joi, 3 mai 2012

O poveste scrisa candva, in timp, dintre un El si o Ea

Era intr-o seara cand Ea se reintorcea acasa (plecase de multa vreme).., se gandea pe drum ca si-ar dori sa se reintalneasca cu o anumita persoana, simtea asta si nu mai spera ca se intample o minune pana sa ajunga acasa. Astepta intr- o statie,privea oamenii care erau atat de grabiti, or fi vrand si ei sa ajunga la casele lor.. Statea si astepta,dar, Ea nu stia ca are sa vina acea persoana.. a trecut f putin timp si a aparut..l-a privit in ochi si l-a imbratisat strans la pieptul ei, soptindu-i la ureche:"tu erai.." Traia acele clipe alaturi de El, nestiind ca seara abia acum va incepe. Au plecat spre casa amandoi,au povestit nu f multe dc. nu le place sa vb. in public despre ceea ce s-au mai intamplat in vietile lor. El a invitat-o sa ia cina impreuna, a stat putin pe ganduri si Ea a fost de-acord; a uitat ca trebuia sa ajunga acasa, ca va avea probleme din aceasta cauza, Ea a ales ceea ce a simtit si isi dorea in acea statie. Au ajuns in acel apartament, acum frumos amenjat, cum ii placea lui sa fie; erau si colegi de-ai lui de apartament, i-a facut cunostinta cu Ea si s-au retras in camera lui; a dechis usa camerei si a privit acel loc, regasea anumite obiecte, erau in acelasi loc, dar insa acum era mult mai spatioasa; i-au placut f mult oglinzile, biblioteca pe care o iubea; se plimba in camera si isi imagina cealalta camera a lui, cand Ea a pasit prima data. A inceput sa rasfoiasca o carte,pe care si-a ales-o, pana cand va veni El. Nu a durat mult si El a aparut, zicandu-i sa aprinda lumanarile, si nu oricare,erau lumanarile pe care Ea candva i le-a daruit; statea si o privea cum aprindea cu multa gingasie acele lumanari, spunandu-i ca "esti frumoasa, si ma bucur ca te- am intalnit azi". In timp ce luau cina, stateau de vorba, erau clipe minuante si se bucurau impreuna de ele. Nu a uitat muzica, pe care Ea o simtea din toata inima si ii transmitea multa iubire. S-a asezat intinsa pe pat si fredona din melodii; uitase ca timpul se scurgea, ca ar fi trebuit sa plece, era fericita si nimic nu mai conta; el a venit si s-a asezat in fata ei si o privea. A inceput sa o mangaie, simtea ceea ce demult nu mai simtise, avea de daruit multa iubire in bratele caruia se afla; se simteau unificati in inima, translatau intr-o alta lume, erau liberi si fericiti, erau daruiti si nemuritori povestii de iubire.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu