţi ruga. Rugăciunea ta nu-i primită, ascultată, ci este lepădată."
"Ascultarea şi lepădarea de sine este cam una şi aceeaşi."
"Treptele rugăciunii: La început o zice pe boaba de metanii. Rezultatul după un timp se deapănă de la sine. Atunci ai o altă treaptă a rugăciunii. Domnul Hristos la care ai ajuns.
A treia treaptă e când te-ai lepădat de toate gândurile tale."
"Lepădarea de lume - adică de patimile lumii, nu de lume ca şi creaţie a lui Dumnezeu."
"Există în noi un tron şi o cruce.
Când noi stăm pe tron, Domnul Hristos stă pe Cruce şi invers.
Crucificările sunt mijloacele de lepădare de sine.
Trebuie să alungi multă mizerie din suflet, să dai de filonul de aur al Chipului lui Dumnezeu din tine.
Nimicurile şi fleacurile îţi farâmiţează puterea şi energia; orice gunoi trebuie măturat. Îl mături în funcţie de conştiinţa ta, cât vrei să fii de curăţit."
"Atenţie, călugării indieni zic că cine nu poate fi atent la gândurile minţii lui, nu are ce căuta în călugărie."
"Mai degrabă, cât faci, fă cu duh de smerenie, pentru că Dumnezeu, celor trufaşi le stă împotrivă, iar la cei smeriţi le dă dar."
"Rugăciunea este respiraţia sufletului, iar postul este apa care stinge văpaia patimilor.
Orice unealtă e cu două tăişuri. Dacă nu o foloseşti cum trebuie, în loc să taie, te taie, în loc să clădească, te dărâmă. Deci fii cu nădejdea în Domnul când foloseşti uneltele Lui."
"Nu uita că o apă răscolită de furtună nu se poate îmblânzi lovindu-o cu bâta, dar nici un vrăjmaş a se potoli urându-l şi blestemându-l.
Abia rugându-te pentru el, cu pace şi pentru a lui mântuire vei smulge pe vrăjmaşul tău din stăpânirea vicleanului, şi apoi rămas el singur, oricât ar fi de înrăit, e numai om şi omul nu-i atât de vătămos ca atunci când bagi în el un legheon de diavoli, pe seama cărora l-ai dat prin blestemul tău, prin sudalma ta, prin ura ta şi cu care viclenii împreună te şi atacă pe urmă.
Roagă-te pentru vrăjmaş şi se va ruşina diavolul, lăsându-l singur pe istovitul om. Nu-l mai urî, ci fie-ţi milă de el că e om, e fratele tău, e fiu al aceluiaşi Părinte Ceresc. Doreşte-i vrăjmaşului tău ce-ţi ceri în rugăciune şi pentru tine. E greu la început căci eşti om pătimaş ca toţi oamenii. Dar stăruinţa despică piatra; de la o vreme simţi nevoia de a te ruga pentru el, din milă.
Nu-l mai poţi urî pe vrăjmaşul tău, nu mai eşti în stare să urăşti nici un om.
Vezi, abia atunci ai biruit pe diavolul cel a toată lumea vrăjmaş, stricătorul păcii şi răufăcător al tuturor oamenilor.
Ai vrea să-ţi vezi soarele lăuntric urcând dintr-un frumos răsărit pe cerul propriei tale vieţi? Încearcă atunci să simţi asta seară de seară stând de vorbă cu tine, întăreşte-te cu mătănii, cu un psalm, cu o rugăciune, cu smerenie, uşurându-ţi sufletul şi sporind astfel în dragoste pentru tot omul.
Fiecare zi să-ţi fie în faţa ta - vei câştiga curajul şi vei simţi mâna harului Dumnezeiesc că lucrează împreună cu tine.
Viaţa oamenilor este o brazdă de plug trasă peste ogorul anilor ajunşi spre capătul de hotar.
De aceea trage brazda propriei tale vieţi cât mai dreaptă; înlătură greşelile, abaterile; iar de le-ai săvârşit, îndreaptă-le până nu înnoptează şi până nu îngheaţă, făcând tot binele de care eşti capabil, până când plugul sufletului mai poate trage brazda pe curmătura vieţii tale. Sub îndrumarea gândurilor curate şi a milei Marelui Dumnezeu, adu-ţi mereu aminte cât de plăcuţi sunt cei ce voiesc pacea.
Până la Dumnezeu, nu este nici jos, nici sus, nici aproape, nici departe, pentru că Dumnezeu este pretutindeni şi de aceea este mai aproape de tine decât sufletul şi trupul tău, numai să ştii să afli această apropiere prin credinţă şi rugăciune.
Domnul este aproape de toţi cei ce-L cheamă cu toată inima."
"Cât de mult se îmbogăţeşte lumea prin nevoi şi scârbe.
Este de trebuinţă ca fiii lui Dumnezeu să se îmbogăţească tot aşa de mult cu simţămintele şi faptele milosteniei.
Omul care poate să facă bine şi nu-l face, este o fiinţă josnică.
A nu face parte săracului din cele ce rămân peste nevoile noastre, înseamnă a răpi binele altuia.
Dumnezeu binevoieşte ca pe pământ să fie mulţi nenorociţi, pentru ca ei să se mântuiască prin răbdarea lor, iar tu prin milostenia ta.
Bogaţii procură săracilor mijloace pentru hrană, iar săracii mijlocesc pentru mântuirea lor (bogaţilor).
Fără nenorocire poţi intra în Împărăţia Cerurilor, dar fără milostenie, nu!
Este absolut imposibil să ajungi fără milostenie măcar până la porţile cerurilor. Fără milostenie, însăşi rugăciunea este fără rod.
Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu însuţi nu asculţi rugăciunile oamenilor ce sunt asemenea ţie?
Cum vei cere împreună cu credincioşii din Biserică - „Dă Doamne” - când tu însuţi nu dai săracilor, deşi poţi să dai?
Cu ce gură vei spune: „auzi-mă Doamne”, când tu însuţi nu-l auzi pe sărac, sau mai adevărat pe Hristos, care strigă spre tine prin sărac?
Aşa cum ne purtăm noi cu aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi.
L-ai dispreţuit pe sărac? Şi Dumnezeu te va dispreţui pe tine.
N-ai deschis celui ce bătea? Nu ţi se vor deschide nici ţie porţile Împărăţiei lui Dumnezeu.
Nu ai auzit suspinul celui necăjit? Nu ţi se va auzi nici strigătul rugăciunii tale."
"Orice lacrimă ce-ţi va fi dăruită de recunoştinţa săracului, va străluci pentru tine dincolo de mormânt.
Orice lacrimă pe care săracul o va vărsa silit de răceala şi asuprirea inimii tale faţă de el, va cădea pe sufletul tău ca o picătură de foc înaintea scaunului lui Dumnezeu.
Caută mila lui Dumnezeu prin milostenie către săraci!
Spunem către săraci: „Îţi va da Dumnezeu!”. Dar tu procedezi fără judecată, dacă te porţi astfel cu fratele tău care se află în nenorocire. Dumnezeu ţi-l trimite pe sărac la tine, iar tu îl trimiţi înapoi la Dumnezeu? Dumnezeu îi va da, negreşit; dar vorba e să-i dai tu negreşit. El va da săracilor, dar o să-ti dea El ţie Mila Sa?, căci tu ai infinit mai mare nevoie decât săracul de milostenia ta.
Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni, dar tu trimiţi de la tine pe sărac - te-ai abătut de la cinstea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu şi ai depărtat darul Lui de la tine.
Iubeşte-i pe săraci, pentru că prin ei o să afli şi tu mila lui Dumnezeu pentru tine.
Îndestulează-i pe săraci.
Ei îţi vor face milostiv pe Judecătorul. (Sfântul Nil Sinaitul)
Împarte bunătăţile pământeşti altora, dacă vrei să guşti bunătăţile cereşti.
Când ni se dă prilejul să arătăm milă faţă de alţii, însemnează că s-a revărsat mila lui Dumnezeu peste noi.
Oare nu este cea mai mare milă din partea lui Dumnezeu că nouă tuturor ne este îngăduit să răscumpărăm păcatele noastre prin milostenie?
Apa are însuşirea să spele noroiul de pe trup, iar milostenia să nimicească murdăriile sufleteşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
„Veniţi de moşteniţi Împărăţia lui Dumnezeu, va spune Domnul celor milostivi” - nu pentru că n-aţi greşit, ci pentru că prin milosteniile voastre v-aţi curăţit păcatele.
Leacul milosteniei nu e de mică importanţă, îl poţi pune la toate rănile.
Balsamul pe care-l vărsăm pe inima plină de răni a aproapelui, o întăreşte şi pe a noastră."
"Mersul vremii este după purtările oamenilor."
"Căsătoria nu este o aprindere de trupuri ci este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu.
De aceea numai când cei doi soţi sunt uniţi cu sufletul în Dumnezeu, dăinuieşte şi unirea cea trupească şi aduce roade după Dumnezeu: copii curaţi, trăgători spre El."
"Precum urmărim o armonie între facultăţile sufleteşti, tot aşa trebuie să urmărim o armonie şi între cunoştinţele din cât mai multe domenii, precum şi o sinteză a acestora cu viaţa. Multă ştiinţă îl apropie pe om de Dumnezeu; puţină ştiinţă îl îndepărtează şi de ştiinţă şi de Dumnezeu. Iar omul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumnezeu şi-a câştigat în sine. Dumnezeu i-a dat o valoare mare, însă trebuie şi el să şi-o câştige."
"Ştiinţa medicinei printre multele sale învăţături o are şi pe aceasta: a băgat de seamă că toate ţesuturile omului se pot drege, adică se tămăduiesc, numai celula nervoasă odată atinsă, nu se mai drege niciodată; lucrul ei se opreşte fulgerător.
Celula nervoasă să o asemănăm cu un ghem de la care pleacă fire în toate părţile trupului cu rost de "telefoane". Creierul ar fi ghemul cel mai mare, sau "centrala telefonică ", prin care sufletul primeşte veştile şi transmite hotărârile sale tuturor "creieraşilor" mai mici, celule nervoase împărţite în tot trupul. Prin şira spinării duc mii de "fire telefonice" la creier. Prin creier lucrează mintea asupra trupului, care (mintea) este parte a sufletului şi nu a trupului.
Şi dovedeşte ştiinţa că desfrânarea, sau risipirea în orice fel, omoară milioane de celule nervoase. Iată cum: în tot trupul, dar mai ales în 7 locuri, izvorăşte un fel de putere, foarte-foarte trebuincioasă pentru bunăstarea întregului om trupesc. Aceasta e vlaga de viaţă. Între cele 7 izvoare de vlagă, printre cele mai puternice este şi izvorul care înmugureşte sămânţa în om. Când omul se ţine după desfrânare, robit de spurcata ei plăcere, izvorul nu mai poate dovedi să verse şi înlăuntru, în sânge, partea de vlagă neapărat trebuincioasă, pentru că tot lucrul izvorului este "tâlhărit" în afară.
Acum, dacă de pe urma năravului desfrânării scade puterea izvorului de a mai vărsa în sânge felul său de vlagă, scăderea aceasta de putere aduce moartea a milioane de celule nervoase. Căci toate celelalte ţesuturi din om pot răbda de foame sau pot lucra cu schimbul, sau se topesc pentru a face de mâncare celorlalte iar la vremea potrivită, iarăşi se înmulţesc la loc. Numai celula nervoasă, odată omorâtă de foame, nu mai învie niciodată. Singură celula nervoasă nu rabdă de foame şi moare pentru totdeauna. Iar mâncarea ei este această vlagă a celor 7 izvoare."
"Dumnezeu nu îngăduie la nesfârşit îngustarea vederii omului numai la stomacul său, de vreme ce omul acesta este destinat spre alte zări, ale Împărăţiei lui Dumnezeu, ale veşniciei şi îndumnezeirii sale."
"Deşi Iisus îşi avea un destin, lămurit încă de la 12 ani în Templul din Ierusalim şi confirmat în pustia Iordanului pe la 30 de ani, totuşi nu a fost scutit de verificarea lui în pustia Carantaniei.
Între aceste două pustii cresc marile destine. Într-una se nasc iar în cea de-a doua se verifică. Abia oamenii marilor singurătăţi pot să învingă singurătatea lor între oameni, ca pe un lucru cunoscut.
Oamenii mărunţi, bursierii vieţii, se acomodează lumii, n-o combat ieşind din ea în pustie. Oamenii împovăraţi de un destin încă mai caută să acomodeze lumea la ei, de aceea ei ies din lume şi îşi meditează destinul în liniştea marilor singurătăţi. Ei trebuie să iasă în pustie. "Duhul L-a scos pe Iisus în pustie" (Marcu 1, 12).
Dacă în pustia Iordanului erau Ioan şi mulţimile, în pustia Carantaniei erau fiarele şi fiara cea mai mare: diavolul. Mântuirea noastră a atârnat de sorţii luptei dintre Iisus şi satana. Dacă omul vechi a pierdut lupta aşa de uşor, nici nu s-a luptat chiar, Omul cel nou avea să recâştige victoria pierdută şi victoriile pierdute se recâştiga mai greu."
"Simţi o misiune? Împotrivirile te aşteaptă. De aceea ai nevoie de post şi rugăciune către cel Atotputernic, Care ţi-a dat misiunea, ca să o sprijine. Acestea întăresc, oţelesc sufletul în faţa adversităţilor, în faţa jertfei."
"Pentru noi Domnul nostru Iisus Hristos este sensul vieţii şi-al istoriei, reazem în ispitele şi furtunile timpului. Iisus Hristos e asemănarea după care tânjim şi însetăm de-a lungul deşertului lumii. Iisus Hristos este originarul nostru, autenticitatea noastră dar, mai mult decât acestea, Iisus este prietenul nostru care sigur ne rămâne credincios, nu ne părăseşte niciodată. Şi mai mult, e Sfânta noastră Împărtăşănie cu desăvârşire, formarea noastră metafizică ."
"O credinţă sănătoasă trebuie să fie într-un trup sănătos şi invers. Destinu-i jumătate de pe pământ şi jumătate-i din Cer."
"O, ştii omule, că din prima şi până în ultima zi a vieţii tale alergi mereu. Îţi transporţi sufletul spre limanul Împărăţiei lui Dumnezeu, în căruţa trupului tău.
Te-ai gândit cum să-ţi pregăteşti această căruţă: nici un om chibzuit nu încarcă lemne, fân sau altceva în carul său, până nu-l pregăteşte mai întâi: îl lungeşte, pune lanţuri, prăjini şi apoi încarcă povara pe care doreşte să o transporte.
Dacă pentru încărcătura unei poveri obişnuite ne pregătim căruţa cu atâta grijă, cu atât mai vârtos trebuie să ne pregătim căruţa trupului cu lanţurile înfrânării, pentru ca să putem transporta cu pace sufletul nostru.
Dacă noi oamenii nu îndrăznim să încărcăm o căruţă nepregătită, cu atât mai vârtos Domnul nostru nu va revărsa Harul Său într-un trup neîngrijit şi un suflet pustiit."
"Nu o spun eu, ci Sfântul Apostol Pavel, care zice: „orice faceţi cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi ca pentru Domnul.” În numele Domnului Iisus şi prin El să mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl, iar vorbirea voastră să fie cu sare dreasă şi nu cu grabă să asculte, zăbavnic să vorbească. Zăbavnic la mânie dacă cineva socoteşte că e cucernic, dar nu-şi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică .
De aceea când vorbeşti, omule, gândeşte-te că vorba ta rămâne scrisă în sufletul celui ce o ascultă - să te zideşti pe tine şi pe el cu fiecare cuvânt."
"Creştinismul nu e o afacere de Duminică ci este o strădanie de toate zilele, toată viaţa, de a ajunge stilul de viaţă şi concepţiile pe care aşa ni le-a lăsat Domnul nostru Iisus Hristos."
"Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când îşi urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Când şi-l trădează, să se gătească de pedeapsă!"
"Cu cât oamenii îşi vor pogorî destinul lor din cer pe pământ, cu atât mai mult se va cutremura pământul sub ei: fiindcă totuşi nu este pace decât sub Dumnezeu."
"Dacă veţi fi şi împlinitori, nu numai ascultători, se vor urni necazurile din loc şi nici eu nu am bătut toaca la urechile surzilor."
"Ajutaţi-mă să vă pot ajuta."
"Un duh curat, simplu şi statornic nu-i niciodată împrăştiat chiar în mijlocul multor îndeletniciri, fiindcă el face totul ca să cinstească pe Dumnezeu, şi fiindcă, paşnic fiind în el însuşi, îşi dă osteneala să nu se caute pe sine în nimic."
"Cea mai grea luptă în viaţa aceasta nu este alta decât biruirea de sine. Căci biruirea de sine duce la propăşirea binelui."
"Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă."
"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse."
"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare păcătos este mai mare decît iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu."
"Cei mai mulţi se îndeletnicesc mai osebit a cunoaşte decât a trăi cum se cuvine, se rătăcesc adesea, iar din truda lor nu se aleg decât cu puţine roade, sau deloc. O, dacă ar fi tot atât de harnici cu stârpirea stricăciunilor lor şi cu cultivarea virtuţii, cum sunt cu vânturarea deşartelor vorbiri, n-am vedea atâtea rele, nici atâtea scandaluri, şi slăbănogie în lume."
"Fără îndoială, la ziua judecăţii nu vom fi întrebaţi ce-am citit, ci ce-am făcut, nici dacă am vorbit cu dibăcie, ci dacă am trăit cum se cuvine."
"Acela cu adevărat e mare, care are o mare dragoste. Acela cu adevărat e mare, care-i mic în ochii lui însuşi - şi pentru care slava lumii nu-i decât o curată nimicnicie."
"Sunt două învăţături, dar nu-i decât un singur adevăr. Sunt două învăţături: una a lui Dumnezeu, neclătinată ca şi El, alta a omului, schimbătoare ca şi el."
"Învăţatura lui Dumnezeu se împrăştie în sufletele pregătite s-o primească prin înţelepciunea necreată şi Cuvântul dumnezeiesc. Ea este o părticică din El Însuşi şi fără de moarte. Este pusă la îndemâna oricui şi este dăruită mai din belşug celui smerit cu inima.
Învăţătura omului, dimpotrivă, îi măguleşte mândria, fiindcă el îi este tată. "Ideea aceasta îmi aparţine, eu am spus cel dintâi acest lucru, nu se ştia nimic despre aceasta înainte de mine ..."
"Placă-ţi să întrebi, ascultă în tăcere vorbirile bătrânilor, căci ele nu sunt spuse în deşert."
"Fericirile deşi ne par paradoxale, trăite însă, devin linia ta de viaţă - de sens şi înţeles. E necesar să ne lăsăm prinşi de macaraua care ne ridică la alt nivel de existenţă. Să ne convertim cu toată fiinţa."
"Puneţi în cântarul conştiinţei, al seriozităţii, al responsabilităţii, al sincerităţii: pe cine aperi? Pe omul cel vechi sau pe cel nou venit din cer, în care ne-am îmbrăcat, ne-am născut, îl mărturisim, îl trăim pentru celălalt mod de existenţă, dar cu virtutea dreptei socoteli şi cu sfat.
Puneţi în cântarul conştiinţei pe cine aperi? Pe omul cel nou venit din Cer ca să ne ajute, să ne primească, să ne hrănească, să ne crească, să ne mute la alt nivel de existenţă, sau pe cel ce te trage la moarte sigură?"
"De câte ori loveşti în cineva, de câte ori judeci pe frate, să ştii că nu te mai poţi ruga. Rugăciunea ta nu-i primită, ascultată, ci este lepădată."
"Ascultarea şi lepădarea de sine este cam una şi aceeaşi."
"Treptele rugăciunii: La început o zice pe boaba de metanii. Rezultatul după un timp se deapănă de la sine. Atunci ai o altă treaptă a rugăciunii. Domnul Hristos la care ai ajuns.
A treia treaptă e când te-ai lepădat de toate gândurile tale."
"Lepădarea de lume - adică de patimile lumii, nu de lume ca şi creaţie a lui Dumnezeu."
"Există în noi un tron şi o cruce.
Când noi stăm pe tron, Domnul Hristos stă pe Cruce şi invers.
Crucificările sunt mijloacele de lepădare de sine.
Trebuie să alungi multă mizerie din suflet, să dai de filonul de aur al Chipului lui Dumnezeu din tine.
Nimicurile şi fleacurile îţi farâmiţează puterea şi energia; orice gunoi trebuie măturat. Îl mături în funcţie de conştiinţa ta, cât vrei să fii de curăţit."
"Atenţie, călugării indieni zic că cine nu poate fi atent la gândurile minţii lui, nu are ce căuta în călugărie."
"Mai degrabă, cât faci, fă cu duh de smerenie, pentru că Dumnezeu, celor trufaşi le stă împotrivă, iar la cei smeriţi le dă dar."
"Rugăciunea este respiraţia sufletului, iar postul este apa care stinge văpaia patimilor.
Orice unealtă e cu două tăişuri. Dacă nu o foloseşti cum trebuie, în loc să taie, te taie, în loc să clădească, te dărâmă. Deci fii cu nădejdea în Domnul când foloseşti uneltele Lui."
"Nu uita că o apă răscolită de furtună nu se poate îmblânzi lovindu-o cu bâta, dar nici un vrăjmaş a se potoli urându-l şi blestemându-l.
Abia rugându-te pentru el, cu pace şi pentru a lui mântuire vei smulge pe vrăjmaşul tău din stăpânirea vicleanului, şi apoi rămas el singur, oricât ar fi de înrăit, e numai om şi omul nu-i atât de vătămos ca atunci când bagi în el un legheon de diavoli, pe seama cărora l-ai dat prin blestemul tău, prin sudalma ta, prin ura ta şi cu care viclenii împreună te şi atacă pe urmă.
Roagă-te pentru vrăjmaş şi se va ruşina diavolul, lăsându-l singur pe istovitul om. Nu-l mai urî, ci fie-ţi milă de el că e om, e fratele tău, e fiu al aceluiaşi Părinte Ceresc. Doreşte-i vrăjmaşului tău ce-ţi ceri în rugăciune şi pentru tine. E greu la început căci eşti om pătimaş ca toţi oamenii. Dar stăruinţa despică piatra; de la o vreme simţi nevoia de a te ruga pentru el, din milă.
Nu-l mai poţi urî pe vrăjmaşul tău, nu mai eşti în stare să urăşti nici un om.
Vezi, abia atunci ai biruit pe diavolul cel a toată lumea vrăjmaş, stricătorul păcii şi răufăcător al tuturor oamenilor.
Ai vrea să-ţi vezi soarele lăuntric urcând dintr-un frumos răsărit pe cerul propriei tale vieţi? Încearcă atunci să simţi asta seară de seară stând de vorbă cu tine, întăreşte-te cu mătănii, cu un psalm, cu o rugăciune, cu smerenie, uşurându-ţi sufletul şi sporind astfel în dragoste pentru tot omul.
Fiecare zi să-ţi fie în faţa ta - vei câştiga curajul şi vei simţi mâna harului Dumnezeiesc că lucrează împreună cu tine.
Viaţa oamenilor este o brazdă de plug trasă peste ogorul anilor ajunşi spre capătul de hotar.
De aceea trage brazda propriei tale vieţi cât mai dreaptă; înlătură greşelile, abaterile; iar de le-ai săvârşit, îndreaptă-le până nu înnoptează şi până nu îngheaţă, făcând tot binele de care eşti capabil, până când plugul sufletului mai poate trage brazda pe curmătura vieţii tale. Sub îndrumarea gândurilor curate şi a milei Marelui Dumnezeu, adu-ţi mereu aminte cât de plăcuţi sunt cei ce voiesc pacea.
Până la Dumnezeu, nu este nici jos, nici sus, nici aproape, nici departe, pentru că Dumnezeu este pretutindeni şi de aceea este mai aproape de tine decât sufletul şi trupul tău, numai să ştii să afli această apropiere prin credinţă şi rugăciune.
Domnul este aproape de toţi cei ce-L cheamă cu toată inima."
"Cât de mult se îmbogăţeşte lumea prin nevoi şi scârbe.
Este de trebuinţă ca fiii lui Dumnezeu să se îmbogăţească tot aşa de mult cu simţămintele şi faptele milosteniei.
Omul care poate să facă bine şi nu-l face, este o fiinţă josnică.
A nu face parte săracului din cele ce rămân peste nevoile noastre, înseamnă a răpi binele altuia.
Dumnezeu binevoieşte ca pe pământ să fie mulţi nenorociţi, pentru ca ei să se mântuiască prin răbdarea lor, iar tu prin milostenia ta.
Bogaţii procură săracilor mijloace pentru hrană, iar săracii mijlocesc pentru mântuirea lor (bogaţilor).
Fără nenorocire poţi intra în Împărăţia Cerurilor, dar fără milostenie, nu!
Este absolut imposibil să ajungi fără milostenie măcar până la porţile cerurilor. Fără milostenie, însăşi rugăciunea este fără rod.
Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu însuţi nu asculţi rugăciunile oamenilor ce sunt asemenea ţie?
Cum vei cere împreună cu credincioşii din Biserică - „Dă Doamne” - când tu însuţi nu dai săracilor, deşi poţi să dai?
Cu ce gură vei spune: „auzi-mă Doamne”, când tu însuţi nu-l auzi pe sărac, sau mai adevărat pe Hristos, care strigă spre tine prin sărac?
Aşa cum ne purtăm noi cu aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi.
L-ai dispreţuit pe sărac? Şi Dumnezeu te va dispreţui pe tine.
N-ai deschis celui ce bătea? Nu ţi se vor deschide nici ţie porţile Împărăţiei lui Dumnezeu.
Nu ai auzit suspinul celui necăjit? Nu ţi se va auzi nici strigătul rugăciunii tale."
"Orice lacrimă ce-ţi va fi dăruită de recunoştinţa săracului, va străluci pentru tine dincolo de mormânt.
Orice lacrimă pe care săracul o va vărsa silit de răceala şi asuprirea inimii tale faţă de el, va cădea pe sufletul tău ca o picătură de foc înaintea scaunului lui Dumnezeu.
Caută mila lui Dumnezeu prin milostenie către săraci!
Spunem către săraci: „Îţi va da Dumnezeu!”. Dar tu procedezi fără judecată, dacă te porţi astfel cu fratele tău care se află în nenorocire. Dumnezeu ţi-l trimite pe sărac la tine, iar tu îl trimiţi înapoi la Dumnezeu? Dumnezeu îi va da, negreşit; dar vorba e să-i dai tu negreşit. El va da săracilor, dar o să-ti dea El ţie Mila Sa?, căci tu ai infinit mai mare nevoie decât săracul de milostenia ta.
Dumnezeu nu părăseşte pe nimeni, dar tu trimiţi de la tine pe sărac - te-ai abătut de la cinstea pe care ţi-a dat-o Dumnezeu şi ai depărtat darul Lui de la tine.
Iubeşte-i pe săraci, pentru că prin ei o să afli şi tu mila lui Dumnezeu pentru tine.
Îndestulează-i pe săraci.
Ei îţi vor face milostiv pe Judecătorul. (Sfântul Nil Sinaitul)
Împarte bunătăţile pământeşti altora, dacă vrei să guşti bunătăţile cereşti.
Când ni se dă prilejul să arătăm milă faţă de alţii, însemnează că s-a revărsat mila lui Dumnezeu peste noi.
Oare nu este cea mai mare milă din partea lui Dumnezeu că nouă tuturor ne este îngăduit să răscumpărăm păcatele noastre prin milostenie?
Apa are însuşirea să spele noroiul de pe trup, iar milostenia să nimicească murdăriile sufleteşti. (Sfântul Ioan Gură de Aur)
„Veniţi de moşteniţi Împărăţia lui Dumnezeu, va spune Domnul celor milostivi” - nu pentru că n-aţi greşit, ci pentru că prin milosteniile voastre v-aţi curăţit păcatele.
Leacul milosteniei nu e de mică importanţă, îl poţi pune la toate rănile.
Balsamul pe care-l vărsăm pe inima plină de răni a aproapelui, o întăreşte şi pe a noastră."
"Mersul vremii este după purtările oamenilor."
"Căsătoria nu este o aprindere de trupuri ci este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu.
De aceea numai când cei doi soţi sunt uniţi cu sufletul în Dumnezeu, dăinuieşte şi unirea cea trupească şi aduce roade după Dumnezeu: copii curaţi, trăgători spre El."
"Precum urmărim o armonie între facultăţile sufleteşti, tot aşa trebuie să urmărim o armonie şi între cunoştinţele din cât mai multe domenii, precum şi o sinteză a acestora cu viaţa. Multă ştiinţă îl apropie pe om de Dumnezeu; puţină ştiinţă îl îndepărtează şi de ştiinţă şi de Dumnezeu. Iar omul atâta preţuieşte câtă apropiere de Dumnezeu şi-a câştigat în sine. Dumnezeu i-a dat o valoare mare, însă trebuie şi el să şi-o câştige."
"Ştiinţa medicinei printre multele sale învăţături o are şi pe aceasta: a băgat de seamă că toate ţesuturile omului se pot drege, adică se tămăduiesc, numai celula nervoasă odată atinsă, nu se mai drege niciodată; lucrul ei se opreşte fulgerător.
Celula nervoasă să o asemănăm cu un ghem de la care pleacă fire în toate părţile trupului cu rost de "telefoane". Creierul ar fi ghemul cel mai mare, sau "centrala telefonică ", prin care sufletul primeşte veştile şi transmite hotărârile sale tuturor "creieraşilor" mai mici, celule nervoase împărţite în tot trupul. Prin şira spinării duc mii de "fire telefonice" la creier. Prin creier lucrează mintea asupra trupului, care (mintea) este parte a sufletului şi nu a trupului.
Şi dovedeşte ştiinţa că desfrânarea, sau risipirea în orice fel, omoară milioane de celule nervoase. Iată cum: în tot trupul, dar mai ales în 7 locuri, izvorăşte un fel de putere, foarte-foarte trebuincioasă pentru bunăstarea întregului om trupesc. Aceasta e vlaga de viaţă. Între cele 7 izvoare de vlagă, printre cele mai puternice este şi izvorul care înmugureşte sămânţa în om. Când omul se ţine după desfrânare, robit de spurcata ei plăcere, izvorul nu mai poate dovedi să verse şi înlăuntru, în sânge, partea de vlagă neapărat trebuincioasă, pentru că tot lucrul izvorului este "tâlhărit" în afară.
Acum, dacă de pe urma năravului desfrânării scade puterea izvorului de a mai vărsa în sânge felul său de vlagă, scăderea aceasta de putere aduce moartea a milioane de celule nervoase. Căci toate celelalte ţesuturi din om pot răbda de foame sau pot lucra cu schimbul, sau se topesc pentru a face de mâncare celorlalte iar la vremea potrivită, iarăşi se înmulţesc la loc. Numai celula nervoasă, odată omorâtă de foame, nu mai învie niciodată. Singură celula nervoasă nu rabdă de foame şi moare pentru totdeauna. Iar mâncarea ei este această vlagă a celor 7 izvoare."
"Dumnezeu nu îngăduie la nesfârşit îngustarea vederii omului numai la stomacul său, de vreme ce omul acesta este destinat spre alte zări, ale Împărăţiei lui Dumnezeu, ale veşniciei şi îndumnezeirii sale."
"Deşi Iisus îşi avea un destin, lămurit încă de la 12 ani în Templul din Ierusalim şi confirmat în pustia Iordanului pe la 30 de ani, totuşi nu a fost scutit de verificarea lui în pustia Carantaniei.
Între aceste două pustii cresc marile destine. Într-una se nasc iar în cea de-a doua se verifică. Abia oamenii marilor singurătăţi pot să învingă singurătatea lor între oameni, ca pe un lucru cunoscut.
Oamenii mărunţi, bursierii vieţii, se acomodează lumii, n-o combat ieşind din ea în pustie. Oamenii împovăraţi de un destin încă mai caută să acomodeze lumea la ei, de aceea ei ies din lume şi îşi meditează destinul în liniştea marilor singurătăţi. Ei trebuie să iasă în pustie. "Duhul L-a scos pe Iisus în pustie" (Marcu 1, 12).
Dacă în pustia Iordanului erau Ioan şi mulţimile, în pustia Carantaniei erau fiarele şi fiara cea mai mare: diavolul. Mântuirea noastră a atârnat de sorţii luptei dintre Iisus şi satana. Dacă omul vechi a pierdut lupta aşa de uşor, nici nu s-a luptat chiar, Omul cel nou avea să recâştige victoria pierdută şi victoriile pierdute se recâştiga mai greu."
"Simţi o misiune? Împotrivirile te aşteaptă. De aceea ai nevoie de post şi rugăciune către cel Atotputernic, Care ţi-a dat misiunea, ca să o sprijine. Acestea întăresc, oţelesc sufletul în faţa adversităţilor, în faţa jertfei."
"Pentru noi Domnul nostru Iisus Hristos este sensul vieţii şi-al istoriei, reazem în ispitele şi furtunile timpului. Iisus Hristos e asemănarea după care tânjim şi însetăm de-a lungul deşertului lumii. Iisus Hristos este originarul nostru, autenticitatea noastră dar, mai mult decât acestea, Iisus este prietenul nostru care sigur ne rămâne credincios, nu ne părăseşte niciodată. Şi mai mult, e Sfânta noastră Împărtăşănie cu desăvârşire, formarea noastră metafizică ."
"O credinţă sănătoasă trebuie să fie într-un trup sănătos şi invers. Destinu-i jumătate de pe pământ şi jumătate-i din Cer."
"O, ştii omule, că din prima şi până în ultima zi a vieţii tale alergi mereu. Îţi transporţi sufletul spre limanul Împărăţiei lui Dumnezeu, în căruţa trupului tău.
Te-ai gândit cum să-ţi pregăteşti această căruţă: nici un om chibzuit nu încarcă lemne, fân sau altceva în carul său, până nu-l pregăteşte mai întâi: îl lungeşte, pune lanţuri, prăjini şi apoi încarcă povara pe care doreşte să o transporte.
Dacă pentru încărcătura unei poveri obişnuite ne pregătim căruţa cu atâta grijă, cu atât mai vârtos trebuie să ne pregătim căruţa trupului cu lanţurile înfrânării, pentru ca să putem transporta cu pace sufletul nostru.
Dacă noi oamenii nu îndrăznim să încărcăm o căruţă nepregătită, cu atât mai vârtos Domnul nostru nu va revărsa Harul Său într-un trup neîngrijit şi un suflet pustiit."
"Nu o spun eu, ci Sfântul Apostol Pavel, care zice: „orice faceţi cu cuvântul sau cu lucrul, toate să le faceţi ca pentru Domnul.” În numele Domnului Iisus şi prin El să mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl, iar vorbirea voastră să fie cu sare dreasă şi nu cu grabă să asculte, zăbavnic să vorbească. Zăbavnic la mânie dacă cineva socoteşte că e cucernic, dar nu-şi ţine limba în frâu, ci îşi amăgeşte inima, cucernicia acestuia este zadarnică .
De aceea când vorbeşti, omule, gândeşte-te că vorba ta rămâne scrisă în sufletul celui ce o ascultă - să te zideşti pe tine şi pe el cu fiecare cuvânt."
"Creştinismul nu e o afacere de Duminică ci este o strădanie de toate zilele, toată viaţa, de a ajunge stilul de viaţă şi concepţiile pe care aşa ni le-a lăsat Domnul nostru Iisus Hristos."
"Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Când îşi urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Când şi-l trădează, să se gătească de pedeapsă!"
"Cu cât oamenii îşi vor pogorî destinul lor din cer pe pământ, cu atât mai mult se va cutremura pământul sub ei: fiindcă totuşi nu este pace decât sub Dumnezeu."
"Dacă veţi fi şi împlinitori, nu numai ascultători, se vor urni necazurile din loc şi nici eu nu am bătut toaca la urechile surzilor."
"Ajutaţi-mă să vă pot ajuta."
Rugăciunea de dimineaţă a Părintelui Arsenie Boca
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mă ca astăzi toată ziua să mă lepăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac şi astfel, ţinând la mine, să Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul de pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci, iată, păcătuiesc în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, aşa risipind în deşert zilele noastre, umbriţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai milă de noi şi pune foc temniţei, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino şi Te sălăsluieşte întru noi împreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă printre noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea rămân neputincioase.
Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârşiţi şi cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtam noi prin păcatele noastre.
Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumina prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viaţa Ta.
Lumina şi Bucuria noastră, slavă Ţie! Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca rugăciunea Preasfântului Tău nume să-mi lucreze în minte mai mult decât fulgerul de pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, căci, iată, păcătuiesc în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întuneric. Patimile au pus tină pe ochii minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind în noi inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, aşa risipind în deşert zilele noastre, umbriţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cel ce vii între oameni în taină, ai milă de noi şi pune foc temniţei, aprinde dragostea în inimile noastre, arde spinii patimilor noastre şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, vino şi Te sălăsluieşte întru noi împreună cu Tatăl şi cu Duhul Tău cel Sfânt. Căci Duhul Sfânt se roagă printre noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea rămân neputincioase.
Doamne, Cel ce vii în taină, ai milă de noi, căci nu ne dăm seama cât suntem de nedesăvârşiţi şi cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât ne depărtam noi prin păcatele noastre.
Ci luminează lumina Ta peste noi, ca să vedem lumina prin ochii Tăi, să trăim în veci prin viaţa Ta.
Lumina şi Bucuria noastră, slavă Ţie! Amin.
duminică, 15 aprilie 2012
sâmbătă, 14 aprilie 2012
vineri, 13 aprilie 2012
In orice dimineata lumina te intreaba: „Ce vrei sa fii tu astazi? Pe cine-alegi cu graba? De zici:”Eu vreau lumina sa fiu, pe orice cale!”, atunci Hristos sa fie Stapanul vietii Tale! In orice dimineata te-ntreaba adevarul:”Pe cine-asculti tu astazi: al lumii glas sau cerul? De zici: „Vreau adevarul fiinta mea s-o tina!”, atunci Hristos sa fie placerea ta deplina!” In orice dimineata te-ntreaba bland iubirea:”Pe cine chemi tu astazi sa-ti apere trairea?” De zici: „Iubirea sfanta sa-mi umple-ntreaga stare!” atunci Hristos sa-ti fie Odihna si Lucrare!
joi, 12 aprilie 2012
miercuri, 11 aprilie 2012
marți, 10 aprilie 2012
luni, 9 aprilie 2012
duminică, 8 aprilie 2012
” Voi sunteţi frumoase, dar sunteţi deşarte! Nimeni n-ar avea de ce să moară pentru voi. Floarea mea, fireşte, un trecător de rând ar crede că-i asemenea vouă. Ea însă, singură, e mai de preţ decât voi toate laolaltă, fiindcă pe ea am udat-o eu cu stropitoarea. Fiindcă pe ea am adăpostit-o eu sub clopotul de sticlă. Fiindcă pe ea am ocrotit-o eu cu paravanul. Fiindcă pentru ea am ucis eu omizile, în afară doar de câteva, pentru fluturi. Fiindcă pe ea am ascultat-o eu cum plângea, ori cum se lăuda, ori câteodată chiar cum tăcea. Fiindcă e floarea mea.”
(Micul Prinţ)
Acum-aici in reintoarcerea acasa, dupa o calatorie plina de Soare, de nori, de ploaie, de zapada, de toata frumusetea naturii in care Tu atat de plin de mister Te manifesti.
Acum-aici, Tie Tata, ma vorbesc ..
Mereu imi simt sufletul plin de emotie si dor in locul in care pasii mi-au fost purtati atat de multi ani, locul unde am crescut, unde am fost imbratisata plina de iubire, unde am trait in simplitatea vietii de la tara, locul unde ploua cu Soare, iar norii danseaza jocul divin pe pamant.
Acolo si doar acolo sufletul a invatat sa zboare in libertatea Cerului, fara nici o grija, fara nici un gand ..doar sa fie si sa traiasca bucuria de a fi. Acolo puritatea naturii a sadit in mine radacina reintoarcerii in mine insami. Acolo am trait alaturi de cei care acum nu mai sunt pe pamant, clipe unice, acolo am zambit, am plans, m-am format pentru clipa de azi.
Multe amintiri mi-au indundat fiinta, multe doruri m-au coplesit ..tacerea a fost cea care mi-a fost alaturi si frumoasa natura, mereu incantatoare si plina de jucausenie m-a insotit.
Cei ce ma aud sunt doar spectatorii unei piese scrise cu mainile calde si sentimentele tremurand. Ei nu inteleg intru totul si nici nu pot umple dorul cu intelegerea lor.
Ei sunt simpli spectatori, cum fiecare in parte suntem, pentru povestile celorlalti.
Iti vorbesc Tie, Tata, cum m-ai invatat sa rostesc, sa asez, sa fiu, asa acum, Tie, ma vorbesc,si doar Tu, ma intelegi intr-u totul.
M-ai creat dupa al Tau chip, iti vorbesc Tie, Celui ce ai suflat viata peste mine, Celui in care ma incred si in care imi incredintez intreaga viata.
Iti vorbesc Tie, Celui ce mi-e Tata si a carui casa e vesnicia. Celui care imi alina dorul si imi poarta de grija. Prin a Ta protectie, prin a Ta sustinere, prin a Ta mangaiere, prin a Ta rabdare sunt. Iti multumesc Tata, pentru ce-mi dai aici si acum.
Pasii mi-au fost purtati in timpul calatoriei, m-ai dus in profunzimea vietii, la cat de scurta este si cum o traim. La ce directii urmam si incotro pornim. La ce trecatori sunt anii vietii si cum imbatranim; la cei de langa noi si cei pe care-i iubim.
M-ai purtat pe firul existentei, parca sa ma trezesti si mai mult, sa fiu mai mereu in Tine, sa nu caut in exterior, cand totul este in Tine. M-ai invatat blandetea privirii oamenilor batrani, mi-ai asternut lacrimi de dor, de compasiune si de recunostinta pentru ceea ce sunt. M-ai invatat ca fiece gand, fiece atitudine, fiece etapa a vietii isi are al sau timp. M-ai invatat ca uneori ce-i pe care-i iubim, nu sunt langa noi. M-ai invatat puterea de a gasi forta interioara pentru a pasi incredintata in Tine.
M-ai invatat ca bucuria unui copil, iti aduce zambet si lacrimi de fericire pe chip. M-ai invatat ca totul are un inceput si un sfarsit. Intalnim fiinte pentru un timp, ca mai apoi sa calatorim, in atingerea completa, totala cu Tine.
M-ai invatat in soapta azi, ca iubirea este vocea inimii Tale, si ca a trai in simplitate, a avea o viata dedicata prezentei Tale, rugaciunii, meditatiei, este scara care duce catre Tine. Pe scara catre Tine, sunt acele fiinte pe care Tu le scoti in al nostru drum pentru un timp de invatare ..sau uneori pentru o eternitate. depinde de profunzimea, de dorinta, de ceea ce sadesti in ale lor inimi.
M-ai invatat sa aleg fericita purtarea Duhului Tau in mine ..sa nu ma tem de nimic, sa nu ma incred decat in Tine, sa imbrac haina Soarelui si a Cerului, sa alerg in zorii diminetii imbratisata fiind de Tine. Imbratisarea Ta este unicitatea intregului.
Multumesc pentru ca ma auzi ..
Stiu ca vei raspunde rugaciunii mele. Mereu raspunzi copiilor Tai.
Doamne, Tu mereu ne invelesti cu pacea Ta, daca recunoastem ceea ce suntem si ca totul e prin Tine.
Amin
(Micul Prinţ)
Acum-aici in reintoarcerea acasa, dupa o calatorie plina de Soare, de nori, de ploaie, de zapada, de toata frumusetea naturii in care Tu atat de plin de mister Te manifesti.
Acum-aici, Tie Tata, ma vorbesc ..
Mereu imi simt sufletul plin de emotie si dor in locul in care pasii mi-au fost purtati atat de multi ani, locul unde am crescut, unde am fost imbratisata plina de iubire, unde am trait in simplitatea vietii de la tara, locul unde ploua cu Soare, iar norii danseaza jocul divin pe pamant.
Acolo si doar acolo sufletul a invatat sa zboare in libertatea Cerului, fara nici o grija, fara nici un gand ..doar sa fie si sa traiasca bucuria de a fi. Acolo puritatea naturii a sadit in mine radacina reintoarcerii in mine insami. Acolo am trait alaturi de cei care acum nu mai sunt pe pamant, clipe unice, acolo am zambit, am plans, m-am format pentru clipa de azi.
Multe amintiri mi-au indundat fiinta, multe doruri m-au coplesit ..tacerea a fost cea care mi-a fost alaturi si frumoasa natura, mereu incantatoare si plina de jucausenie m-a insotit.
Cei ce ma aud sunt doar spectatorii unei piese scrise cu mainile calde si sentimentele tremurand. Ei nu inteleg intru totul si nici nu pot umple dorul cu intelegerea lor.
Ei sunt simpli spectatori, cum fiecare in parte suntem, pentru povestile celorlalti.
Iti vorbesc Tie, Tata, cum m-ai invatat sa rostesc, sa asez, sa fiu, asa acum, Tie, ma vorbesc,si doar Tu, ma intelegi intr-u totul.
M-ai creat dupa al Tau chip, iti vorbesc Tie, Celui ce ai suflat viata peste mine, Celui in care ma incred si in care imi incredintez intreaga viata.
Iti vorbesc Tie, Celui ce mi-e Tata si a carui casa e vesnicia. Celui care imi alina dorul si imi poarta de grija. Prin a Ta protectie, prin a Ta sustinere, prin a Ta mangaiere, prin a Ta rabdare sunt. Iti multumesc Tata, pentru ce-mi dai aici si acum.
Pasii mi-au fost purtati in timpul calatoriei, m-ai dus in profunzimea vietii, la cat de scurta este si cum o traim. La ce directii urmam si incotro pornim. La ce trecatori sunt anii vietii si cum imbatranim; la cei de langa noi si cei pe care-i iubim.
M-ai purtat pe firul existentei, parca sa ma trezesti si mai mult, sa fiu mai mereu in Tine, sa nu caut in exterior, cand totul este in Tine. M-ai invatat blandetea privirii oamenilor batrani, mi-ai asternut lacrimi de dor, de compasiune si de recunostinta pentru ceea ce sunt. M-ai invatat ca fiece gand, fiece atitudine, fiece etapa a vietii isi are al sau timp. M-ai invatat ca uneori ce-i pe care-i iubim, nu sunt langa noi. M-ai invatat puterea de a gasi forta interioara pentru a pasi incredintata in Tine.
M-ai invatat ca bucuria unui copil, iti aduce zambet si lacrimi de fericire pe chip. M-ai invatat ca totul are un inceput si un sfarsit. Intalnim fiinte pentru un timp, ca mai apoi sa calatorim, in atingerea completa, totala cu Tine.
M-ai invatat in soapta azi, ca iubirea este vocea inimii Tale, si ca a trai in simplitate, a avea o viata dedicata prezentei Tale, rugaciunii, meditatiei, este scara care duce catre Tine. Pe scara catre Tine, sunt acele fiinte pe care Tu le scoti in al nostru drum pentru un timp de invatare ..sau uneori pentru o eternitate. depinde de profunzimea, de dorinta, de ceea ce sadesti in ale lor inimi.
M-ai invatat sa aleg fericita purtarea Duhului Tau in mine ..sa nu ma tem de nimic, sa nu ma incred decat in Tine, sa imbrac haina Soarelui si a Cerului, sa alerg in zorii diminetii imbratisata fiind de Tine. Imbratisarea Ta este unicitatea intregului.
Multumesc pentru ca ma auzi ..
Stiu ca vei raspunde rugaciunii mele. Mereu raspunzi copiilor Tai.
Doamne, Tu mereu ne invelesti cu pacea Ta, daca recunoastem ceea ce suntem si ca totul e prin Tine.
Amin
Ploua cu flori verzi si cu frunze graite asteptam sa vii
si am facut popas in inima ta langa tampla
ta cu ochi la apus si cu suflet dus.
si cu mana-n par zboara cerbii spre cer si cu un deget dus...
Pe buze usor, pasii'ti arat
cat de nespus este sa fim doi...si frumosi eroi ai gradinilor din noi...
Cine esti tu, care murmuri cu catifea prinsa la gene?
Cine esti tu, palida zeita cu ale tale raze de clestar?
Noaptea te arati tacuta, stai sa ma privesti la geam
cand eu peste tine astern,flori si flori de lemn..
Cand in tihna iti spun soaptele de acum ..
si in loc de soare ma-ndemni sa vreau uitare,
dar cand pe drum acum te-ntreb de ramas bun....
de abia atunci zaresc-un ochi ..
Si inca o clipa..
Si-mi plec spre tine lumea,cu ingerii ei ce vor,
lumina sa ne fie lumina ochilor lor,
si genuchiul meu plecat sa-ti fie tie adapost.
Mainile tale imi curg prin suflet,
chem luna sa-nghete in mine din nou,
dar mirarea imi incheaga sarutul plapand:
lumina ta nu e din ingeri.
Tu esti al cerului, miracol duios al dorurilor mele,
un trup ce-mi face lutul sa se zbata,
uitand de timp..iubind si sarutand..
multumesc celui care in versurile pline de dor si frumusete m-a trait ..
si am facut popas in inima ta langa tampla
ta cu ochi la apus si cu suflet dus.
si cu mana-n par zboara cerbii spre cer si cu un deget dus...
Pe buze usor, pasii'ti arat
cat de nespus este sa fim doi...si frumosi eroi ai gradinilor din noi...
Cine esti tu, care murmuri cu catifea prinsa la gene?
Cine esti tu, palida zeita cu ale tale raze de clestar?
Noaptea te arati tacuta, stai sa ma privesti la geam
cand eu peste tine astern,flori si flori de lemn..
Cand in tihna iti spun soaptele de acum ..
si in loc de soare ma-ndemni sa vreau uitare,
dar cand pe drum acum te-ntreb de ramas bun....
de abia atunci zaresc-un ochi ..
Si inca o clipa..
Si-mi plec spre tine lumea,cu ingerii ei ce vor,
lumina sa ne fie lumina ochilor lor,
si genuchiul meu plecat sa-ti fie tie adapost.
Mainile tale imi curg prin suflet,
chem luna sa-nghete in mine din nou,
dar mirarea imi incheaga sarutul plapand:
lumina ta nu e din ingeri.
Tu esti al cerului, miracol duios al dorurilor mele,
un trup ce-mi face lutul sa se zbata,
uitand de timp..iubind si sarutand..
multumesc celui care in versurile pline de dor si frumusete m-a trait ..
joi, 5 aprilie 2012
marți, 3 aprilie 2012
Povestea creionului:
Copilul îşi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, întrebă:
-Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
-E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe care dacă reuşim să le menţinem, vom fi totdeauna oameni care trăiesc în bună pace cu lumea.
Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.
A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este să ne menţinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.
Şi, în sfârşit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă.
Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.
-Scrii o poveste care ni s-a întâmplat nouă? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zâmbi şi-i spuse nepotului:
-E adevărat, scriu despre tine. Dar mai important decât cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar plăcea să fii ca el, când vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindcă nu văzuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am văzut în viaţa mea!
- Totul depinde de felul cum priveşti lucrurile. Există cinci calităţi la creion, pe care dacă reuşim să le menţinem, vom fi totdeauna oameni care trăiesc în bună pace cu lumea.
Prima calitate: poţi să faci lucruri mari, dar să nu uiţi niciodată că există o Mână care ne conduce paşii. Pe această mână o numim Dumnezeu şi El ne conduce totdeauna conform dorinţei Lui.
A doua calitate: din când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun.
A treia calitate: creionul ne dă voie să folosim guma pentru a şterge ce era greşit. Trebuie să înţelegi că a corecta un lucru nu înseamnă neapărat ceva rău, ceea ce este neapărat este să ne menţinem pe drumul drept.
A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.
Şi, în sfârşit, a cincea calitate a creionului: lasă totdeauna o urmă.
Tot aşa, să ştii că tot ce faci în viaţă va lăsa urme, astfel că trebuie să încerci să fii conştient de fiecare faptă a ta.
duminică, 1 aprilie 2012
Ce trebuie sa fac astazi?
Ridica digul, inainte de a veni valtoarea.
Tese-ti haina inainte de a veni iarna.
Aduna graul, inainte de a veni foametea.
Povesteste-le camarazilor tai despre Isus, inainte ca ei sa-si caute alti prieteni.
Povesteste-le camarazilor tai despre dragostea lui Dumnezeu, inainte ca ei sa paraseasca scoala.
Povesteste-le camarazilor tai despre Duhul Sfant, inainte ca ei sa fie dusi la locul de ardere."
Johnson Ganabaranam
Dragostea
Constiinta datoriei fara dragostea te face morocanos.
Raspunderea fara dragostea te face brutal.
Dreptatea fara dragostea te face dur.
Priceperea fara dragostea te face ipocrit.
Cunoasterea fara dragostea te face incapatanat.
Stapanirea fara dragostea te face avar.
Credinta fara dragostea te face fanatic.
O viata fara dragostea nu are sens.
Nu ma numi…
…Bunatate, daca nu te increzi in mine.
…Stapan, daca nu-mi slujesti.
…Tata, daca nu ma asculti.
…Lumina, daca nu ma vezi.
…Cale, daca nu ma urmezi.
…Intelepciune, daca nu-mi asculti sfatul.
…Frumusete, daca nu ma iubesti.
…Bogat, daca nu vrei sa te ajut.
…Vesnic, daca nu ma cauti.
Daca te condamni tu insuti, nu da vina pe mine.
(insciptie pe o catedrala din Lubeck, Germania)
Imparte…
…painea cu altii, ea are gust doar daca-i franta.
…painea cu altii, painea taiata intareste.
…Cuvantul cu altii, este prea bogat pentru unul singur.
…Cuvantul cu altii, va fi spre eliberarea multora.
…suferinta cu altii, este incercarea fratilor tai.
…suferinta cu altii, porunca Domnului este dragostea.
…Lumina cu altii si va fi alungat intunericul.
…Lumina cu altii pentru ca nimeni sa nu ramana in noapte.
J. Hansen
Cand...
…iti este sete, iti dai mai bine seama cat de importanta este apa.
…arde soarele, iti dai mai bine seama cat de importanta este umbra.
…e frig, iti dai mai bine seama cat de important e focul.
…e intuneric, iti dai mai bine seama cat de importanta e lumina.
…esti inchis intr-o incapere, iti dai mai bine seama cat de important e aerul.
…esti cazut, iti dai mai bine seama cat de importanta e puterea Duhului Sfant.
…te apasa pacatul, iti dai mai bine seama cat de importanta este iertartea lui Cristos.
…nici un alt ajutor nu-ti foloseste, iti dai mai bine seama cat de importanta e dragostea lui Dumnezeu.
Johnson Ganabaranam
Exista frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul; exista clipe, oameni si fapte care nu se uita, chiar daca uitarea este o lege a firii.
Cel mai mare dar - Ioan 3:16
Fiindca atat de mult - superlativ de intensitate
A iubit Dumnezeu - iubirea la superlativ
Lumea - decadenta la superlativ
Ca a dat - cea mai mare oferta
Pe singurul sau Fiu - cel mai mare dar
Pentru ca oricine - cea mai mare oportunitate
Crede - cea mai mare simplitate
In El - cea mai mare atractie
Sa nu piara - cea mai mare promisiune
Ci - cea mai mare diferenta
Sa aiba - cea mai mare certitudine
Viata vesnica - cea mai mare posesiune
Sapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:
Sa arati bunatate unei persoana in varsta.
Sa distrugi o scrisoare scrisa la nervi.
Sa-ti ceri scuze, salvand o prietenie.
Sa opresti o cearta pe cale sa distruga reputatia cuiva.
Sa-l ajuti pe adolescent sa se gaseasca pe el insusi.
Sa-ti faci timp sa faci ceva frumos pentru mama ta.
Sa accepti parerea lui Dumnezeu despre orice lucru.
Sfaturi vrednice de luat in seama
Sa nu faci nici o fapta pe care ai dori sa n-o vada Dumnezeu.
Sa nu vorbesti nici un cuvant pe care ai vrea sa nu-l auda Dumnezeu.
Sa nu scrii nimic pe care ai dori ca Dumnezeu sa nu-l citeasca.
Sa nu te duci nicaieri unde te-ai teme sa te intalnesti cu Dumnezeu.
Cand esti intre oameni, vegheaza asupra cuvintelor tale.
Cand esti in familie, vegheaza asupra faptelor tale.
Cand esti singur, vegheaza asupra gandurilor tale.
Ce s-ar intampla daca…
…Dumnezeu nu si-ar face timp sa ne binecuvinteze astazi deoarece noi nu ne-am facut timp sa-I multumim ieri?
…Dumnezeu s-ar hotara sa nu ne mai conduca maine deoarece noi nu-L urmam pe El azi?
…nu am mai vedea inflorind nici o floare deoarece noi am murmurat atunci cand Dumnezeu a trimis ploaie?
…Dumnezeu ne-ar lua maine Biblia deoarece noi nu am citit-o azi?
…Dumnezeu nu ne-ar mai trimite nici un mesaj deoarece noi nu il ascultam intotdeauna?
…Dumnezeu nu ar mai fi trimis pe Fiul Sau, deoarece noi credem ca putem plati pretul pacatului nostru?
…usa bisericii s-ar inchide deoarece noi am lipsit de atatea ori atunci cand a fost timp de partasie?
…Dumnezeu nu ne-ar mai iubi deoarece noi nu-i iubim pe cei din jurul nostru?
…Dumnezeu nu ne-ar auzi pe noi azi deoarece noi nu L-am ascultat pe El ieri?
…Dumnezeu ar raspunde rugaciunilor noastre asa cum ii raspundem noi Lui atunci cand El ne cheama in lucrarea Sa?
…Dumnezeu ne-ar indeplini nevoile noastre dupa cum suntem noi de dispusi de a trai pentru El?
Traieste-ti clipa! Daca vrei sa afli cat valoreaza…
…un an, intreaba un student care a repetat un an de studiu.
…o luna, intreaba o mama care a nascut un copil cu o luna mai devreme.
…o saptamana, intreaba un editor al unui ziar saptamanal.
…o ora, intreaba doi indragostiti care asteapta sa se intalneasca.
…un minut, intreaba pe cineva care tocmai a pierdut trenul.
…o secunda, intreaba un sofer care a reusitsa evite un accident.
…o sutime, intreaba un atlet care a obtinut medalia de argint la Olimpiada.
Pretuieste fiecare moment! Aminteste-ti ca timpul nu asteapta pe nimeni! Ieri este istorie, maine este mister; azi este un dar!
Fii multumitor…
…ca nu ai deja tot ce iti doresti, pentru ca daca ai avea totul, ce motiv te-ar mai indemna sa faci ceva?
…cand nu stii ceva, pentru ca atunci ai prilejul sa inveti!
…pentru momentele dificile; in aceste momente tu poti sa cresti!
…pentru limitele tale, astfel poti sa realizezi imbunatatiri!
…pentru orice noua provocare, pentru ca atunci iti demonstrezi puterea si caracterul!
…pentru greselile tale, pentru ca ele te vor invata lectii valoroase!
…atunci cand esti obosit; asta inseamna ca ai facut ceva!
Este usor sa fii multumitor pentru lucrurile bune! O viata implinita o vor avea acei care vor fi multumitori si in momentele dificile! Multumirea poate transforma negativul in pozitiv! Gaseste deci o cale de a multumi pentru probleme si atunci ele vor deveni binecuvantari!
Niciodata…
…sa nu amani pentru maine datoria ta de astazi!
…sa nu osandesti ceea ce nu intelegi, ceea ce n-ai incercat!
…sa nu fii cel din urma pentru a spune din toata inima, oricui care sufera, ca iei parte la suferinta sa!
…sa nu-ti fie rusine a cere o lamurire, o explicatie pentru orice lucru pe care n-ai avut prilejul sa-l inveti!
…sa nu fii posomorat sau sa cicalesti, aceasta nu-ti va face bine nici tie, nici altora!
…sa nu spui ca iubesti pe aproapele tau, daca nu esti in stare sa suferi pentru el!
…sa nu zici: "Eu nu pot!" daca n-ai incercat de cateva ori sa faci lucrul acela!
…sa nu treci pe langa o nevoie, sau o cerere la care poti raspunde!
…sa nu faci datorii pe care nu esti sigur ca le-ai putea plati!
Cine este fericit?
Acela pentru care viata cinstita, gandirea dreapta si lucrul greu constituie adevarata bogatie.
Acela care stie sa pretuiasca din inima frumusetea din natura.
Acela care are avere mare in launtrul sau, in personalitatea lui bogata, in caracteru-i fin.
Acela care strange tot ce e mai bun in lumea in care traieste si da altora tot ce are el mai bun.
Mamele au o varsta unica; nu exista mame tinere, mame batrane, mame frumoase sau urate: exista doar mame. Inima mamei este un adanc abis la capatul caruia gasesti de fiecare data iertare.
"Intamplarea nu este, nici nu poate fi, mai mult decat o cauza ignorata a unui efect necunoscut".
Voltaire (nascut François-Marie Arouet; 1694-1778 - scriitor francez)
"Inteleptul stie ce ignora".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Precautii rareori se inseala".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Intelepciunea este fiica experientei".
Leonardo da Vinci (1452-1519 - pictor, sculptor si inventator italian)
"Prea multa lumina e ca si prea multa umbra: nu te lasa sa vezi".
Octavio Paz (1914 - scriitor mexican)
"A vedea, inseamna a crede; dar a simti, inseamna sa fii sigur".
John Ray (1627-1705; naturalist englez)
"Prezentul se formeaza doar din trecut, si ceea ce se gaseste in efect, era deja in cauza".
Henri Bergson (1859-1941; filozof francez)
"O memorie exercitata, este un ghid mai valoros decat geniul si sensibilitatea".
Friedrich von Schiller (1759-1805; poet german)
"Dintre toate formele de a insela pe ceilalti, pozarea (falsei) seriozitatii, este cea care face cele mai multe ravagii".
Santiago Rusiñol (1861-1931; pictor si scriitor spaniol)
"Orice lucru trebuie sa fie luat in serios; dar nimic in mod tragic".
Luis Adolfo Thiers (1797-1877; istoric francez)
"Practica ar trebui sa fie produsul reflectiei, nu invers".
Hermann Hesse (1877-1962; scriitor elvetian, de origine germana)
"La nimic nu foloseste stiinta daca nu se transforma in constiinta".
Carlo Dossi (nascut Alberto Pisani Dossi; 1849-1910; nuvelist italian)
"Unde tuna un fapt, sa ai certitudinea ca a fulgerat o idee".
Ippolito Nievo (1831-1861; scriitor italian)
"Niciodata nu se abate unul atat de departe ca atunci cand crede ca stie drumul".
Poverb chinezesc
"Limbajul este imbracamintea gandului".
Samuel Johnson (1709-1784; eseist si lexicograf englez)
"Omul care a comis o eroare si nu o indreapta, comite o alta eroare si mai mare".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Schimbarea este singurul lucru neschimbator".
Arthur Schopenhauer (1788-1860; filozof german)
"Orice numar este zero inaintea infinitului".
Víctor Hugo (1802-1885; poet si nuvelist francez)
"Stirile bune ajung totdeauna tarziu, iar cele rele prea devreme".
Friedrich Martin von Bodenstedt (1819-1892; scriitor si traducator german)
"Dreptatea poate sa ne avertizeze asupra ceea ce este bine sa evitam; insa doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit sa facem".
Joseph Joubert (1754-1824; moralist francez)
"Tot ce se intampla de la cel mai mare pana la cel mai mic, se intampla in mod necesar".
Arthur Schopenhauer (1788-1860; filozof german)
"Totul e posibil pentru acel care considera ca atare".
William Ellery Channing (1780-1842; teolog american)
"Cel mai bun profet al viitorului este trecutul".
Lord Byron, George Gordon (1788-1824; poet englez)
"Unde gasesti greseala, gaseste remediul".
Henry Ford (1863-1947; industrias american)
"Veghind, lucrand si meditand, toate lucrurile prospera".
Salustio, Caius Sallustius Crispus (85-35 a. C.; istoric latin)
"Evidenta este cea mai decisiva demonstratie".
Cicerón (106-43 a. C.); politician si scriitor latin)
"Excesul este otrava dreptatii".
Francisco de Quevedo y Villegas (1580-1645; scriitor spaniol)
"Doar inteligenta se examineaza pe sine insasi".
Jaime Balmes (1810-1848; preot si filozof spaniol)
"Experienta nu consista in ce s-a trait, ci in ceea ce s-a reflectat".
José María de Pereda (1833-1906; nuvelist spaniol)
"Exista o carte deschisa totdeauna pentru orice ochi: natura".
Jean Jacques Rousseau (1712-1778; scriitor si filozof francez)
"Daca cauti bine, vei gasi".
Platon (c.428-c.347 a.C.; filozof grec)
"Traim sub acelasi cer, dar nici unul nu avem acelasi orizont".
Konrad Adenauer (1876-1967; politician german)
Ridica digul, inainte de a veni valtoarea.
Tese-ti haina inainte de a veni iarna.
Aduna graul, inainte de a veni foametea.
Povesteste-le camarazilor tai despre Isus, inainte ca ei sa-si caute alti prieteni.
Povesteste-le camarazilor tai despre dragostea lui Dumnezeu, inainte ca ei sa paraseasca scoala.
Povesteste-le camarazilor tai despre Duhul Sfant, inainte ca ei sa fie dusi la locul de ardere."
Johnson Ganabaranam
Dragostea
Constiinta datoriei fara dragostea te face morocanos.
Raspunderea fara dragostea te face brutal.
Dreptatea fara dragostea te face dur.
Priceperea fara dragostea te face ipocrit.
Cunoasterea fara dragostea te face incapatanat.
Stapanirea fara dragostea te face avar.
Credinta fara dragostea te face fanatic.
O viata fara dragostea nu are sens.
Nu ma numi…
…Bunatate, daca nu te increzi in mine.
…Stapan, daca nu-mi slujesti.
…Tata, daca nu ma asculti.
…Lumina, daca nu ma vezi.
…Cale, daca nu ma urmezi.
…Intelepciune, daca nu-mi asculti sfatul.
…Frumusete, daca nu ma iubesti.
…Bogat, daca nu vrei sa te ajut.
…Vesnic, daca nu ma cauti.
Daca te condamni tu insuti, nu da vina pe mine.
(insciptie pe o catedrala din Lubeck, Germania)
Imparte…
…painea cu altii, ea are gust doar daca-i franta.
…painea cu altii, painea taiata intareste.
…Cuvantul cu altii, este prea bogat pentru unul singur.
…Cuvantul cu altii, va fi spre eliberarea multora.
…suferinta cu altii, este incercarea fratilor tai.
…suferinta cu altii, porunca Domnului este dragostea.
…Lumina cu altii si va fi alungat intunericul.
…Lumina cu altii pentru ca nimeni sa nu ramana in noapte.
J. Hansen
Cand...
…iti este sete, iti dai mai bine seama cat de importanta este apa.
…arde soarele, iti dai mai bine seama cat de importanta este umbra.
…e frig, iti dai mai bine seama cat de important e focul.
…e intuneric, iti dai mai bine seama cat de importanta e lumina.
…esti inchis intr-o incapere, iti dai mai bine seama cat de important e aerul.
…esti cazut, iti dai mai bine seama cat de importanta e puterea Duhului Sfant.
…te apasa pacatul, iti dai mai bine seama cat de importanta este iertartea lui Cristos.
…nici un alt ajutor nu-ti foloseste, iti dai mai bine seama cat de importanta e dragostea lui Dumnezeu.
Johnson Ganabaranam
Exista frunze care nu cad, oricât de puternic ar fi vântul; exista clipe, oameni si fapte care nu se uita, chiar daca uitarea este o lege a firii.
Cel mai mare dar - Ioan 3:16
Fiindca atat de mult - superlativ de intensitate
A iubit Dumnezeu - iubirea la superlativ
Lumea - decadenta la superlativ
Ca a dat - cea mai mare oferta
Pe singurul sau Fiu - cel mai mare dar
Pentru ca oricine - cea mai mare oportunitate
Crede - cea mai mare simplitate
In El - cea mai mare atractie
Sa nu piara - cea mai mare promisiune
Ci - cea mai mare diferenta
Sa aiba - cea mai mare certitudine
Viata vesnica - cea mai mare posesiune
Sapte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:
Sa arati bunatate unei persoana in varsta.
Sa distrugi o scrisoare scrisa la nervi.
Sa-ti ceri scuze, salvand o prietenie.
Sa opresti o cearta pe cale sa distruga reputatia cuiva.
Sa-l ajuti pe adolescent sa se gaseasca pe el insusi.
Sa-ti faci timp sa faci ceva frumos pentru mama ta.
Sa accepti parerea lui Dumnezeu despre orice lucru.
Sfaturi vrednice de luat in seama
Sa nu faci nici o fapta pe care ai dori sa n-o vada Dumnezeu.
Sa nu vorbesti nici un cuvant pe care ai vrea sa nu-l auda Dumnezeu.
Sa nu scrii nimic pe care ai dori ca Dumnezeu sa nu-l citeasca.
Sa nu te duci nicaieri unde te-ai teme sa te intalnesti cu Dumnezeu.
Cand esti intre oameni, vegheaza asupra cuvintelor tale.
Cand esti in familie, vegheaza asupra faptelor tale.
Cand esti singur, vegheaza asupra gandurilor tale.
Ce s-ar intampla daca…
…Dumnezeu nu si-ar face timp sa ne binecuvinteze astazi deoarece noi nu ne-am facut timp sa-I multumim ieri?
…Dumnezeu s-ar hotara sa nu ne mai conduca maine deoarece noi nu-L urmam pe El azi?
…nu am mai vedea inflorind nici o floare deoarece noi am murmurat atunci cand Dumnezeu a trimis ploaie?
…Dumnezeu ne-ar lua maine Biblia deoarece noi nu am citit-o azi?
…Dumnezeu nu ne-ar mai trimite nici un mesaj deoarece noi nu il ascultam intotdeauna?
…Dumnezeu nu ar mai fi trimis pe Fiul Sau, deoarece noi credem ca putem plati pretul pacatului nostru?
…usa bisericii s-ar inchide deoarece noi am lipsit de atatea ori atunci cand a fost timp de partasie?
…Dumnezeu nu ne-ar mai iubi deoarece noi nu-i iubim pe cei din jurul nostru?
…Dumnezeu nu ne-ar auzi pe noi azi deoarece noi nu L-am ascultat pe El ieri?
…Dumnezeu ar raspunde rugaciunilor noastre asa cum ii raspundem noi Lui atunci cand El ne cheama in lucrarea Sa?
…Dumnezeu ne-ar indeplini nevoile noastre dupa cum suntem noi de dispusi de a trai pentru El?
Traieste-ti clipa! Daca vrei sa afli cat valoreaza…
…un an, intreaba un student care a repetat un an de studiu.
…o luna, intreaba o mama care a nascut un copil cu o luna mai devreme.
…o saptamana, intreaba un editor al unui ziar saptamanal.
…o ora, intreaba doi indragostiti care asteapta sa se intalneasca.
…un minut, intreaba pe cineva care tocmai a pierdut trenul.
…o secunda, intreaba un sofer care a reusitsa evite un accident.
…o sutime, intreaba un atlet care a obtinut medalia de argint la Olimpiada.
Pretuieste fiecare moment! Aminteste-ti ca timpul nu asteapta pe nimeni! Ieri este istorie, maine este mister; azi este un dar!
Fii multumitor…
…ca nu ai deja tot ce iti doresti, pentru ca daca ai avea totul, ce motiv te-ar mai indemna sa faci ceva?
…cand nu stii ceva, pentru ca atunci ai prilejul sa inveti!
…pentru momentele dificile; in aceste momente tu poti sa cresti!
…pentru limitele tale, astfel poti sa realizezi imbunatatiri!
…pentru orice noua provocare, pentru ca atunci iti demonstrezi puterea si caracterul!
…pentru greselile tale, pentru ca ele te vor invata lectii valoroase!
…atunci cand esti obosit; asta inseamna ca ai facut ceva!
Este usor sa fii multumitor pentru lucrurile bune! O viata implinita o vor avea acei care vor fi multumitori si in momentele dificile! Multumirea poate transforma negativul in pozitiv! Gaseste deci o cale de a multumi pentru probleme si atunci ele vor deveni binecuvantari!
Niciodata…
…sa nu amani pentru maine datoria ta de astazi!
…sa nu osandesti ceea ce nu intelegi, ceea ce n-ai incercat!
…sa nu fii cel din urma pentru a spune din toata inima, oricui care sufera, ca iei parte la suferinta sa!
…sa nu-ti fie rusine a cere o lamurire, o explicatie pentru orice lucru pe care n-ai avut prilejul sa-l inveti!
…sa nu fii posomorat sau sa cicalesti, aceasta nu-ti va face bine nici tie, nici altora!
…sa nu spui ca iubesti pe aproapele tau, daca nu esti in stare sa suferi pentru el!
…sa nu zici: "Eu nu pot!" daca n-ai incercat de cateva ori sa faci lucrul acela!
…sa nu treci pe langa o nevoie, sau o cerere la care poti raspunde!
…sa nu faci datorii pe care nu esti sigur ca le-ai putea plati!
Cine este fericit?
Acela pentru care viata cinstita, gandirea dreapta si lucrul greu constituie adevarata bogatie.
Acela care stie sa pretuiasca din inima frumusetea din natura.
Acela care are avere mare in launtrul sau, in personalitatea lui bogata, in caracteru-i fin.
Acela care strange tot ce e mai bun in lumea in care traieste si da altora tot ce are el mai bun.
Mamele au o varsta unica; nu exista mame tinere, mame batrane, mame frumoase sau urate: exista doar mame. Inima mamei este un adanc abis la capatul caruia gasesti de fiecare data iertare.
"Intamplarea nu este, nici nu poate fi, mai mult decat o cauza ignorata a unui efect necunoscut".
Voltaire (nascut François-Marie Arouet; 1694-1778 - scriitor francez)
"Inteleptul stie ce ignora".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Precautii rareori se inseala".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Intelepciunea este fiica experientei".
Leonardo da Vinci (1452-1519 - pictor, sculptor si inventator italian)
"Prea multa lumina e ca si prea multa umbra: nu te lasa sa vezi".
Octavio Paz (1914 - scriitor mexican)
"A vedea, inseamna a crede; dar a simti, inseamna sa fii sigur".
John Ray (1627-1705; naturalist englez)
"Prezentul se formeaza doar din trecut, si ceea ce se gaseste in efect, era deja in cauza".
Henri Bergson (1859-1941; filozof francez)
"O memorie exercitata, este un ghid mai valoros decat geniul si sensibilitatea".
Friedrich von Schiller (1759-1805; poet german)
"Dintre toate formele de a insela pe ceilalti, pozarea (falsei) seriozitatii, este cea care face cele mai multe ravagii".
Santiago Rusiñol (1861-1931; pictor si scriitor spaniol)
"Orice lucru trebuie sa fie luat in serios; dar nimic in mod tragic".
Luis Adolfo Thiers (1797-1877; istoric francez)
"Practica ar trebui sa fie produsul reflectiei, nu invers".
Hermann Hesse (1877-1962; scriitor elvetian, de origine germana)
"La nimic nu foloseste stiinta daca nu se transforma in constiinta".
Carlo Dossi (nascut Alberto Pisani Dossi; 1849-1910; nuvelist italian)
"Unde tuna un fapt, sa ai certitudinea ca a fulgerat o idee".
Ippolito Nievo (1831-1861; scriitor italian)
"Niciodata nu se abate unul atat de departe ca atunci cand crede ca stie drumul".
Poverb chinezesc
"Limbajul este imbracamintea gandului".
Samuel Johnson (1709-1784; eseist si lexicograf englez)
"Omul care a comis o eroare si nu o indreapta, comite o alta eroare si mai mare".
Confuciu (551-479a.C. - filozof chinez)
"Schimbarea este singurul lucru neschimbator".
Arthur Schopenhauer (1788-1860; filozof german)
"Orice numar este zero inaintea infinitului".
Víctor Hugo (1802-1885; poet si nuvelist francez)
"Stirile bune ajung totdeauna tarziu, iar cele rele prea devreme".
Friedrich Martin von Bodenstedt (1819-1892; scriitor si traducator german)
"Dreptatea poate sa ne avertizeze asupra ceea ce este bine sa evitam; insa doar inima ne spune ceea ce este mai potrivit sa facem".
Joseph Joubert (1754-1824; moralist francez)
"Tot ce se intampla de la cel mai mare pana la cel mai mic, se intampla in mod necesar".
Arthur Schopenhauer (1788-1860; filozof german)
"Totul e posibil pentru acel care considera ca atare".
William Ellery Channing (1780-1842; teolog american)
"Cel mai bun profet al viitorului este trecutul".
Lord Byron, George Gordon (1788-1824; poet englez)
"Unde gasesti greseala, gaseste remediul".
Henry Ford (1863-1947; industrias american)
"Veghind, lucrand si meditand, toate lucrurile prospera".
Salustio, Caius Sallustius Crispus (85-35 a. C.; istoric latin)
"Evidenta este cea mai decisiva demonstratie".
Cicerón (106-43 a. C.); politician si scriitor latin)
"Excesul este otrava dreptatii".
Francisco de Quevedo y Villegas (1580-1645; scriitor spaniol)
"Doar inteligenta se examineaza pe sine insasi".
Jaime Balmes (1810-1848; preot si filozof spaniol)
"Experienta nu consista in ce s-a trait, ci in ceea ce s-a reflectat".
José María de Pereda (1833-1906; nuvelist spaniol)
"Exista o carte deschisa totdeauna pentru orice ochi: natura".
Jean Jacques Rousseau (1712-1778; scriitor si filozof francez)
"Daca cauti bine, vei gasi".
Platon (c.428-c.347 a.C.; filozof grec)
"Traim sub acelasi cer, dar nici unul nu avem acelasi orizont".
Konrad Adenauer (1876-1967; politician german)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)