duminică, 14 octombrie 2012

..bucuros, încât nu ştiam cum să-I mulţumesc lui Dumnezeu. Le-am strâns la piept şi le-am ţinut aşa până când mi-au amorţit mâinile; de bucurie îmi curgeau lacrimi din ochi şi de atâta încântare inima îmi bătea năvalnic. Căpitanul, uitându-se mirat, m-a întrebat: - Aşa de mult îţi iubeşti Biblia? De bucurie, nu eram în stare să răspund nimic, numai plângeam. El continuă: - Şi eu, frate, citesc în fiecare zi Evanghelia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu