Soarele îmi luminează chipul,
răsăritul mi-a umplut fiinţa de zâmbet.
În faţa Lui zborul porumbeilor Albi transformă clipa
în basmul Angelicului Cer,
Ziua senină a lui septembrie cântă îmbrăţişarea Lumii,
Lume împodobită în zi a Sărbătorii,
Lume din alte Lumi venită şi transformată în capodoperele Tale,
în Mâinile Tale, Tată Ceresc m-am trezit,
în răsăritul Tău m-ai trimis,
odată cu Împărăţia Seninătăţii,
secundele sunt acum contopite în
căutarea de Sine şi pentru Sine..
Acum respir prin ceea ce El mi-a dăruit,
acum culeg în Suflet mireasma toamnei-veri,
acum parcurg paşii spre şoapta tăcerii Dumnezeieşti,
Minune din Cer, zi a Harului Ceresc
Te imbrăţişez şi iubesc! ..nemărginirea să o simt în Suflet mi-ai dăruit,
mă plec în faţa Ta şi iţi închin toată viaţa mea..
Sunt o rază de Soare în acest Univers al efemerităţii,
Sunt prin Tine ceea ce Tu imi Dai,
Sunt o adiere a vântului iubitor,
sunt dorul spre căutarea Ta în fiecare secundă a vieţii.
Viaţa-luminiferă iubire a dorului spre Absolut,
Viaţa-cântare a dansului cosmic în frunzele Verdelui,
Viaţa-dor al Căutării regăsirii Frumuseţii în Plenitudinea Ta,
Viaţa-a Ta creaţie dăruită nouă, pământenilor să o contemplam şi
să devenim Una cu ruga Ta, să o scriem în Sufletul Iubirii Christice,
Iubirea care este Unica forţă Supremă a Întregului,
Iubirea-viaţa muzicii interioare în Chipul Soarelui răsărit,
iubirea, prima în Tot ceea ce manifeşti aici şi acum,
Iubirea, Dumnezeu manifestat în tabloul vieţii secundei, în clipele scurgerii zborului spre
Cunoaşterea şi simţirea răspunsului Tău.
Multumescu'ţi Tată Ceresc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu