joi, 4 martie 2010

Soare de Eşti!

Soarele mi-a călăuzit paşii,

Tăcerea cufundată în minunea existenţei

renaşte odată cu timpul.

Unde este Cerul iubirii?

Unde este pescăruşul dăruirii?


Acum-aici toate în mine cântă.

Cununa Universului împletită în raza nisipului

cufundat în marea Infinitului.

Zborul spre nemurirea Divinului!

Clipa eternă picurată în mâinile Soarelui

Îţi mulţumesc şi mă închin.


Lumină din Cer,

culoare a dorului,

Pastel în misterul scoicii,

Eşti!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu