Poezie a paginii albe, papirus pe marea călătoare..suntem noi,
Oamenii pământului, oamenii împreunării mâinilor, oameni ai privirii Cerului, oameni ai meditaţiei de Sine şi pentru Sine, oameni ai îmbrăţişării, oameni ai mângâierii, oameni ai sensibilităţii, oameni ai cugetării.
Oameni, oameni, frumoase făpturi, dacă conştiinţa trează şi dătătoare de beatitudine ar izvorâ în fieacare clipă, în fiecare cuvânt-poetic al vieţii noastre.
Viaţa-o corabie pe marea albastră, o victorie după furtuna trecută, un curcubeu dupa ploaie, un răsărit şi un asfinţit într-un loc al Sufletului.
O culoare a pensulei pe o pânză, o frunză ruginita într-un passel tomnatic, o primăvară regăsită în mugurii renaşterii, ..un fulg în palma'ţi albă, un vis al munţilor, un cânt al păsărilor, un cor al Bisericii, o treaptă spre El, un zâmbet pentru copii, o floare pentru spirit, un dans pentru o lacrimă, o poveste pentru o privire a mielului, o tăcere pentru apa izvorului,..oglinda care ne refllectă chipul-odată unduit peste văi şi munţi, o înghiţitură de apă într-o frunză de fag, un fluture al strălucirii, într-o vară a iubirii.
Viaţa-continuitate spre trezirea naturii-pura Înţelepciune în care suntem!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu