Dorul întinde palma rugăciunii,
În dorul-tăcerii simt noaptea-mângâierii,
În sunetul muzicii regăsesc frumuseţea ta,
În aşternerea cuvintelor apari asemeni valului mării, ajuns la ţărmul-Soarelui, atins de nisipul fin, ascultând în scoica-timpului, dorul-Creaţiei, manifestare în drumul spre desăvârşire..Veşnicia este în Tine, minunea de a fi Acum în cuvintele aşternute pe o foaie Albă, ca mai apoi purtată de val să străbată marea ziua şi noaptea, liniştită şi tumultoasă, adormind şi visând la frumuseţea stelelor, a Cerului, a ajungerii la valul-tăcut şi încrezător în El.
Un gând într-o noapte de febr', o şoaptă cufundată în imensitatea gândurilor,
Un Infinit dincolo de necunoscut, un strop din dorul-fiinţei,
O rugă Cerului pentru această zi..Multumescu'ţi Tată Ceresc! Dăruieşte-le fiinţelor pline de iubire, compasiune, dăruire, vise pline de Har, înţelepciune, sănătate. Fă-le din viaţa lor o oază de Lumină şi Pace, o cântare a Ta în vieţile lor. Binecuvântează-i cu Infinita Ta Graţie şi Devoţiune!
Îţi mulţumesc, Tată din Cer!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu