Insomnii

Da, recunosc: sunt diferită...
că nu pot să fiu ipocrită
că nu accept să fiu mințită
și că nu mă las folosită.
că nu cer nimic, nimănui,
că nu-mi dau sufletul oricui
că sunt stăpână pe ce spun
și că aleg doar ce e bun
că nu răspund la provocări
că nu trăiesc din răzbunări
că nu urăsc ce am iubit
că recunosc dac-am greșit
că pun iubirea mai presus
că nu privesc lumea de sus
că nu judec ce nu cunosc
și că nu pot ca să urăsc
că nu iubesc condiționat
că nu mă-ntorc dac-am plecat
că iert și uit neîncetat
și știu să țin capul plecat
că fac doar bine pe ascuns
că tac când n-am nimic de spus
că nu arăt decât ce vreau
că nu cer ce nu pot să dau
că nu rămân nicicând datoare
că știu mereu să cer iertare
că iubesc prea mult libertatea
și mă sperie singurătatea
că nu stau doar cu mâna-ntinsă
că nu mă las nicicând învinsă
că lupt prea mult pentru dreptate
dar ştiu să pierd cu demnitate
că nu ascult deloc păreri
că fac ce vreau, făr-aprobări
că pot fi bună dar şi rea
că sunt şi-a lumii şi a mea
că nu-mi pasă că-s judecată
că la bine n-aștept răsplată
că la rău nu răspund cu rău
și mă tem doar de Dumnezeu
Da, recunosc. Sunt diferită.
Iubesc și când nu sunt iubită
Iar lumea-mi pare-un tribunal
Ce judecă iraţional…Irina Binder