Ploaia mi-a călăuzit paşii spre o nouă zi. Câtă puritate în picurii trimişi pe pământ, să ne mângâie sufletele, să ne dăruiască tămăduiriea sufletelor, atât de beatifici şi plini de mister.
Ploaie-dar al Cerului-cântare corului ceresc!
-şoapta îmbrăţişării în ziua regăsirii.
Devin una cu ploaia, mă îmbrăţişează cu petalele curgătoare spre cunoaşterea Lui.
Căutare-drum încununat spre colinda zilei.
Îţi mulţumesc, mamă a frumuseţii ploii!
Îţi mulţumesc pentru darul cuvintelor transpuse într-o clipă a regăsirii cu unificarea,
Ploaie-dor de vis!
-timp din Paradis, în mine Eşti!
Cu tine păşesc,
spre ale culmii dor mă îndrepţi!
Fii cuvântată-ploaie diafană!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu